KorAP: Find »[drukola/base=agresiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...134 135 136 ...442 >

11,041 matches

Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476

vârstă preșcolară au observat un adult manifestând diferite forme de agresivitate asupra unei păpuși mari gonflabile; ulterior, ei au imitat multe din acțiunile adultului, inclusiv cele mai puțin obișnuite. Experimentul a fost extins, utilizând două versiuni filmate ale unui model agresiv (una dintre ele prezenta un adult comportându-se agresiv cu o păpușă, cealaltă prezenta un personaj de desen animat, care manifesta aceleași comportamente agresive). Rezultatele au fost izbitoare. Copiii care urmăriseră unul dintre cele două filme s-au comportat la fel de

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
de agresivitate asupra unei păpuși mari gonflabile; ulterior, ei au imitat multe din acțiunile adultului, inclusiv cele mai puțin obișnuite. Experimentul a fost extins, utilizând două versiuni filmate ale unui model agresiv (una dintre ele prezenta un adult comportându-se agresiv cu o păpușă, cealaltă prezenta un personaj de desen animat, care manifesta aceleași comportamente agresive). Rezultatele au fost izbitoare. Copiii care urmăriseră unul dintre cele două filme s-au comportat la fel de agresiv. Acesta poate fi, În parte, motivul pentru care

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
inclusiv cele mai puțin obișnuite. Experimentul a fost extins, utilizând două versiuni filmate ale unui model agresiv (una dintre ele prezenta un adult comportându-se agresiv cu o păpușă, cealaltă prezenta un personaj de desen animat, care manifesta aceleași comportamente agresive). Rezultatele au fost izbitoare. Copiii care urmăriseră unul dintre cele două filme s-au comportat la fel de agresiv. Acesta poate fi, În parte, motivul pentru care copiii care au părinți ce obișnuiesc să pedepsească sever orice faptă, vor fi la rândul

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
una dintre ele prezenta un adult comportându-se agresiv cu o păpușă, cealaltă prezenta un personaj de desen animat, care manifesta aceleași comportamente agresive). Rezultatele au fost izbitoare. Copiii care urmăriseră unul dintre cele două filme s-au comportat la fel de agresiv. Acesta poate fi, În parte, motivul pentru care copiii care au părinți ce obișnuiesc să pedepsească sever orice faptă, vor fi la rândul lor mult mai agresivi pentru că părinții reprezintă un adevărat model de urmat. Întărirea agresivității O altă dovadă

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
izbitoare. Copiii care urmăriseră unul dintre cele două filme s-au comportat la fel de agresiv. Acesta poate fi, În parte, motivul pentru care copiii care au părinți ce obișnuiesc să pedepsească sever orice faptă, vor fi la rândul lor mult mai agresivi pentru că părinții reprezintă un adevărat model de urmat. Întărirea agresivității O altă dovadă În favoarea teoriei Învățării sociale este aceea că agresivitatea este sensibilă la Întărirea stimulărilor corespunzătoare, ca orice alt răspuns Învățat. Așa cum demonstrează o serie de studii, copiii sunt

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
model de urmat. Întărirea agresivității O altă dovadă În favoarea teoriei Învățării sociale este aceea că agresivitatea este sensibilă la Întărirea stimulărilor corespunzătoare, ca orice alt răspuns Învățat. Așa cum demonstrează o serie de studii, copiii sunt mai Înclinați să manifeste răspunsurile agresive Învățate prin observarea modelelor atunci când asemenea acțiuni sunt Întărite sau când observă modele agresive Întărite. Într-un astfel de studiu, cercetătorii au observat un grup de copii timp de 10 săptămâni, Înregistrând cazurile de v interpersonală și evenimentele imediat următoare

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
că agresivitatea este sensibilă la Întărirea stimulărilor corespunzătoare, ca orice alt răspuns Învățat. Așa cum demonstrează o serie de studii, copiii sunt mai Înclinați să manifeste răspunsurile agresive Învățate prin observarea modelelor atunci când asemenea acțiuni sunt Întărite sau când observă modele agresive Întărite. Într-un astfel de studiu, cercetătorii au observat un grup de copii timp de 10 săptămâni, Înregistrând cazurile de v interpersonală și evenimentele imediat următoare acestora, precum Întăririle pozitive ale agresivității (retragerea sau plânsul victimei), pedepsirea agresivității (contraatacul victimei

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
de v interpersonală și evenimentele imediat următoare acestora, precum Întăririle pozitive ale agresivității (retragerea sau plânsul victimei), pedepsirea agresivității (contraatacul victimei) sau reacțiile neutre (victima ignoră agresorul). La copiii cu cel mai Înalt grad de agresivitate, reacția obișnuită la actele agresive a fost Întărirea pozitivă. La copiii cu un grad mai scăzut de agresivitate, reacția obișnuită a fost pedeapsa. Copiii inițial neagresivi care au avut, Însă, succes În stoparea ocazională a atacurilor din partea celorlalți, treptat au Început să inițieze propriile acte

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
a fost Întărirea pozitivă. La copiii cu un grad mai scăzut de agresivitate, reacția obișnuită a fost pedeapsa. Copiii inițial neagresivi care au avut, Însă, succes În stoparea ocazională a atacurilor din partea celorlalți, treptat au Început să inițieze propriile acte agresive (agresivitatea le-a fost Întărită pozitiv). În mod consecințele agresivității joacă un rol important În modelarea comportamentului (Patterson, Littman și Bricker, 1967). Exprimarea agresivității și catarsisul Studiile care Încearcă să distingă Între agresivitatea ca instinct și agresivitatea ca răspuns Învățat

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
distingă Între agresivitatea ca instinct și agresivitatea ca răspuns Învățat se concentrează, deseori, asupra catarsisului (eliberarea unei emoții prin trăirea ei intensă). Dacă agresivitatea este un instinct, atunci exprimarea ei are un caracter catarctic, ceea ce presupune reducerea sentimentelor și acțiunilor agresive (analog cu modul În care hrănirea duce la reducerea acțiunilor și senzațiilor legate de foame). Pe de altă parte, dacă agresivitatea este un răspuns Învățat, exprimarea ei are ca rezultat intensificarea acțiunilor de acest gen (dacă agresivitatea este Întărită). La

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
acțiunilor și senzațiilor legate de foame). Pe de altă parte, dacă agresivitatea este un răspuns Învățat, exprimarea ei are ca rezultat intensificarea acțiunilor de acest gen (dacă agresivitatea este Întărită). La ora actuală, descoperirile recente confirmă perspectiva răspunsului Învățat. Manifestarea agresivă Psihologii au desfășurat numeroase studii de laborator pentru a determina dacă agresivitatea descrește sau nu În intensitate, o dată exprimată (cel puțin parțial). Studierea copiilor indică faptul că participarea la acțiunile agresive fie intensifică comportamentul agresiv, fie Îl menține la același

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
ora actuală, descoperirile recente confirmă perspectiva răspunsului Învățat. Manifestarea agresivă Psihologii au desfășurat numeroase studii de laborator pentru a determina dacă agresivitatea descrește sau nu În intensitate, o dată exprimată (cel puțin parțial). Studierea copiilor indică faptul că participarea la acțiunile agresive fie intensifică comportamentul agresiv, fie Îl menține la același nivel. Experimentele cu adulți s-au soldat cu rezultate similare. Când li s-a dat, În mod repetat, posibilitatea de a lovi o altă persoană (care nu putea riposta) subiecții investigați

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
confirmă perspectiva răspunsului Învățat. Manifestarea agresivă Psihologii au desfășurat numeroase studii de laborator pentru a determina dacă agresivitatea descrește sau nu În intensitate, o dată exprimată (cel puțin parțial). Studierea copiilor indică faptul că participarea la acțiunile agresive fie intensifică comportamentul agresiv, fie Îl menține la același nivel. Experimentele cu adulți s-au soldat cu rezultate similare. Când li s-a dat, În mod repetat, posibilitatea de a lovi o altă persoană (care nu putea riposta) subiecții investigați au devenit din ce În ce mai punitivi

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
o altă persoană (care nu putea riposta) subiecții investigați au devenit din ce În ce mai punitivi. Subiecții furioși au devenit chiar mai punitivi, În atacurile lor succesive, comparativ cu subiecții care nu erau furioși. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, impulsurile agresive ale subiecților furioși ar fi trebuit să se reducă, ca urmare a acțiunilor agresive, iar subiecții ar fi trebuit să devină din ce În ce mai puțin punitivi, pe măsură ce acționau agresiv (Berkowitz, 1965; Green și Quanty, 1977). Unele dovezi legate de catarsis provin din

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
furioși au devenit chiar mai punitivi, În atacurile lor succesive, comparativ cu subiecții care nu erau furioși. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, impulsurile agresive ale subiecților furioși ar fi trebuit să se reducă, ca urmare a acțiunilor agresive, iar subiecții ar fi trebuit să devină din ce În ce mai puțin punitivi, pe măsură ce acționau agresiv (Berkowitz, 1965; Green și Quanty, 1977). Unele dovezi legate de catarsis provin din situațiile reale de viață. Într-un studiu desfășurat În California, lucrătorii care fuseseră concediați

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
care nu erau furioși. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, impulsurile agresive ale subiecților furioși ar fi trebuit să se reducă, ca urmare a acțiunilor agresive, iar subiecții ar fi trebuit să devină din ce În ce mai puțin punitivi, pe măsură ce acționau agresiv (Berkowitz, 1965; Green și Quanty, 1977). Unele dovezi legate de catarsis provin din situațiile reale de viață. Într-un studiu desfășurat În California, lucrătorii care fuseseră concediați de pe un aeroport au fost intervievați În legătură cu ceea ce simțeau referitor la companiile În

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
care lucraseră și la șefii lor; ulterior lis-a cerut să-și exprime sentimentele În scris. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, subiecții care se exprimaseră cu multă furie În interviuri ar fi trebuit să se exprime mai puțin agresiv În scris. Rezultatele, Însă, nu au confirmat această presupunere; subiecții care s-au exprimat agresiv În conversații au fost chiar mai agresivi În relatările scrise. Deci, izbucnirile din cursul conversațiilor au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, subiecții care se exprimaseră cu multă furie În interviuri ar fi trebuit să se exprime mai puțin agresiv În scris. Rezultatele, Însă, nu au confirmat această presupunere; subiecții care s-au exprimat agresiv În conversații au fost chiar mai agresivi În relatările scrise. Deci, izbucnirile din cursul conversațiilor au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu s-a ocupat de relația dintre ostilitatea unei țări (față de țările Învecinate) și tipul de

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
catarctic, subiecții care se exprimaseră cu multă furie În interviuri ar fi trebuit să se exprime mai puțin agresiv În scris. Rezultatele, Însă, nu au confirmat această presupunere; subiecții care s-au exprimat agresiv În conversații au fost chiar mai agresivi În relatările scrise. Deci, izbucnirile din cursul conversațiilor au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu s-a ocupat de relația dintre ostilitatea unei țări (față de țările Învecinate) și tipul de sporturi practicate. S-a dovedit că În

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
agresivitatea dă naștere la agresivitate mai degrabă decât o Îndepărtează (Ebbesen, Duncan și Konecni, 1975). Aceste rezultate infirmă ideea că agresivitatea are un caracter catarctic. Totuși există și circumstanțe În care exprimarea agresivității poate scădea incidența acesteia. De exemplu, comportamentul agresiv poate produce agresorului sentimente de anxietate care inhibă agresiunea următoare, mai ales dacă persoana În cauză observă că acțiunile sale pot aduce pagube. Dar, În aceste cazuri, efectul asupra comportamentului agresiv poate fi explicat fără a considera că s-a

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
exprimarea agresivității poate scădea incidența acesteia. De exemplu, comportamentul agresiv poate produce agresorului sentimente de anxietate care inhibă agresiunea următoare, mai ales dacă persoana În cauză observă că acțiunile sale pot aduce pagube. Dar, În aceste cazuri, efectul asupra comportamentului agresiv poate fi explicat fără a considera că s-a redus impulsul agresiv. De asemenea, deși exprimarea activă a sentimentelor ostile nu reduce, de obicei, agresivitatea, ea poate face persoana să se simtă mai bine. Acest lucru se poate Întâmpla pentru că

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
agresorului sentimente de anxietate care inhibă agresiunea următoare, mai ales dacă persoana În cauză observă că acțiunile sale pot aduce pagube. Dar, În aceste cazuri, efectul asupra comportamentului agresiv poate fi explicat fără a considera că s-a redus impulsul agresiv. De asemenea, deși exprimarea activă a sentimentelor ostile nu reduce, de obicei, agresivitatea, ea poate face persoana să se simtă mai bine. Acest lucru se poate Întâmpla pentru că persoana se simte mai puternică, simte că are mai mult control și

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
a sentimentelor ostile nu reduce, de obicei, agresivitatea, ea poate face persoana să se simtă mai bine. Acest lucru se poate Întâmpla pentru că persoana se simte mai puternică, simte că are mai mult control și nu pentru că se reduce impulsul agresiv.

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465

sau cu abuz de substanțe multiple au fost excluși din studiu. Trăsăturile psihotice erau asemănătoare la toți cei 11 pacienți, reprezentând un amestec de simptome afective și schizofrene, ca de exemplu depresi, neliniște, halucinații auditive, iluzii, confuzii și frecvent manifestări agresive. Simptomele erau asemănătoare, dar durata psihozei a variat: din cei 11, durata tulburării a fost de mai puțin de 2 luni În 4 cazuri, În 6 cazuri s-a raportat un curs tranzitoriu mai Îndelungat al psihozei și un pacient

TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
diferențiază: 1. psihoza canabică are o bipolaritate mai puțin explicită a simptomatologiei decât psihoza cicloidă; 2. mai mulă confuzie decât schimbări de dispoziție se notează În cazul psihozei canabice; 3. istoric familial mai puțin evident (1/11); 4. un caracter agresiv și destructiv mai pronunțat În cazul psihozei canabice. Cele 11 cazuri raportate În studiul suedez au avut o simptomatologie foarte semănătoare cu cea raportată În alte studii (Bernhardson & Gunne 1972). În toate cazurile a existat o intensificare a abuzului În

TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]