5,887 matches
-
unor) șosele largi, ape adânci • -e/-i: (o) frunză verde/(unei) frunze verzi, (o) noapte pustie/(unei) nopți pustii • -e/-Ø: (o) băutură amăruie/(unei) băuturi amărui • -Ø/-le: (o) viață grea/(unei) vieți grele Observații: În omonimie cu pluralul, adjectivele formate cu sufixul diminutival -ică prezintă la genitiv-dativ singular dezinența -le; (o) fată frumușică/(unei) fete frumușele - (niște) fete frumușele. Sunt invariabile în funcție de caz adjectivele invariabile, la feminin, în funcție de număr: (o) fată stângace/(unei) fete stângace/(niște) fete stângace. Alternanțele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
băuturi amărui • -Ø/-le: (o) viață grea/(unei) vieți grele Observații: În omonimie cu pluralul, adjectivele formate cu sufixul diminutival -ică prezintă la genitiv-dativ singular dezinența -le; (o) fată frumușică/(unei) fete frumușele - (niște) fete frumușele. Sunt invariabile în funcție de caz adjectivele invariabile, la feminin, în funcție de număr: (o) fată stângace/(unei) fete stângace/(niște) fete stângace. Alternanțele care intervin în realizarea opoziției de număr caracterizează și opoziția de caz. La vocativ, adjectivele prezintă, ca și substantivul, forme omonime cu nominativul și forme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei) fete frumușele - (niște) fete frumușele. Sunt invariabile în funcție de caz adjectivele invariabile, la feminin, în funcție de număr: (o) fată stângace/(unei) fete stângace/(niște) fete stângace. Alternanțele care intervin în realizarea opoziției de număr caracterizează și opoziția de caz. La vocativ, adjectivele prezintă, ca și substantivul, forme omonime cu nominativul și forme cu dezinențe specifice. Se caracterizează prin forme omonime mai ales adjectivele care determină substantive feminine: frumoasă fată! (fată frumoasă!), iubită mamă!, dragă surioară! (surioară dragă!), dar și adjective care determină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stângace/(niște) fete stângace. Alternanțele care intervin în realizarea opoziției de număr caracterizează și opoziția de caz. La vocativ, adjectivele prezintă, ca și substantivul, forme omonime cu nominativul și forme cu dezinențe specifice. Se caracterizează prin forme omonime mai ales adjectivele care determină substantive feminine: frumoasă fată! (fată frumoasă!), iubită mamă!, dragă surioară! (surioară dragă!), dar și adjective care determină substantive masculine, în topică obiectivă: omule bun!, om bun!, oameni buni! Adjectivele prezintă dezinențe specifice la masculin singular, când preced substantivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
La vocativ, adjectivele prezintă, ca și substantivul, forme omonime cu nominativul și forme cu dezinențe specifice. Se caracterizează prin forme omonime mai ales adjectivele care determină substantive feminine: frumoasă fată! (fată frumoasă!), iubită mamă!, dragă surioară! (surioară dragă!), dar și adjective care determină substantive masculine, în topică obiectivă: omule bun!, om bun!, oameni buni! Adjectivele prezintă dezinențe specifice la masculin singular, când preced substantivul: • -e: iubite prietene! vs prietene iubit!, tinere domn!, sărmane om! • -ule: frumosule copil! Observații: În afara unor structuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinențe specifice. Se caracterizează prin forme omonime mai ales adjectivele care determină substantive feminine: frumoasă fată! (fată frumoasă!), iubită mamă!, dragă surioară! (surioară dragă!), dar și adjective care determină substantive masculine, în topică obiectivă: omule bun!, om bun!, oameni buni! Adjectivele prezintă dezinențe specifice la masculin singular, când preced substantivul: • -e: iubite prietene! vs prietene iubit!, tinere domn!, sărmane om! • -ule: frumosule copil! Observații: În afara unor structuri relativ fixe: dragă prietene, dragă mamă, scumpe domn, scumpe prietene etc., sintagmele de vocativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
masculin singular, când preced substantivul: • -e: iubite prietene! vs prietene iubit!, tinere domn!, sărmane om! • -ule: frumosule copil! Observații: În afara unor structuri relativ fixe: dragă prietene, dragă mamă, scumpe domn, scumpe prietene etc., sintagmele de vocativ formate din substantiv și adjectiv sunt puțin frecvente. Cel mai adesea se întrebuințează, sau substantivele, sau adjectivele singure. Când se folosesc singure, adjectivele în vocativ se substantivează. Cu această întrebuințare, vocativul se realizează prin dezinențe specifice: -o (frumoaso!), -e (netrebnice), -ule (nebunule!), -lor (frumoaselor; netrebnicilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
domn!, sărmane om! • -ule: frumosule copil! Observații: În afara unor structuri relativ fixe: dragă prietene, dragă mamă, scumpe domn, scumpe prietene etc., sintagmele de vocativ formate din substantiv și adjectiv sunt puțin frecvente. Cel mai adesea se întrebuințează, sau substantivele, sau adjectivele singure. Când se folosesc singure, adjectivele în vocativ se substantivează. Cu această întrebuințare, vocativul se realizează prin dezinențe specifice: -o (frumoaso!), -e (netrebnice), -ule (nebunule!), -lor (frumoaselor; netrebnicilor, nebunilor!). În sintagmele formate din substantiv și adjectiv, pot primi dezinențe specifice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Observații: În afara unor structuri relativ fixe: dragă prietene, dragă mamă, scumpe domn, scumpe prietene etc., sintagmele de vocativ formate din substantiv și adjectiv sunt puțin frecvente. Cel mai adesea se întrebuințează, sau substantivele, sau adjectivele singure. Când se folosesc singure, adjectivele în vocativ se substantivează. Cu această întrebuințare, vocativul se realizează prin dezinențe specifice: -o (frumoaso!), -e (netrebnice), -ule (nebunule!), -lor (frumoaselor; netrebnicilor, nebunilor!). În sintagmele formate din substantiv și adjectiv, pot primi dezinențe specifice de vocativ ambii termeni: iubite prietene
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințează, sau substantivele, sau adjectivele singure. Când se folosesc singure, adjectivele în vocativ se substantivează. Cu această întrebuințare, vocativul se realizează prin dezinențe specifice: -o (frumoaso!), -e (netrebnice), -ule (nebunule!), -lor (frumoaselor; netrebnicilor, nebunilor!). În sintagmele formate din substantiv și adjectiv, pot primi dezinențe specifice de vocativ ambii termeni: iubite prietene, sărmane omule! ADJECTIVUL ȘI MORFEMELE DETERMINĂRIITC "ADJECTIVUL {I MORFEMELE DETERMIN|RII" Categoria determinării este specifică prin excelență substantivului; numai obiectele, interpretate lingvistic prin substantive, pot prezenta diferite grade de cunoaștere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se substantivează. Cu această întrebuințare, vocativul se realizează prin dezinențe specifice: -o (frumoaso!), -e (netrebnice), -ule (nebunule!), -lor (frumoaselor; netrebnicilor, nebunilor!). În sintagmele formate din substantiv și adjectiv, pot primi dezinențe specifice de vocativ ambii termeni: iubite prietene, sărmane omule! ADJECTIVUL ȘI MORFEMELE DETERMINĂRIITC "ADJECTIVUL {I MORFEMELE DETERMIN|RII" Categoria determinării este specifică prin excelență substantivului; numai obiectele, interpretate lingvistic prin substantive, pot prezenta diferite grade de cunoaștere pentru protagoniștii actului lingvistic. În interiorul sintagmei nominale în care intră și un adjectiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințare, vocativul se realizează prin dezinențe specifice: -o (frumoaso!), -e (netrebnice), -ule (nebunule!), -lor (frumoaselor; netrebnicilor, nebunilor!). În sintagmele formate din substantiv și adjectiv, pot primi dezinențe specifice de vocativ ambii termeni: iubite prietene, sărmane omule! ADJECTIVUL ȘI MORFEMELE DETERMINĂRIITC "ADJECTIVUL {I MORFEMELE DETERMIN|RII" Categoria determinării este specifică prin excelență substantivului; numai obiectele, interpretate lingvistic prin substantive, pot prezenta diferite grade de cunoaștere pentru protagoniștii actului lingvistic. În interiorul sintagmei nominale în care intră și un adjectiv articolul-morfem al determinării caracterizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ADJECTIVUL ȘI MORFEMELE DETERMINĂRIITC "ADJECTIVUL {I MORFEMELE DETERMIN|RII" Categoria determinării este specifică prin excelență substantivului; numai obiectele, interpretate lingvistic prin substantive, pot prezenta diferite grade de cunoaștere pentru protagoniștii actului lingvistic. În interiorul sintagmei nominale în care intră și un adjectiv articolul-morfem al determinării caracterizează sintagma în ansamblu; el se poate înscrie, însă, în structura variabilei adjectivului sau o poate lăsa nemodificată. Articolul cel, variabil după gen, număr și caz, ocupă în permanență aceeași poziție: între un substantiv determinat prin articol
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai obiectele, interpretate lingvistic prin substantive, pot prezenta diferite grade de cunoaștere pentru protagoniștii actului lingvistic. În interiorul sintagmei nominale în care intră și un adjectiv articolul-morfem al determinării caracterizează sintagma în ansamblu; el se poate înscrie, însă, în structura variabilei adjectivului sau o poate lăsa nemodificată. Articolul cel, variabil după gen, număr și caz, ocupă în permanență aceeași poziție: între un substantiv determinat prin articol hotărât și un adjectiv: „Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare.” (M. Eminescu, I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterizează sintagma în ansamblu; el se poate înscrie, însă, în structura variabilei adjectivului sau o poate lăsa nemodificată. Articolul cel, variabil după gen, număr și caz, ocupă în permanență aceeași poziție: între un substantiv determinat prin articol hotărât și un adjectiv: „Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare.” (M. Eminescu, I, p. 32) În consecință, în structura adjectivului nu intervin modificări. Articolul nehotărât, morfem al determinării nedefinite, pare să fie preluat de adjectiv când acesta precede substantivul, dar, fiind
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel, variabil după gen, număr și caz, ocupă în permanență aceeași poziție: între un substantiv determinat prin articol hotărât și un adjectiv: „Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare.” (M. Eminescu, I, p. 32) În consecință, în structura adjectivului nu intervin modificări. Articolul nehotărât, morfem al determinării nedefinite, pare să fie preluat de adjectiv când acesta precede substantivul, dar, fiind morfem liber, rămâne fără consecințe asupra structurii morfematice a adjectivului. Marchează însă opoziția de caz și număr în sintagmele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinat prin articol hotărât și un adjectiv: „Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare.” (M. Eminescu, I, p. 32) În consecință, în structura adjectivului nu intervin modificări. Articolul nehotărât, morfem al determinării nedefinite, pare să fie preluat de adjectiv când acesta precede substantivul, dar, fiind morfem liber, rămâne fără consecințe asupra structurii morfematice a adjectivului. Marchează însă opoziția de caz și număr în sintagmele în care și substantivul și adjectivul sunt invariabile în funcție de aceste categorii: N.Ac.: (o) învățătoare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, I, p. 32) În consecință, în structura adjectivului nu intervin modificări. Articolul nehotărât, morfem al determinării nedefinite, pare să fie preluat de adjectiv când acesta precede substantivul, dar, fiind morfem liber, rămâne fără consecințe asupra structurii morfematice a adjectivului. Marchează însă opoziția de caz și număr în sintagmele în care și substantivul și adjectivul sunt invariabile în funcție de aceste categorii: N.Ac.: (o) învățătoare plictisitoare (niște) învățătoare plictisitoare G.D.: (a unei) învățătoare plictisitoare (a unor) învățătoare plictisitoare. Articolul hotărât intră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfem al determinării nedefinite, pare să fie preluat de adjectiv când acesta precede substantivul, dar, fiind morfem liber, rămâne fără consecințe asupra structurii morfematice a adjectivului. Marchează însă opoziția de caz și număr în sintagmele în care și substantivul și adjectivul sunt invariabile în funcție de aceste categorii: N.Ac.: (o) învățătoare plictisitoare (niște) învățătoare plictisitoare G.D.: (a unei) învățătoare plictisitoare (a unor) învățătoare plictisitoare. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivului în sintagmele cu topică inversată: noapte pustie ® pustia noapte gândul pustiu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de caz și număr în sintagmele în care și substantivul și adjectivul sunt invariabile în funcție de aceste categorii: N.Ac.: (o) învățătoare plictisitoare (niște) învățătoare plictisitoare G.D.: (a unei) învățătoare plictisitoare (a unor) învățătoare plictisitoare. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivului în sintagmele cu topică inversată: noapte pustie ® pustia noapte gândul pustiu ® pustiul gând Ca și determinarea directă a substantivului, articolul (a). înlocuiește dezinența de singular a unor adjective feminine (cu dezinența -ă sau -e, când rădăcina adjectivului se termină în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
învățătoare plictisitoare (a unor) învățătoare plictisitoare. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivului în sintagmele cu topică inversată: noapte pustie ® pustia noapte gândul pustiu ® pustiul gând Ca și determinarea directă a substantivului, articolul (a). înlocuiește dezinența de singular a unor adjective feminine (cu dezinența -ă sau -e, când rădăcina adjectivului se termină în i): albastra noapte, pustia noapte, (b). urmează imediat dezinenței: albastrul întuneric, atotștiutoarea lună, pustiile nopți, negrii codri sau prin intermediul vocalei de legătură u: alb-u-l perete, grea-u-a sarcină. Prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în structura variabilei adjectivului în sintagmele cu topică inversată: noapte pustie ® pustia noapte gândul pustiu ® pustiul gând Ca și determinarea directă a substantivului, articolul (a). înlocuiește dezinența de singular a unor adjective feminine (cu dezinența -ă sau -e, când rădăcina adjectivului se termină în i): albastra noapte, pustia noapte, (b). urmează imediat dezinenței: albastrul întuneric, atotștiutoarea lună, pustiile nopți, negrii codri sau prin intermediul vocalei de legătură u: alb-u-l perete, grea-u-a sarcină. Prin intervenția funcției poetice, ca și în flexiunea substantivului, prezența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noapte, pustia noapte, (b). urmează imediat dezinenței: albastrul întuneric, atotștiutoarea lună, pustiile nopți, negrii codri sau prin intermediul vocalei de legătură u: alb-u-l perete, grea-u-a sarcină. Prin intervenția funcției poetice, ca și în flexiunea substantivului, prezența articolului definit în structura unor adjective determină anularea omonimiei G.D. singular - N.Ac.G.D. plural, prin revenirea și la G.D. feminin, singular a formei de N.Ac. singular: pustie-i nopți vs nopții pusti-i. Opoziția N.Ac./ G.D. rămâne, totuși, distinctă la singular, datorită amalgamării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular, datorită amalgamării articolului cu dezinența în structura cazului N.Ac.: (N.Ac.) pusti-a noapte vs (G.D.) pustie-i nopți. Articolul hotărât se constituie în marcă unică de exprimare a opoziției de caz și număr, când nici substantivul, nici adjectivul din sintagmă nu sunt variabile în funcție de aceste categorii: N.Ac. -a/G.D. -i: plictisitoarea învățătoare/plictisitoarei învățătoare N.Ac. -l, -le/ G.D. -lui: bălaiul copil, precocele copil/bălaiului copil, precocelui copil N.Ac. -le/G.D. -lor: plictisitoarele învățătoare/plictisitoarelor învățătoare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
parțial, caz: G. al bălaiului copil/ D. bălaiului copil Distincția dintre nominativ și acuzativ se realizează tot la nivelul sintagmei, prin aceleași mijloace din flexiunea substantivului. Observații: Vocativul este omonim cu nominativ-acuzativul în anumite structuri sintactice (când între substantiv și adjectivul care-l precede se interpune un alt determinant): draga mea colegă!, dragii mei prieteni! Identitatea de vocativ a componenților sintagmei nominale este dată de intonație și pauză. Unele adjective impun sintagmei nominale nedeterminate exprimarea genitivului și dativului prin prepoziții-morfem: G.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]