27,712 matches
-
Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1961-1966), Z. este după absolvire redactor la „Tinerimea Moldovei”, iar în 1968 trece la revista pentru tineret „Scânteia leninistă” (care își va schimba titlul în „Noi”), ca redactor literar și ulterior redactor-șef adjunct. Conduce, în calitate de redactor-șef, periodicul de ecologie „Artemis” (1995-2001). Primei cărți, Chemarea pitpalacului (1976), i se adaugă altele care se adresează în special copiilor: Puntea (1977), Din lunca Ișnovățului (1981) ș.a. A tradus din scrierile unor autori ruși, mai ales
ZLOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290744_a_292073]
-
sat din Uzbekistan, unde muncește ca văcar și cioban. În noiembrie 1945 cere să fie repatriat. Ulterior va fi bibliotecar la ARLUS (1945-1946), activist de partid (1946-1948), activist sindical (1948-1950), elev al Școlii de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951), redactor-șef adjunct la „Tânărul scriitor” și la „Luceafărul”, redactor la „Viața românească”, secretar de redacție la „Gazeta literară” (1962-1966), director al Casei Uniunii Scriitorilor (din 1967). Debutează în 1947 la „Revista literară” cu proze de război, prin intermediul lui Miron Radu Paraschivescu, cel
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
la reuniunile Academiei Bârlădene și se împrietenește cu Al. Vlahuță și G. Tutoveanu. Transferat la începutul anului 1918 la București, își va exercita profesia până în 1940, când se pensionează. Lucrează mai întâi la Administrația Domeniilor Coroanei, din 1921 este director adjunct, iar din 1922 director la Fundația Culturală „Principele Carol”, unde împreună cu Gh. D. Mugur întreprinde acțiuni de culturalizare, inițiind și colecția enciclopedică „Cartea vieții”, care cuprinde, pe lângă scrieri literare, o culegere de colinde și una de proverbe, lucrări de uz
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
STUDII DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ȘI COMPARATĂ, revista apărută la Timișoara, anual, din 1979, editata de Facultatea de Filologie a Universității timișorene. Din 1982 comitetul de redacție este alcătuit din Alfred Heinrich (redactor responsabil), Corneliu Nistor (redactor responsabil adjunct), Simion Mioc, Livius Ciocârlie, Maria Grozav, Victoria Stroescu, Marcel Pop-Corniș (secretar științific de redacție). Din 1986 redacția are următoarea configurație: Virgil Vintilescu (redactor responsabil), Simion Mioc (redactor responsabil adjunct), Livius Ciocârlie, Iosif Cheie-Pantea, Constantin Chevereșan, Victoria Stroescu, cărora în 1987
STUDII DE LITERATURA ROMANA SI COMPARATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]
-
este alcătuit din Alfred Heinrich (redactor responsabil), Corneliu Nistor (redactor responsabil adjunct), Simion Mioc, Livius Ciocârlie, Maria Grozav, Victoria Stroescu, Marcel Pop-Corniș (secretar științific de redacție). Din 1986 redacția are următoarea configurație: Virgil Vintilescu (redactor responsabil), Simion Mioc (redactor responsabil adjunct), Livius Ciocârlie, Iosif Cheie-Pantea, Constantin Chevereșan, Victoria Stroescu, cărora în 1987 li se adaugă Maria Berceanu, pentru ca, incepand cu 1989, în comitetul de redacție să fie inclus și Traian Nădăban. De literatură română se ocupă Corneliu Nistor, Lucia Jucu-Atanasiu, Virgil
STUDII DE LITERATURA ROMANA SI COMPARATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]
-
număr este menționat un comitet de conducere format din Al. Bistrițianu, Gh. Bulgar, Valentin Lipatti și Emil Manu, redactori responsabili fiind apoi Tudor Vianu (1962-1964) și Alexandru Balaci (1965-1980). Comitetul de redacție este alcătuit inițial din Alexandru Balaci (redactor responsabil adjunct) și Jean Livescu, Ana Cartianu, Vera Călin, I. C. Chițimia, Ovidiu Drimba, Tamara Gane, Valentin Lipatti, Galina Maievschi, Mircea Brătucu (secretar de redacție), pentru ca mai tarziu Zoe Dumitrescu-Bușulenga să devină redactor responsabil adjunct, Yvette Nafta secretar de redacție, iar ca membri
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
este alcătuit inițial din Alexandru Balaci (redactor responsabil adjunct) și Jean Livescu, Ana Cartianu, Vera Călin, I. C. Chițimia, Ovidiu Drimba, Tamara Gane, Valentin Lipatti, Galina Maievschi, Mircea Brătucu (secretar de redacție), pentru ca mai tarziu Zoe Dumitrescu-Bușulenga să devină redactor responsabil adjunct, Yvette Nafta secretar de redacție, iar ca membri să figureze N. N. Condeescu, Ion Brăescu, Alexandru Duțu, Victor Iancu, C. D. Papastate, N. I. Popa, Liviu Rusu, Mariana Țăranu, Victor Theiss, Maria-Luiza Ungureanu, I. Vicol. Sunt publicate îndeobște scurte studii cu caracter
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
, publicație apărută la București, anual, din 1959, editată de Societatea de Studii Clasice din RPR. Comitetul de redacție este alcătuit inițial din Al. Graur (redactor responsabil), Emil Condurachi, C. Daicoviciu, Gh. Guțu, D. M. Pippidi (redactor responsabil adjunct) și Iorgu Stoian (secretar). Ulterior mai fac parte din comitetul de redacție Cicerone Poghirc, Valentin Al. Georgescu, I. Fischer, Zoe Petre, Eugen Cizek, Andrei Avram, A. Barnea. Revista își propune să publice „lucrări de filologie propriu-zisă, de arheologie, de istorie
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
medievală și paleografie românească în 1967, la Universitatea din Cluj, cu lucrarea Copiști de manuscrise românești până la 1800, apărută în 1959. Întreaga activitate științifică o desfășoară în cadrul Bibliotecii Academiei Române, ca șef al secției de manuscrise și carte rară (1954-1975), director adjunct (1975-1993) și director general. A fost profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității din București și președinte executiv al Fundației „N. Iorga” de pe lângă Academia Română. Debutează în 1953, la „Viața capitalei”. Ulterior e prezent în „Studii și cercetări de bibliologie
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
la Radio Iași, va fi cooptat la Catedra de literatură a Facultății de Filologie ieșene, unde predă, pe rând, teoria literaturii, estetica, teoria și practica presei. În aceste domenii se specializează în țară și peste hotare (Perugia, Stockholm). Redactor-șef adjunct al revistei „Cronica” (1966-1969), director al Teatrului Național din Iași (1969-1973), se transferă ulterior ca șef de redacție la Editura Junimea, unde inițiază, împreună cu Mircea Radu Iacoban, concursul de debut al tinerilor scriitori, precum și colecția „Eminesciana”. Din 1977 până în 1990
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
, publicație care apare la București, anual, din 1974, ca buletin al Comitetului Național de Literatură Comparată. Colegiul de redacție inițial este compus din Zoe Dumitrescu-Bușulenga (redactor-șef), Alexandru Duțu (redactor-șef adjunct), Mihnea Gheorghiu, Ion Zamfirescu, Doina Grecu (secretar de redacție). Ulterior din redacție mai fac parte Mircea Anghelescu, Ileana Verzea, Octavian Barbossa, Adrian Marino, Cătălina Velculescu. Din 1990 până în 2000 Zoe Dumitrescu-Bușulenga e directoare, Mircea Anghelescu redactor-șef (până în 1997), iar
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
Culturală „Dimitrie Bolintineanu”. Redactor responsabil: Constantin Carbarău. Din colectivul de redacție inițial mai fac parte Dumitru Dumitrică, Dan Florică, N. Mihăilă, Constantin Bărbuță, Emil Păunescu, Alexandra Firiță, Dunia Pălăngeanu, Emil Talianu, Marilena Vulpe (secretar de redacție), Florentin Popescu (redactor-șef adjunct). Numărul inaugural nu conține un articol-program, obiectivele fiind precizate abia în numărul 5/2001, la împlinirea a cinci ani de la apariție, când, în articolul O fundație, o revistă, Constantin Carbarău afirmă: „Pe scurt, revista «Sud» - singura de acest gen care
SUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290012_a_291341]
-
studenție frecventează cenaclul „I. L. Caragiale” (din Ploiești), pe cel de la revista „Amfiteatru” și Cenaclul de Luni. Profesor la Ploiești și în comunele prahovene Plopeni și Teișani (până în 1985), apoi bibliograf la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, este redactor (1990), director adjunct (1996) și redactor-șef adjunct (2000) la revista „Contrapunct”. Debutează în februarie 1973, la „Amfiteatru”, iar editorial în 1981, cu volumul Ieșirea din apă. Colaborează cu versuri și articole la „România literară”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra” ș.a. Între 1990 și 1993
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
din Ploiești), pe cel de la revista „Amfiteatru” și Cenaclul de Luni. Profesor la Ploiești și în comunele prahovene Plopeni și Teișani (până în 1985), apoi bibliograf la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, este redactor (1990), director adjunct (1996) și redactor-șef adjunct (2000) la revista „Contrapunct”. Debutează în februarie 1973, la „Amfiteatru”, iar editorial în 1981, cu volumul Ieșirea din apă. Colaborează cu versuri și articole la „România literară”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra” ș.a. Între 1990 și 1993 a beneficiat de burse de
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
natală (1938-1945), Școala Profesională CFR din Galați (1946-1950), apoi tot aici, la cursuri fără frecvență, Liceul „Vasile Alecsandri” (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic. Multă vreme lucrează ca reporter, ulterior ca șef de secție, redactor și redactor-șef adjunct la ziarul gălățean „Viața nouă” (1950-1968). Va mai fi secretar literar la Teatrul Dramatic din Galați (1968-1969), publicist-comentator la „Scânteia” (1969-1989), apoi la „Adevărul” (1989-1990), redactor-șef la Editura Doris (1990-1992), publicist la „Parlamentul” ș.a. Debutează în 1956, la „Scânteia
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
decembrie 1957, editata de Uniunea Scriitorilor. Abia în numărul 5/1955 se afișează casetă redacționala: Mihu Dragomir redactor-șef, înlocuit de Demostene Botez (de la numărul 5/1956), si Vladimir Colin, Lucia Demetrius, Eugen Frunză, Silvian Iosifescu, Aurel Martin (redactor-șef adjunct), Haralamb Zinca (redactor-șef adjunct). Propunându-și să publice literatura, T.s. mai cuprinde rubricile permanente „Însemnări critice” și „Cronici literare”, completate în 1955 de „Cronică dramatică”, „Cronică plastică” și „Cronică cinematografică”. Cuvântul înainte, care aparține redacției, anunță revista că pe
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
Scriitorilor. Abia în numărul 5/1955 se afișează casetă redacționala: Mihu Dragomir redactor-șef, înlocuit de Demostene Botez (de la numărul 5/1956), si Vladimir Colin, Lucia Demetrius, Eugen Frunză, Silvian Iosifescu, Aurel Martin (redactor-șef adjunct), Haralamb Zinca (redactor-șef adjunct). Propunându-și să publice literatura, T.s. mai cuprinde rubricile permanente „Însemnări critice” și „Cronici literare”, completate în 1955 de „Cronică dramatică”, „Cronică plastică” și „Cronică cinematografică”. Cuvântul înainte, care aparține redacției, anunță revista că pe „o nouă armă vie de
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
au fost duși la Gherla. Era pentru prima dată când la Gherla au apărut deținuți politici.” De acolo, ca urmare a unei răzmerițe, cei considerați mai „periculoși” au fost duși la Aiud, unde au fost preluați de „vestitul Mareș, directorul adjunct al închisorii, un cinic și un sadic”, ce a introdus bătaia ca regulă de corecție. Aici au cunoscut vestita zarcă a Aiudului, cu regim de izolare totală, și „au fost hrăniți cu turtă și cu ciorbă de ardei iuți și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
frumoasă colecție de aforisme! Iar aforismul nu era genul meu! 3. Sub „Direcția presei și tipăriturilor” Ca om care a lucrat „sub” ambele tipuri de cenzură, am senzația că a fost mai ușor până în 1977. În 1975-1976, ca redactor-șef adjunct al Opiniei studențești, am fost de cel puțin zece ori la „Direcția presei” cu șpalturile revistei. În primul rând, conta la cine „nimerești”, pentru că, oameni fiind, cenzorii erau și ei destul de diferiți. Unii erau mai îngăduitori, alții mai absurzi. Unii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
organizez, filiale ale MT?). După încheierea unei reuniuni a biroului de conducere a Asociației, cred că era în primăvara lui 1982, am fost invitat în camera pe care o ocupau cei de la secția de psihologie socială, fostul cabinet de director adjunct al lui Robert Floru, care părăsise România de câțiva ani. Nu-mi mai amintesc acum cine erau cei reuniți acolo, dar era sigur și șefa de secție, Geta Dan Spânoiu. La început nu înțelegeam ce s-a întâmplat, curând am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
El a fost publicat de revista 22 (nr. 29/1992), după o copie aflată la unul din cei doi autori. Efectele asupra celor implicați au fost dezastruoase: pedagogul I. Ciocan, dezavuat și părăsit de toți, face un stop cardiac, directorul adjunct al institutului, pedagog și el și neparticipant la experiment, îl urmează. Mai mulți cercetători, cu doctorate și specializări în Uniunea Sovietică și SUA, autori de tratate și monografii, nume de referință în psihologia românească, sunt trimiși să lucreze ca muncitori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Cancelariei Comitetului Central către Ministerul Învățământului comunica faptul că reprezentanți ai MT din Franța au solicitat o audiență la șeful statului prin care cer sprijin pentru răspândirea „științei lor despre inteligența creatoare - MT”. Ca urmare, ministerul a ordonat, prin ministrul adjunct Marin Rădoi (în același timp și membru supleant al Biroului Politic), cercetarea MT în institut. Un an și jumătate mai târziu, această împrejurare a fost folosită pentru dizolvarea organizației de partid din institut și a institutului însuși. S-a afirmat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al Liceului Teoretic nr. 15 (1978) și al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1983) din orașul natal, obține titlul de doctor în filologie cu teza Fascinația filmului la scriitorii români (1997). Este corector (1982-1983), redactor (1983) și redactor-șef adjunct (1990-1999) al revistei „Tribuna”, redactor-șef la „Transylvanian review” (1991-1999). Lector (1993), conferențiar (din 1997) și șef (1994-1999) al Catedrei de jurnalistică a Facultății de Litere clujene, va funcționa și ca visiting professor la University of North Carolina, Chapel Hill
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
of North Carolina, Chapel Hill (1996) și va beneficia de o bursă Fulbright la University of Georgia, Athens (1999-2000). Începând din 1998 este director pentru Europa Centrală la World Free Press Institute, California, din 2000 cercetător, iar din 2002 director adjunct la James M. Cox Jr. Center for International Mass Communication Training and Research, University of Georgia, Athens. Debutează în 1978 la „Tribuna”, iar editorial în 1981 cu romanul Al cincisprezecelea. Spre deosebire de ceilalți optzeciști care s-au afirmat mai întâi în
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
practicarea profesiunii și i se impune domiciliu forțat până în 1942, când e deportat într-un lagăr din Transnistria. Revine în țară în toamna anului 1944. Este redactor la „Scânteia” (1944-1946), membru în comitetul redacțional al revistei „Orizont” (1944-1947), redactor-șef adjunct, ulterior redactor-șef la „Contemporanul” (1946-1949) și redactor-șef la „Flacăra” (1949-1950). În 1947 dezlănțuie în presă un atac violent împotriva lui G. Călinescu. Reușind să obțină numirea în postul de conferențiar la Facultatea de Filologie, în 1950 îl înlocuiește
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]