7,836 matches
-
sentimente de vinovăție, se vede pe sine drept incompetent, slab și dependent de alții și nu în ultimul rând de situație" (Pânișoară, Pânișoară, 2005, p. 90). Nevoia de (auto)actualizare Nevoia de (auto)actualizare este o trebuință care susține angajarea, afirmarea și dezvoltarea relațiilor umane. În și prin relațiile sale cu semenii, individul își poate satisface pe lângă celelalte trebuințe sociale și pe cea de realizare de sine, de afirmare a capacităților și a abilităților sale. Psihologii umaniști au ajuns la concluzia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
auto)actualizare Nevoia de (auto)actualizare este o trebuință care susține angajarea, afirmarea și dezvoltarea relațiilor umane. În și prin relațiile sale cu semenii, individul își poate satisface pe lângă celelalte trebuințe sociale și pe cea de realizare de sine, de afirmare a capacităților și a abilităților sale. Psihologii umaniști au ajuns la concluzia că omul are o tendință înnăscută de a crește. De când se naște, el este angajat într-o continuă dezvoltare. Forța fundamentală care motivează ființa umană este tendința de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
inhibă sau ne suprimă autoactualizarea, atunci le percepem ca negative. Mai mult, atunci când ne este reprimată (constant/consecvent) nevoia de autoactualizare (de realizare a propriului potențial), apar probleme psihice, iar nu numai relaționale. În vederea realizării condițiilor interpersonale necesare dezvoltării și afirmării umane, psihologia umanistă consideră că elementul fundamental este realizarea unui mediu uman suportiv, care să permită și să stimuleze autoactualizarea persoanei. Aceasta deoarece cultura actuală a relațiilor interpersonale este în frecvente cazuri și într-o mare măsură mai degrabă expresia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să funcționeze ca un stimulent al dezvoltării umane doar în condițiile unei atitudini reciproce, fundamental pozitive, în contextul unei morale bazate pe imperativul co-dezvoltării" (Zamfir, E., 1982, p.70, s.a.). Relația cu celălalt presupune și o altă dimensiune legată de afirmarea și de realizarea de sine a fiecăruia dintre noi. Ea reprezintă un instrument necesar al cunoașterii de sine.3 Oricât ar evita-o sau ar nega-o, individul nu se poate cunoaște pe sine decât prin raportare (onestă, înțeleaptă, ponderată
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
esențial de ceea ce specialiștii au denumit drept competență interpersonală (iar H. Gardner, inteligență interpersonală). În optica psihologiei umaniste, dezvoltarea personală este concepută nu pe seama subdezvoltării celorlalți, a compromiterii trebuinței lor de creștere, ci prin crearea condițiilor favorabile, stimulative creșterii și afirmării tuturor membrilor grupului. A. Maslow preia de la antropologul american Ruth Benedict ideea unei societăți sinergetice. Potrivit specialistei nord-americane, aceasta constă în: "condiții sociale și instituționale care fuzionează egoismul cu altruismul, asigurând ca atunci când eu urmăresc satisfacții personale, în mod automat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
convergență între satisfacția umană, condițiile de muncă, pe de o parte, și, pe de altă parte, obținerea unei înalte performanțe, de muncă eficientă. După A. Maslow, starea de deplinătate sufletească, realizarea deplină a potențelor noastre se exprimă în și prin afirmarea următoarelor valori (sau satisfacerea următoarelor metanecesități, cum le numește autorul piramidei trebuințelor) (Zamfir, E., 1982, pp. 84 și urm.): Adevărul. Omul are nevoie acută de adevăr. Puritatea, curățenia, onestitatea, lipsa de iluzii sunt precondiții considerate necesare ale personalității, privită ca
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de a ne dezechilibra, de a ne face să șovăim, de a trezi în noi, dintr-o mișcare, îndoieli asupra propriilor noastre comportamente, cuvinte și angajamente", se recomandă "nu o atitudine defensivă sau de respingere, ci dimpotrivă, un comportament de afirmare, de adoptare senină a unei poziții" (idem, p. 119). Pe scurt, terorismul relațional cere pe măsură eroismul cotidian. Aceasta înseamnă să fim capabili să ne redefinim, să ne reafirmăm poziția, să ne susținem punctul de vedere fără a ne lăsa
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
psihosociologului francez în jurul acestor două poziții relaționale: a. asumarea riscului de a spune da, de a ne angaja, adică de a merge mai departe; b. asumarea riscului de a refuza, nu prin opoziție cu celălalt, ci printr-o poziție de afirmare. Într-o relație vie, activă, onestă vor exista numeroase momente în care va intra în acțiune eroismul în cotidian. Aceste acțiuni și luări de poziție necesită multă energie, dar respectul de sine și respectul pentru celălalt ne vor ajuta să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relațiile conflictuale pot apărea oricând în viața și în relațiile noastre. Esențial este ca ele să nu ne degradeze modul înțelept de a ne construi pe noi înșine, de a iniția, dezvolta și întreține raporturi interpersonale, să nu ne compromită afirmarea de sine și coexistența cu cei asemeni nouă, întru rațiune și sensibilitate. Capitolul 5 Relațiile competitive/concurențiale și relațiile de cooperare/colaborare 1. Relațiile competitive/concurențiale În viața de zi cu zi, între persoane, grupuri, comunități, societăți, culturi apar și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
exagerată și îi împiedică pe copii să-și trăiască viața și/sau persistă pe termen lung", precizează I. Filliozat (2006a, p. 82). Cât sunt exagerate, fricile sunt inutile, ba chiar periculoase. Ele încetinesc sau compromit procesul de constituire, exprimare și afirmare a identității noastre în diferite contexte de viață, relaționale, sociale 35. Frica este, susțin specialiștii, o emoție "deosebit de volatilă, capabilă să degaje o energie torențială și dezordonată, care face să devină aproape incontrolabilă. Zvonurile, informațiile îndoielnice pot să o inflameze
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
una nedreaptă, arbitrară sau prea puternică) sau a înfrunta o nedreptate; este "o reacție față de o invazie, un protest împotriva unui lucru pe care nu vrem să-l suportăm" (Filliozat, 2006a, p. 106). Furia este emoția care reprezintă conservarea sau afirmarea eului. Rolul ei este acela de a ne păstra/menține integritatea fizică și psihică 40. În principiu, furia se află în slujba identității personale; ea ne permite "să ne apărăm teritoriul, corpul, ideile, valorile, integritatea. Ea ne dă forța necesară
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
abia atunci când nu știm să gestionăm furia, ajungem la violență. Furia și violența sunt două contexte afective și comportamentale diferite. Raportată la violență, mânia desemnează agresivitatea biofilă (acel tip de agresivitate pus în slujba apărării și a conservării vieții); este "afirmarea sinelui în fața altuia, precizarea limitelor care nu trebuie depășite, refuzul a ceea ce nu provoacă suferință" (Filliozat, 2006a, p. 107). O persoană care nu știe și nu reușește să-și exprime furia este adesea o victimă neputincioasă. Mânia nu vorbește decât
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atmosfera dacă li se pare că n-au fost bine înțeleși ori au fost neglijați de către interlocutori" (Holmes, Holmes, 2001, p. 105). Aceștia dovedesc aspectele sănătoase ale furiei: respectiv, puterea ei de a curăți și de a limpezi, puterea de afirmare a sinelui/eului, puterea de a trage linie, de a delimita un teritoriu pe teren alunecos și nesigur (ibidem). Prin urmare, sunt și oameni pentru care furia nu este contagioasă; ea nu-i atrage/nu-i angajează într-un cerc
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
generează invidia democratizată este dorința de a urca și de a acumula, de a domina și de a fi admirat. André Maurois, celebrul scriitor francez, spunea că invidia apare pentru că toți vrem într-un fel sau altul, mărturisit sau nemărturisit afirmarea, recunoașterea, lauda, admirația, supremația (2008). Pare că "oamenii de oriunde caută un ceva misterios care a fost numit autoritate, demnitate, dominație, eminență, stimă, influență, condiție, superioritate, prestigiu, rang, considerație, reputație, respect, poziție, stabilitate, aură sau statut social" (înalt), ne asigură
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
trăsături, disponibilități; • stabilirea clară a priorităților proprii și urmărirea lor în vederea realizării, declanșării sentimentului de autoeficiență și de utilitate; • conștiința altor căi și a altor momente de formulare a ceea ce avem de spus, de obținere a succesului, de reușită, de afirmare, de exprimare a propriului potențial; • recunoașterea sinceră, onestă a abilităților și a capacităților celuilalt. Așa cum între invidie și resentiment există o legătură mai mult sau mai puțin profundă, activă, persistentă, tot astfel există o relație între invidie și gelozie. Într-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încercări de intimidare sau de manipulare" (2000, p. 90). Când trăim o stare de supărare benefică, vom accepta faptul că cealaltă persoană este o ființă umană imperfectă și ne exprimăm regretul pentru comportamentul ei; ea supărarea benefică conduce la o afirmare de sine fermă, dar respectuoasă (idem, p. 103) și, în general, nu alterează (adânc) relațiile interpersonale. Ca și supărarea, tristețea este o stare sufletească firească. Ea dă o anumită profunzime și tonalitate afectivă raporturilor interumane. În principiu, aceasta este o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
multă energie, una de supunere puțină energie; c. a treia dinamică descrie înclinația persoanei către acțiune, direcția în care își investește energia. Pornind de la aceste trei dimensiuni, F. Lacombe (2005) identifică următoarele atitudini relaționale 80 (pp. 183-208): Atitudinea deschisă (de afirmare a propriei persoane). Este atitudinea ce se caracterizează prin afirmarea propriilor nevoi, dar nu în defavoarea necesităților celor din jur și a mediului. Este o atitudine de conducător care inițiază acțiuni eficiente ce conduc la rezultate pozitive pentru sine, pentru ceilalți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dinamică descrie înclinația persoanei către acțiune, direcția în care își investește energia. Pornind de la aceste trei dimensiuni, F. Lacombe (2005) identifică următoarele atitudini relaționale 80 (pp. 183-208): Atitudinea deschisă (de afirmare a propriei persoane). Este atitudinea ce se caracterizează prin afirmarea propriilor nevoi, dar nu în defavoarea necesităților celor din jur și a mediului. Este o atitudine de conducător care inițiază acțiuni eficiente ce conduc la rezultate pozitive pentru sine, pentru ceilalți și pentru mediul său. Liderul nu numai că acționează eficient
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
bucurie, optimism, plăcere, satisfacție, împlinire; • orice emoție adaptată situației: bucurie, teamă, furie, tristețe. Ca tendințe comportamentale pot fi adoptate: • înțelegere, atenție, ascultare, dăruire, împărtășire, empatie, acceptare, amabilitate, compasiune, considerație, stimă, glume lipsite de răutate, recunoaștere pozitivă, proximitate. Pe scurt, disponibilitate, afirmarea propriei persoane și a celeilalte. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • reformulare pentru a înțelege exact/corect; • asumare a unui angajament: "eu, noi"; • voce răspicată, calmă, vocabular adaptat interlocutorului, fraze suficient de scurte. Cel care adoptă o asemenea atitudine relațională arată
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prea mare, și până la comportamentele verbale, mai elaborate, cum ar fi ascultarea interlocutorului fără a-l întrerupe, punerea unor întrebări și ascultarea răspunsului etc." (p. 279). Competențele sociale au doi versanți: unul expresiv, altul receptiv. Versantul expresiv este cel al afirmării de sine, precizează cunoscutul psihiatru francez. El constă, pur și simplu, "în a nu aștepta mereu să ni se lase loc (acest aspect privește stimele de sine scăzute). Dar "fără a vrea mereu să ocupăm tot locul (acest aspect privește
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
notează filosoful francez invadează totul" (2009, p. 156). Desigur că nu negăm și credem că nu ar putea nega cineva care se pretinde o ființă rațională, doritoare de mai bine, de mai autentic, de mai frumos principiul perfecțiunii și al afirmării de sine, ca expresie a manifestării propriului potențial. Există însă un prag dincolo de care pretențiile idealului se dovedesc mai degrabă nocive, destructive, decât fecunde, împlinitoare, constructive. Pare că acest prag a fost trecut de societatea hipermodernă și hiperconcurențială. Obsesia excelenței
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
importante pentru un motiv sau altul" (idem, p. 161, s.a.). C-o știm sau nu, sau că o vrem sau nu, plătim mereu un preț legat de consecințele neașeptate ale deciziilor noastre. Furați de posibilitățile puterii și ale dorinței de afirmare, uităm că întotdeauna deciziile puse în practică/aplicate în context social au și consecințe neașteptate, neanticipate, imprevizibile, necontrolabile. Nu cunoaștem prețul pe care-l vom plăti în viitor pentru deciziile din prezent (ibidem), pe termen mediu și lung. Nu știm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
concurențiale declanșează mai devreme sau mai târziu și întrețin stări precum invidia, resentimentul, furia, ura. Tendința celor aflați într-o astfel de situație este aceea de compromitere, de eliminare sau de distrugere a concurentului (sau a celor interpuși în calea afirmării/"ascensiunii" lor). b. Relații concurențiale existente pe fondul oscilației/fluctuației/instabilității încrederii în sine (fie a unei părți a relației, fie a ambelor părți), a balansului dintre succese și insuccese. Această dificilă situație creează (frecvente) stări de supraautoevaluare sau de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în total există opt poziții fiecare având propria semnificație. Ar trebui preferate culorile fundamentale, cele patru culori de baza (albastru verde roșu și galbenul) 1, 2, 3 și 4 reprezentând trebuințe psihologice fundamentale trebuința de automulțumire și afecțiune, trebuința de afirmare, cea de a acționa și a avea succes și de a privi înainte și de a aspira. Ele prezintă o importanță specială și de aceea atunci când selecția este făcută de către o persoană sănătoasă, normal echilibrată, eliberată de conflicte interioare, frustrări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dintre teoriile testate să facă predicții distincte. Modelul neorealist prevede o tendință universală către un sistem internațional multipolar, conflictual, caracterizat de balansarea marilor puteri. În mod specific, Germania unificată, Japonia și China au fost identificate de neorealiști drept "puteri în afirmare" în cadrul structurii emergente a politicii internaționale. Aceste state se află la extremele schimbării din sistem și, prin urmare, vor constitui teste cruciale pentru evaluările neorealiste. Modelul instituționalist este gata să conteste această predicție în Europa Occidentală, unde tiparele interdependenței economice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]