10,591 matches
-
flori de tei, bojniță, ulm și zburătoare (fierte Împreună), sfredelul pământului și buruienile cele mari, captalanul și feriga, laba gâștii și flori de tei; ferigă, iarbă mare și miere. Se mai bea apă rece cu zahăr, apă cu miere de albine, lapte dulce nefiert sau se iau 5-6 boabe de fasole nefierte câteva zile. Oblojeli la cap cu rădăcină de tătăneasă amestecată cu untură de porc; zeamă de iarbă roșie, de zburătoare, frunze verzi de brusture amestecate cu oțet și rachiu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se "ia sânge" mai mult sau i se pun 10 lipitori pe venele de la gât sau cap, să sugă "sângele rău". Se fac legători la cap cu fiertură de iarba lui cel rău sau cu suc de lămâie, miere de albine, rachiu, untdelemn, tămâie, piper negru, făină de grâu, sfeclă și ridichi. TRATAREA BOLILOR DE NERVI (nebunie etc) Ceaiuri din planta sică, cunoscută și sub numele de garofiță de mare, limba boului, limba peștelui sau cu ceai de mătură de grădină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ENUREZIS ("pipi" În pat) Când un copil face "pipi" noaptea În pat fără voie, În medicina populară se folosește ceaiul de cârcel, din care se beau 2-3 căni pe zi sau i se dă copilului o linguriță de miere de albine, seara, la culcare. Enurezisul se mai trata și prin ciupirea pulpei degetului mic de la ambele mâini, seara, la culcare. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști MIGRENE (durere de cap) Se manifestă sub formă de crize dureroase, cu durată variabilă, de la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
flori de dedițel, 2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte. Se beau 12 căni pe zi. O ceașcă de cafea neagră, În care se pun câteva picături de zeamă de lămâie, care se consumă cu Îmghițituri mici. Miere de albine, 2 lingurițe la fiecare masă. Inhalații cu vapori de oțet de mere (apă și oțet În părți egale), pus la fiert. Cataplasme și /sau comprese cu frunze de mentă proaspete puse pe frunte sau fiertură de frunze de mentă. Cartofi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
20 de minute și 20 zile, ce se vor repeta de 2-3 ori pe an. Băi zilnice, Înainte de culcare, sau comprese reci sau cu oțet la picioare. Consum după masa de seară, Înainte de culcare, a unei lingurițe de miere de albine, de preferință de tei. Consum zilnic, dimineața, pe stomacul gol, a 20 g de polen, timp de 20-30 de zile. STRES Semințe de anason, bine mestecate, consumate de 2-3 ori pe zi. Infuzie cu flori de soc, volbură, ovăz, sunătoare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nu depășească 38ș C. Băi de cimbrișor, cimbru sau de roiniță, 50 60 g de frunze mărunțite la un litru de apă, care se fierbe 10 minute și adaugă apei din baie. Lapte cald cu ciuboțica cucului și miere de albine: un pahar de lapte, o linguriță de plantă și 2 lingurițe de miere. Diabeticii trebuie să folosească fructoză În loc de miere și să consume puțină pâine. Ceai de roiniță, 3 lingurițe de frunze mărunțite, opărite cu 250 ml de apă fierbinte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amestecate cu 2-3 linguri de lapte și o linguriță de miere. Se ia câte o linguriță din amestec de 3 5 ori pe zi. Ceai de măr, tăiat bucățele la 2 căni de apă clocotită, Îndulcit apoi cu miere de albine. Lichidul și mărul se consumă apoi Într-o zi. O lingură de polen și un pahar de iaurt. Se amesteă și se consumă fracționat, Într-o zi. Un albuș de ou, amestecat cu o cană de lapte dulce și o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
consumă apoi Într-o zi. O lingură de polen și un pahar de iaurt. Se amesteă și se consumă fracționat, Într-o zi. Un albuș de ou, amestecat cu o cană de lapte dulce și o lingură de miere de albine. Se consumă fracționat, pe parcursul unei zile. Pudră de migdale (3-4 boabe) care se pune În supă sau În borș și se consumă zilnic. Se pune 5 g de flori de piersici uscate sau 100 g de flori proaspete Într-un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apă fierbinte. Băi cu frunze și fructe de soc, 50-100 g la 3 litri de apă clocotită, care se strecoară și se adaugă apei din cadă. Frecții cu ulei din fructe de ienupăr, În alcool 1%. Frecții cu venin de albine. NEVRALGIE CERVICALĂ (dureri În regiunea cervicală) Infuzii cu frunze mărunțite de iederă, o linguriță la o cană de apă În clocot. Se beau 2 cești pe zi. Infuzie de flori de soc, 2 lingurițe la o cană de apă fierbinte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
prânz și cină. Tinctură din rădăcină de ghințură, 20 g de plantă macerată În 7-8 zile În 100 ml de alcool. Se iau câte 10-15 picături de 2 ori pe zi, În apă Îndulcită cu zahăr sau cu miere de albine. În cazul diabeticilor, pentru Îndulcire se folosește fructoză. Infuzie cu flori de arnică, o linguriță la o cană cu apă clocotită, care se bea fracționat, În cursul unei zile. Aceste leacuri se dădeau persoanelor care "gândeau mai greu", iar astăzi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din care se ia o linguriță din 3 În 3 ore, pe zi. Tinctură, pulbere și alifie de rostopască, aplicate pe răni. Ceai cu cimișir, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, Îndulcite cu miere de albine. Macerat din vâsc de măr sau de brad, 2 lingurițe de plantă la o cană cu apă rece, care se lasă la "dospit" 8 ore. Se bea o cană pe zi, din care jumătate de cană seara, la culcare. Ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
transpirații etc. Tratamentul se repetă până la dezintoxicare. Consum zilnic de drojdie de bere, de mărimea unei nuci, până la dezintoxicare. Băi de aburi și consum de ceai din lemn amar, zilnic. Starea de ebrietate se tratează prin: Consum de miere de albine, câte o lingură din jumătate În jumătate de oră, timp de 3 ore. Tinctură de propolis, preparată din o lingură de propolis fărâmițat Într-o ceașcă de alcool, 10-15 picături luate cu un pahar cu apă. În caz de comă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În apă fierbinte sau se Înfășoară mâna cu varză murată. De suget (panarițiu): se bagă degetul bolnav Într-o oală cu apă clocotită, apoi Într-una cu apă rece. Vărsat (variolă): se iau căline și se amestecă cu miere de albine, după care se unge copilul pe frunte, pe obraji și pe buric. Copii nu trebuie să mănânce porumb, fasole, măsline și prune. Ochi: se spală ochii bolnavi cu apă de topaz. Dimitrie Cantemir În "Istoria ieroglifică", spune că "ochii orbului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pucioasă. Dureri de ochi: se freacă ochii cu suc de ceapă. Abcese (edeme): oblojeli cu frunze de pătlagină. Tuse: se consumă hrean ras prin răzătoare, cu zahăr. Același leac Îl foloseau și romanii, numai că În loc de zahăr foloseau miere de albine. În Moldova, tusea mai era tratată cu fiertură de nalbă În lapte, cu ceai de lumânărică, ceai de morcov, de podbal sau de muștar. Lactația la femei era sporită cu ceai de rozmarin. Pierderile de sânge și hemoptiziile erau tratate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bazează pe ele. Plinius, În Naturalis historia, spunea: „La apropierea unei femei În această stare mustul se acrește, atinse, semințele viitoarelor roade devin sterile ș...ț, plantele din grădini sunt arse, fructele copacilor sub care se așază cad ș...ț, albinele mor În stupi”1. Chiar și În anul 1878, un membru al Asociației medicale britanice a trimis un comunicat către British Medical Journal, În care declara: „E un fapt de netăgăduit că, atunci când o femeie aflată la menstruație atinge carnea
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
unul dintre misterele fascinante ale societății. Cine l-a creat? Cui Îi aparține formidabila invenție a subjonctivului, a adverbului sau a diatezei pasive? Nimănui și, În același timp, tuturor. Limbajele, asemenea unor culturi, sunt creații colective, fagurii unui roi de albine mai special, În care fiecare dintre insecte e un subiect independent, care poate introduce schimbări mai mici sau mai mari În stup. O necesitate universală și omniprezentă - cea de a comunica - duce la crearea unor modalități din ce În ce mai eficiente de a
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
general de redacție Daniel Tănăsuc, cu redacții în Vaslui (Daniel Tănăsuc, Manuel Drăgoi, Mirela Irimia, Gabriel Dumitrică, Dumitru Iancu, Dragoș Manoilă, editorialist Constantin Jomir); Bârlad (Cezara Mironică, Emanuel Cerbu); Huși (Alina Darie, Valerica Hobjilă). Tipărit în 16 pagini la Tipografia „Albina” Iași, „Adevărul de Vaslui”, anul XVI - serie nouă, nr.1908 (3108) apare, 16 august 2007, cu sublinierea „Merită să-l citești!”, poartă ca subtitlul un neadevăr. „Primul ziar al județului Vaslui - Fondat pe 22 decembrie 1989”. Adevărul fiind acela că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
diferitele „boli și viții", să popularizeze „datini strămoșești, portul și limba să fie păstrate cu sfințenie", sfătuindu-i pe agricultori „cum să și muncească pământul mai bine”, cum să-și îngrijească vitele, despre foloasele ce le aduc viermii de mătase, albinele, pomii roditori și vița de vie. Se mai sublinia că societatea avea „un caracter absolut cultural" și se anunța că „are și o bibliotecă de unde oricineîn schimbul unei mici cotizații lunare, poate să-și adape sufletul din izvoarele nesecate ale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de înaltă ținută morală, profesională și civică, cu o neî nchipuită dragoste față de țara lor, a fost aceea de a insufla populației „conștiința drepturilor sale de cetățean și datoriile sale către patria sa”. Aceste drepturi și îndatoriri, spunea Semănătorul în “Albina”, “Pesta” 27 februarie/20 martie 1872; “Romanulu”, 162 numărul său de inaugurare, se pot insufla prin „ învățătură și biserica națională...” Ideologia Semănătorului din 1870 a fost aceea a întăririi claselor sociale din țară - țăranul și comerciantul - care să poată realiza
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902; „Podgoria" din Liești, 1903; „Izvorul Jurăvățului" din Obârșeni (înreg. la Acad. în 1904); Banca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ștefan cel Mare Vaslui în 2007, ” 229 arătat. Cum autorul citat afirmă în continuare că primul ziar local din orașul reședință a județului a fost „Vasluiul” apărut în 1886, când noi am făcut dovada că întâietatea a avut-o ziarul „Albina Vasluiană” din 1875, dar și „Vocea Racovei” din 1882 (vezi și volumul „Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii - 1875-2005, p.8 și 461-462, TipoMoldova Iași 2005) s-ar putea ca și „Glasul Tutovei să nu fie decât... „Vocea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a se înțelege, destule pseudonime). Utilă cititorilor informația publicată în „Vocea Tg. Ocnei" care făcea cunoscut că se aflau la redacție de vânzare: „Foaie pentru minte, inimă și literatură" de la 1847 și până la 1864, ziarul „Învățătorul poporului" din 1848: „Noua albină românească", „Gazeta Moldovei", foaie literară și artistică din 1857, ziarul „Zimbrul" din 1850, „Muzeul Național" din 1837, „Pruncul Român" din 1748, precum și alte acte din perioade îndepărtate, plus „Buletinul ședințelor Adunării Ad hoc al Moldovei de la l octombrie 1857 până în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fratele poetului G. Tutoveanu; G. Cucu, născut în februarie 1882 la Puiești, ucenicul maeștrilor Chiriac, București și LenepvenParis, compozitor de cântări populare și bisericești. Gr. Crețu însemna și numele multor tutoveni abonați la deosebite jurnale și cărți și anume: la Albina Română din 1829 Aga Al. Miclescu; la Geografia Daciei de pitarul V. Popescu (Neofit Scriban, Iacob Fătu ș.a. și pitar I. Zăhărescu; la Anthologhiu, Neamț 1840 ierom. Antonic din mănăstirea Urguești, la Jurnalul de Galați (1850) spătarul C. Miclescu, serdarii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a primului periodic românesc,” numit “Calendar” întocmit și tipărit în anul 1731 de dascălul Petcu Soanul din Scheii Brașovului, în Transilvania, înainte de activitatea reprezentanților Școlii Ardelene, devansând cu aproape 100 de ani “Curierul românesc” a lui Ion Heliade - Rădulescu și “Albina românească” publicat de Gheorghe Asachi, ambele datând din 1829. Cititorii află și despre faptul că în 1839, la mai puțin de 390 un an de la atestarea oficială a fotografiei în Franța, în Albina românească din Iași a apărut un articol
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
românesc” a lui Ion Heliade - Rădulescu și “Albina românească” publicat de Gheorghe Asachi, ambele datând din 1829. Cititorii află și despre faptul că în 1839, la mai puțin de 390 un an de la atestarea oficială a fotografiei în Franța, în Albina românească din Iași a apărut un articol despre invenția fotografiei, că în 1840 în “Gazeta de Transilvania” din Brașov a apărut un articol despre procedeul daguerreotipiei , că Popp Carol de Szathmari a avut atelier fotografic pe actuala Calea Victoriei, el fiind
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]