6,618 matches
-
a fost subliniat de mai multe ori. Eliade Își asumă și Înțelege unele episoade din propria-i viață ca și din cultura modernă printr-o activitate hermeneutică: de pildă, yoga și tantrismul Îl ajută să integreze acele experiențe anarhice din adolescență, când Își reducea orele de somn și-și Întărea voința Înghițind lucruri dezgustătoare; iubirea Îi relevă „misterul totalității”. În alte situații, el face paralele Între teoriile fizicii moderne și diverse experiențe mistice etc. În artistică a lui Eliade, hermeneutica Își
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
mai bine la precizarea identității naționale, pentru că o integrare care anulează particularitățile naționale nu mai este integrare. Autobiografia lui M. Eliade Înviorează orele de dirigenție, trezește interesul și preocupări intense de autoformare la adolescenți. Ca și Papini, Eliade vorbea de adolescență ca o epocă de descoperiri intelectuale, iar nu ca o criză fiziologică sau sentimentală (Memorii, vol. I,II, editura Humanitas, București, 1991). Pentru ca viața lui Eliade să constituie stimulent și Îndreptar pentru elevi este necesar să se pună accent pe
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
cu care a avut de luptat În diferite perioade ale vieții, dar, mai ales, atitudinea lui activă În asemenea Împrejurări. Se poate oferi elevilor următoarea schemă orientativă: Viața și opera lui M. Eliade a) Interese manifestate În perioada copilăriei și adolescenței: obiective de Învățământ preferate; ocupații În timpul liber. b) Domeniul În care se bucură de recunoaștere. Contribuții originale. c) Metode și procedee utilizate În educația prin sine Însuși. d) Rezultate concrete obținute: În adolescență; În alte perioade. e) Dificultăți Întâmpinate. f
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
a) Interese manifestate În perioada copilăriei și adolescenței: obiective de Învățământ preferate; ocupații În timpul liber. b) Domeniul În care se bucură de recunoaștere. Contribuții originale. c) Metode și procedee utilizate În educația prin sine Însuși. d) Rezultate concrete obținute: În adolescență; În alte perioade. e) Dificultăți Întâmpinate. f) Aprecieri (citate). g) Concluzii pentru propria perfecționare. Deosebit de interesant la orele de istoria artelor plastice sau la cele de dirigenție (educație patriotică) este studiul lui Eliade asupra lui Brâncuși, pentru a pune În
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Probleme de mediu și psihosociale Axa V Evaluarea globală a funcționării Tabelul nr. 2.9. Tulburările de pe Axa I Aceste tulburări reprezintă condiții care provoacă oamenilor distres sau afecțiuni Tulburările sunt diagnosticate încă din primii ani de viață, copilărie sau adolescență * Deliriumul, demența, tulburările amnestice și alte tulburări cognitive * Tulburările mentale datorate unei condiții medicale generale * Tulburările în legătură cu o substanță * Schizofrenia și alte tulburări psihotice * Tulburările afective * Tulburările anxioase * Tulburările somatoforme * Tulburările factice * Tulburările disociative * Tulburările sexuale și de identitate sexuală
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
durata fiecărei boli, efecte ale tratamentelor anterioare. Foarte importante sunt informațiile referitoare la eventualele traumatisme cranio-cerebrale, consumul de droguri și alcool. e) Anamneza sau istoria personală, este axată în principal pe etapele majore ale dezvoltării: perioada pre și perinatală, copilăria, adolescența, perioada adultă. Se vor nota conflictele, factorii de stres, suferințe etc. și probleme specifice fiecărei vârste. Astfel pot fi menționate informații despre părinții și alți membri ai familiei, antecedente heredocolaterale de ordin somatic și psihopatologic, experiențe și evenimente deosebite referitoare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din copiii cu acest diagnostic) o comorbiditale cu: * tulburări de conduită; * tulburare opozițională; * tulburări de învățare; * tulburări anxioase; * tulburări de dispoziție; * sindrom Gilles de la Tourette și ticurile cronice. Evoluția este relativ cronică. Mulți copii hiperactivi manifestă caracteristicile în timpul copilăriei și adolescenței. Pe parcursul dezvoltării hiperactivitatea motorie se diminuează, atingând niveluri de agitație controlată, însă deficitul de atenție și impulsivitatea pot persista până la vârsta adultă (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan 2006)79. 5.4.2. Tulburări psihogene A. Reacții psihogene 1. Reacții acute
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a experienței de viață reduse, a insuficientei delimitări între real și imaginar, simptomatologia este mai slab conturată și uneori modificată de existența unui sindrom defectual. Formele clinice asemănătoare cu cele întâlnite la adult, existente și la vârsta puberală și la adolescență sunt: schizofrenia simplă, schizofrenia hebefrenică, schizofrenia reziduală, episodul schizofrenic acut, forma schizoafectivă, forma neprecizată. Autismul infantil tipic Boala apare brusc, după o perioadă de dezvoltare relativ normală. Semnul principal al tulburării este că pacientul se bucură atunci când este lăsat singur
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cald, introspectiv, sensibil și a întâmpinat dificultăți în a se simți confortabil interacționând cu oamenii. Tatăl său a murit când dl. A avea 17 ani și se pare că mama sa avusese câteva episoade de depresie în anii lui de adolescență. În prezent, pacientul prezintă criteriul pentru tulburare depresivă majoră. Depresia are o prevalență mai mare în rândul vârstnicilor care sunt bolnavi cronici și mai ales dacă invaliditatea este prezentă. Cercetările scot în evidență contradicții privind faptul că se așteaptă ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tinerilor cu depresie pare să fie mult mai mare decât s-a crezut inițial. Studiile realizate pe comunități de tineri și adolescenți evidențiază faptul că aproape 18% dintre aceștia trăiesc un episod depresiv major sau o tulburare distimică în perioada adolescenței mijlocii (Lewinsohn, 1994)137. Adolescenții și copiii depresivi, ca și adulții de altfel, experimentează o gamă largă de neplăceri incluzând probleme la școală, în relații interpersonale, stimă de sine scăzută și probleme privind abilitățile lor de coping la stres (Nolen-Hoeksema
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și bărbații par să fie în mod egal predispuși să dezvolte această boală. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative în rândul grupurilor etnice în ceea ce privește prevalența tulburării. În cazul multora dintre cei care dezvoltă tulburarea bipolară, acest lucru se întâmplă în adolescența târzie sau în perioada adultă timpurie (Burke et. al., 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)148. Aproximativ jumătate dintre indivizii care au dezvoltat această tulburare, experimentează primul lor episod în pragul perioadei adulte timpurii. Aproximativ 90% dintre oamenii cu tulburare bipolară
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cum ar fi dificultăți financiare și maritale sau lipsa sprijinului social. Totodată, mamele adoptive și tații naturali prezintă un risc crescut de dezvoltare a depresiei, în urma apariției unui nou copil. În ceea ce privește pubertatea, cotele de depresie la fete, cresc dramatic în adolescența timpurie, lucru care la băieți nu se întâmplă. Această creștere a nivelului de depresie, nu pare însă să fie legată direct de modificările hormonale din etapa pubertății. În schimb, modificările fizice observabile ale adolescentelor, sunt mai strâns legate de dezvoltarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prevalență este diferită la femei și la bărbați, astfel la bărbați, prevalența pentru depresie crește începând cu vârsta de 50 de ani, în timp ce la femei atinge apogeul în jurul vârstei de 35 de ani, în special în cazul femeilor căsătorite. În adolescență este dificil să se realizeze diferența între o stare depresivă constituită și unele momente depresive care fac parte din procesul de maturizare, deoarece adolescentul trăiește o perioadă marcată de tensiune, conflicte, moment în care el își reorientează concepția despre viață
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
față de ceilalți. Dacă nu sunt tratați, ei se simt demoralizați și depresivi. Pe parcursul vieții, prevalența atacului de panică este între 1.5-3.5% conform unor studii realizate în diferite țări (APA, 1994)226. Cei mai mulți oameni manifestă tulburări de panică între adolescența târzie și vârsta de 30 de ani, iar tulburarea tinde să fie cronică o dată ce apare. Un studiu a demonstrat că 92% din pacienții cu atac de panică au continuat să prezinte atacuri de panică cel puțin 1 an și dintre
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
e frică de mai multe situații sociale, de la vorbitul în public până la a refuza să meargă la un party, ca să nu trebuiască să vorbească cu cineva, se spune că au fobie socială generalizată. Fobia socială în general începe în perioada adolescenței, când mulți oameni devin excesiv de conștiincioși cu ei însuși și iau în considerare opinia celorlalți (Blazer, 1991)257. Unii oameni se plâng de experiențele de umilire care le-au putut declanșa fobia socială. Unii copii, sunt excesiv de fricoși și temători
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
in the general population: a prevalence study", TheBritish Journal of Psychiatry, 124, 1974, pp. 460, 469. Peliser, R., Fundaments de la Psychoterapie, în Psychiatrie Clinique: Approche bio-psycho-sociale, Editura P. Lalande, Montreal, 1998 Popescu-Brumă, S., Dezvoltări dizarmonice de personalitate în copilărie și adolescență, Editura Paralela, Pitești, 2003, Power, K.G., Simpson, R.J., Swanson, V. & Wallace, L.A., "A controlled comparison of cognitive-behavior therapy, diazepam and placebo, alone and in combination, for the treatment of generalized anxiety disorder", în Journal of Anxiety Disorder, 4, 1990, pp.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se pleacă la rău din tinerețile lui” (Fac. 8, 21). O traducere literală a cuvântului „copilărie” aici s-ar referi la „din tinerețea lui”. Cuvântul pe care îl alege Dumnezeu este utilizat pentru a descrie copiii de la naștere până în anii adolescenței, eliminând orice argument că aceste tendințe nefaste ar începe doar mai târziu în viață<footnote Brown-Driver Briggs, Hebrew and English Lexicon, Hendrickson Publishers, 1996, p. 654-655. footnote>. Deci, pruncii se nasc fără păcate personale, dar nu fără trupul virtual al
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
numai o dată, Arad, 1925, p. 13. footnote>. În final, mai evidențiem, pe de o parte, și faptul că nu există nici un caz în Noul Testament când pruncii născuți din părinți creștini și crescuți de aceștia să fi fost botezați la vârsta adolescenței sau ca adulți, iar pe de altă parte, „ar fi trebuit să asistăm la o interdicție expresă a botezului copiilor în Noul Testament dacă acesta s-ar fi aflat în contradicție cu doctrina și practica creștinismului primar”<footnote H. Grossmann, Ein
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
așteptări. Așteptarea de nimic determinat, așteptarea ca simplă atitudine intențională, alcătuită dintr-o mirare și o dorință confuză, este de fapt prima formă a găsirii. Ca o atare atitudine, așteptarea este ipostaza adolescentului în fața lumii. Fără să fie o împlinire, adolescența rămâne, totuși, preambulul afectiv al oricărei împliniri viitoare. Aceasta este vârsta când rumoarea nediferențiată a dorințelor și aspirațiilor năzuiește către liniștea unei forme, singura care, prinzând, mai târziu, contur, poate aduce cu sine acel grad de stabilitate de la care pornind
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îmbrăca în mod fatal o formă romantică. Această formă, în care gândurile nu se pot încă desprinde de pasiuni, pentru a se lăsa doar potențate, nu și stânjenite de ele, este deopotrivă fecundă și periculoasă. Face însă parte din miracolul adolescenței de a deține în codul așteptărilor, și deci al găsirilor ei, prezența viitoare a celui care, la rândul lui, are înscris în destinul propriu capacitatea de a răspunde acelei chemări confuze și de a o elibera înspre măsura ei. Din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai frumos pe care el mi l-a putut face. Și asta cu atât mai mult cu cât practic nu i-am oferit nimic. La formația lui nu am putut contribui de vreme ce, ca orice fiu adevărat, s-a definit în adolescență opunîndu-se tatălui lui. Nu a acceptat niciodată sugestiile de lectură pe care i le făceam, nici pe cele de literatură, nici pe cele de istorie sau filozofie. A preferat să descopere totul, singur, după vârsta de 20 de ani. La
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sincopele de parcurs ale tatălui, capabilă pe de altă parte să-mi asigure o posteritate prin excitarea memoriei gastronomice. Lucru perfect firesc, de vreme ce nu știam dacă mai urma să joc vreun alt rol în viața fiului meu. Cred că în adolescența lui am intrat mai întîi în chip de bucătar. Apoi a început să mă descopere, așa cum m-au descoperit până la urmă toți oamenii care au ajuns să țină la mine: prin gesturi de a doua instanță. Cred de asemenea că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care la mine, temîndu-se de ea, a ironizat-o. Hazul acestei prietenii născute din diferență este cu atât mai mare cu cât, de când mă știu, mi-am căutat prietenul care să însemne altul meu identic. Ce crâncene prietenii visam în adolescența mea! Cât de tare mi-am așteptat, asemeni lui Ghilgameș pe Enkidu, fratele de cruce! După ce Noica a hotărât, ca într-o căsătorie care se pune la cale peste capetele celor direct implicați, că "urmează să ne împrietenim" și ne-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
i-a colecționat face parte din familie, că simpla vecinătate cu ei îl face pe posesorul lor să fie asemenea lor. sâmbătă, 7 aprilie Îi datorez enorm "melancoliei" mele din ultimul an: m-a făcut, poate pentru prima oară din adolescență (cînd umpleam cu "meditații negre" carnețele pierdute apoi fără urmă), să mă reântâlnesc în scris cu mine. Niciodată, de atunci, nu mai avusesem curajul s-o fac. Tot ce am scris de-a lungul vieții, cu excepția unor pagini din Jurnal
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
erau idiotizați ideologic, iar criticii literari erau filozoficește inculți. Ne-am cunoscut, așadar, în umbra unei "antante" pierdute și mi-a oferit prietenia lui. Lumea mea se lărgea, cu el, "în sus", urca adică înspre o generație pe care în adolescență o priveam "de jos" și ca inaccesibilă. Este o adevărată promoție a vieții când ajungi să te miști firesc printre oameni care până atunci îți vorbeau din spațiul "abstract" al catedrei, al scenei sau al cărții. Așa se face că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]