17,588 matches
-
Întrebările cărora trebuie să li se răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are și alte consecințe? Care sunt funcțiile societale și sistemice ale violenței mediatice, cum percep copiii și adolescenții această violență? În ce constă pertinența cercetărilor asupra agresivității care au susținut o relație directă între violența mediatică și manifestările de violență din viața reală? Dacă și în ce mod scenele de violență din media condiționează modul în care copiii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și duratele de expunere) pentru a măsura impactul televiziunii asupra formării a ceea ce se numește „generația catodică” și evaluarea rolului televiziunii în promovarea unei „culturi a violenței”, începând din copilărie. De unde importanța măsurării timpului petrecut mai ales de copii și adolescenți în fața ecranelor TV și a ecranelor ordinatoarelor; 2. Importanța majoră a variabilei vârstă în măsurarea consumului televizual și a efectelor acesteia, pornind de la ideea conform căreia copiii văd altfel și altceva în emisiunile TV, în comparație cu adulții, copiii atribuind imaginilor semnificații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
b) fenomenul „cultivării” (G. Gerbner) având ca rezultat confundarea „realității lumii” cu „realitatea mediatică” îmbibată de violență - supraestimarea violenței reale (Rémy Riffel, Sociologie des médias, Ellipses, Paris, 2001, p. 139). Studiul Centrului nostru de la Universitatea din București în mediul liceenilor adolescenți din București (cf. figura 1) situează pe primul plan al reacțiilor acestora la violența mediatică starea de indiferență, ceea ce poate semnifica mai multe stări reactive: elevii-telespectatori nu sunt emoționați de aceste scene fiind conștienți de caracterul ficțional (filme, seriale, telefilme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și de integrare socială. Mecanismele acestei influențe sunt desemnate prin conceptele de identificare și aculturație (a se vedea și paragraful despre funcțiile evazioniste ale media). Un număr important de studii europene au scos în evidență fenomene de aculturație produse la adolescenți, tineri și adulți de programele americane difuzate sau exportate (filme, producții TV, casete video, discuri etc.) care devin un factor de inducere a unei „culturi a violenței”, specifice modelului sociocultural american și care conduc la atitudini de acceptare a violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
scenelor de violență în intervalul prime time pe trei canale (Pro TV, Antena 1, Prima TV). Se constată o densitate foarte ridicată a scenelor de violență în cele două intervale orare (cum arată studiile de măsurare a audienței copiilor și adolescenților) în care prezența copiilor și a adolescenților în fața micilor ecrane înregistrează cote mari de audiență (sunt orarele de funcționare preferată a „televiziunii familiale” și de reunire a „marelui public” care îi include și pe copii și adolescenți). Câteva rezultate și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe trei canale (Pro TV, Antena 1, Prima TV). Se constată o densitate foarte ridicată a scenelor de violență în cele două intervale orare (cum arată studiile de măsurare a audienței copiilor și adolescenților) în care prezența copiilor și a adolescenților în fața micilor ecrane înregistrează cote mari de audiență (sunt orarele de funcționare preferată a „televiziunii familiale” și de reunire a „marelui public” care îi include și pe copii și adolescenți). Câteva rezultate și concluzii ale cercetării noastre În luna noiembrie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
audienței copiilor și adolescenților) în care prezența copiilor și a adolescenților în fața micilor ecrane înregistrează cote mari de audiență (sunt orarele de funcționare preferată a „televiziunii familiale” și de reunire a „marelui public” care îi include și pe copii și adolescenți). Câteva rezultate și concluzii ale cercetării noastre În luna noiembrie s-a remarcat o tendință de reducere a violenței în programele televiziunilor, comparativ cu luna august, 2004. Astfel, violența totală a scăzut cu 35%, violența reală a scăzut cu 27
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ore zilnic) consumă în special pentru distracție, plăcere. Variabila vârstă are o influență relativ semnificativă asupra uzajelor/gratificațiilor consumului de TV: procentul copiilor de 11-14 ani care privesc la TV pentru distracție este mult mai mare (45,5%), decât al adolescenților în vârstă de 15-18 ani (34,3%). În ce privește consumul TV pentru informare, este doar de aproape 3 procente în favoarea celor de 15-18 ani. Corelația cu variabila „mari”/„mici” consumatori indică diferențe de motivație/utilizare/gratificație a televizionării. Din ancheta CURS
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ale identității umane o nouă generație, cea a cărei formare este mediată în principal de televiziune, de „semnele televiziunii” (J. Fiskel,) și mai puțin de „semnele culturii scrise”, ale cărții îndeosebi. Datele anchetelor confirmă acest fenomen istoric inedit: copiii și adolescenții de astăzi au devenit și în România prima generație care fizic și simbolic „crește cu televizorul”. Acesta s-a instalat de mai mult timp ca membru central al familiei (R. Silverstone vorbește în acest sens de „familiarizarea” televizorului) ca furnizor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la ora actuală) destinate copiilor sub trei ani sunt numite cu ironie „tele-tetine” (un canal israelian intitulat „Baby TV”). Pe de altă parte, mulți gânditori acuză raritatea canalelor TV (în afara celor de desene animate) destinate special copiilor de vârstă școlară, adolescenților și tinerilor, ceea ce are ca efect că, în medie, 80% dintre emisiunile vizionate de copii sunt adresate, de fapt, adulților. Anchetele noastre confirmă această constatare prin evidențierea situării vârfurilor de audiență TV ale elevilor în intervale orare în care predomină
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copiii la televizor, fiindcă ei urmăresc emisiuni pentru adulți - trebuie asociată cu alta mult mai importantă: copiii percep altceva și altfel emisiunile de televiziune în comparație cu adulții. De unde și efectele adeseori incalculabile pe care televiziunea le are asupra copiilor, inclusiv asupra adolescenților. Tocmai de aceea, astfel de investigații își propun să evalueze și chiar să cuantifice modul diferit în care televiziunea este vizionată și influențează socializarea, precum și comportamentele copiilor și adolescenților în funcție de variabila vârstă. În raport cu această variabilă, copiii sunt doar aparent expuși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
adeseori incalculabile pe care televiziunea le are asupra copiilor, inclusiv asupra adolescenților. Tocmai de aceea, astfel de investigații își propun să evalueze și chiar să cuantifice modul diferit în care televiziunea este vizionată și influențează socializarea, precum și comportamentele copiilor și adolescenților în funcție de variabila vârstă. În raport cu această variabilă, copiii sunt doar aparent expuși la aceleași conținuturi, contextele de vizionare sunt diferite, precum și modul de a recepta programele și sensul atribuit conținutului acestora. În funcție de vârstă, ei au capacități cognitive și empatice diferite, o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copil de 8 ani, spre exemplu, cuvântul „real” pare să însemne „ceea ce există în mod material în univers” (Kellz, 1981; Dorr, 1983). Pentru ambii, incidența violenței televizuale asupra agresivității manifestate după vizionare este probabil mai mare decât în cazul unor adolescenți sau tineri tocmai din cauza indistincției dintre real și imaginar: pentru preadolescenți agresivitatea nu este un efect posibil al transferului de la imaginar (ecranul televizorului, desene animate, filme etc.) la real (viață), ci rezultatul amalgamului confuz al celor două universuri. Adolescenții sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unor adolescenți sau tineri tocmai din cauza indistincției dintre real și imaginar: pentru preadolescenți agresivitatea nu este un efect posibil al transferului de la imaginar (ecranul televizorului, desene animate, filme etc.) la real (viață), ci rezultatul amalgamului confuz al celor două universuri. Adolescenții sunt mai înclinați să se îndoiască de realitatea conținuturilor televizuale, fiind mai puțin înclinați să se identifice prin mimetism cu personajele televizuale, decât preadolescenții, aceștia fiind derutați de lipsa lor de experiență și mai ales de credința în „realitatea televizuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
rămână un „video-copil”, prizonier al „postgândirii” sărăcit de cultură și de autonomie reflexivă, investigațiile noastre susțin punctual unele dintre fenomenele și tendințele relevate de Sartori. Mai întâi, chiar dacă există unele schimbări cu vârsta în consumul televizual, atât copiii cât și adolescenții intră în categoria marilor consumatori de televiziune și, corelativ, în aceea a micilor consumatori de carte, ei situându-se precumpănitor într-o lume în care cuvântul tipărit (cartea mai ales) a fost detronat în profitul imaginilor: circa 50% dintre cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televiziune, este aceea că star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali și a raportului dintre diferite domenii ale experienței sociale și culturale. Structurile de construire și de difuzare a sistemelor de semnificare a faptelor, realităților, actorilor, evenimentelor, personajelor publice, nu mai sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
arhitectul unei „culturi” și reprezentări mediatice a lumii la care se raportează de mic omul zilelor noastre: din păcate, o cultură spectaculară care produce în serie violență și staruri așa cum sunt produse în masă mărfurile obișnuite. Analiza relației elevilor-copii și adolescenți cu publicitatea este extrem de importantă, pentru a înțelege impactul televiziunii asupra generației actuale. Aceasta cu atât mai mult cu cât, așa cum a recunoscut cu o doză de sinceritate cinică președintele director general al TF1, cel mai puternic canal TV din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ani, adepți de noi tehnologii, de jocuri video și care, prin publicitate se înscriu în „reproducerea modurilor de consum ale celorlalte generații”). Și astfel publicitatea (cum se constată și din anchetele noastre asupra elevilor) îi pregătește „temeinic” pe copii și adolescenți pentru o societate a consumului. Ei sunt abordați de TV în ansamblu și în special de publicitate ca viitori „buni consumatori”. Pe plan politic (interesul civico-politic al adolescenților este pe ultimul loc într-o scară de interese ale adolescenților noștri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și din anchetele noastre asupra elevilor) îi pregătește „temeinic” pe copii și adolescenți pentru o societate a consumului. Ei sunt abordați de TV în ansamblu și în special de publicitate ca viitori „buni consumatori”. Pe plan politic (interesul civico-politic al adolescenților este pe ultimul loc într-o scară de interese ale adolescenților noștri) adolescenții sunt (ca și adulții) supuși fenomenului „opiniei teledirijate” și al „video-politicii” (politic = imagine) prin cuplul televiziune - sondaje de opinie. Noua generație se formează într-un context în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și adolescenți pentru o societate a consumului. Ei sunt abordați de TV în ansamblu și în special de publicitate ca viitori „buni consumatori”. Pe plan politic (interesul civico-politic al adolescenților este pe ultimul loc într-o scară de interese ale adolescenților noștri) adolescenții sunt (ca și adulții) supuși fenomenului „opiniei teledirijate” și al „video-politicii” (politic = imagine) prin cuplul televiziune - sondaje de opinie. Noua generație se formează într-un context în care televiziunea se exhibă ca „purtător al opiniei publice” (Sartori), dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pentru o societate a consumului. Ei sunt abordați de TV în ansamblu și în special de publicitate ca viitori „buni consumatori”. Pe plan politic (interesul civico-politic al adolescenților este pe ultimul loc într-o scară de interese ale adolescenților noștri) adolescenții sunt (ca și adulții) supuși fenomenului „opiniei teledirijate” și al „video-politicii” (politic = imagine) prin cuplul televiziune - sondaje de opinie. Noua generație se formează într-un context în care televiziunea se exhibă ca „purtător al opiniei publice” (Sartori), dar care nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
emisiunile TV. În ultimii trei ani, în România au fost desfășurate mai multe studii referitoare la violența din mass-media, care au investigat atât estimarea conținutului violent din emisiunile TV, cât și practicile de consum media (inclusiv TV) ale copiilor și adolescenților. Pe scurt, telespectatorul este confruntat, în medie, cu 46 de scene de violență pe oră, iar emisiunile cu cea mai mare rată a conținutului violent sunt filmele, serialele și știrile ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). În medie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din literatura internațională, expunerea la violența televizuală are efecte negative pe termen scurt și pe termen lung. Reanalizând datele din cercetarea efectuată în 2005 am estimat predictorii efectelor pe termen scurt. Am considerat efecte pe termen scurt răspunsurile copiilor și adolescenților la întrebarea „În ce fel te simți influențat/influnețată de scenele de violență pe care le vezi la TV?”: 1. Mă amuză și mă lasă indiferent. 2. Mă fac și mai curajos și mai îndrăzneț. 3. Mă ajută/mă fac
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de un factor cantitativ, și anume consumul de filme TV, iar fetele sunt și ele influențate de un factor suplimentar - prezența familiei în momentul vizionării. Ambele variabile suplimentare au o variație pozitivă relativ la variabila explicată (influența scenelor de violență TV). Adolescenții 15-18 ani La această grupă de vârstă obiceiurile legate de consumul TV s-au modificat față de cele două grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada de dezvoltare cognitivă și emoțională la care s-a ajuns. Preferințele adolescenților sunt filmele (81%), vizionarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
scenelor de violență TV). Adolescenții 15-18 ani La această grupă de vârstă obiceiurile legate de consumul TV s-au modificat față de cele două grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada de dezvoltare cognitivă și emoțională la care s-a ajuns. Preferințele adolescenților sunt filmele (81%), vizionarea știrilor (54,2%) și chiar a desenelor animate, în proporție de 28,6%. Peste o treime dintre adolescenți vizionează în prezența familiei (39,6%), dar numai 11% dintre ei mai discută despre emisiunile vizionate. Tabelul 3
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]