18,056 matches
-
deturna fundamental conținutul planului inițial, în funcție de rezultatele obținute, dar și dinamica factorilor relevanți. În ultimele decenii, din multiple surse, s-a deschis o nouă perspectivă a paradigmei problemelor cu soluții multiple. Se poate identifica începutul dezvoltării capacității de a formula alternative. O presiune pentru căutarea unor alternative a fost generată de însuși ciclul de adoptare a unei soluții, implementarea ei și eșecul/conștientizarea limitelor acesteia. Eșecul unei soluții, într-un mediu de cunoaștere suficient de avansat, capabil să formuleze alternative, a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rezultatele obținute, dar și dinamica factorilor relevanți. În ultimele decenii, din multiple surse, s-a deschis o nouă perspectivă a paradigmei problemelor cu soluții multiple. Se poate identifica începutul dezvoltării capacității de a formula alternative. O presiune pentru căutarea unor alternative a fost generată de însuși ciclul de adoptare a unei soluții, implementarea ei și eșecul/conștientizarea limitelor acesteia. Eșecul unei soluții, într-un mediu de cunoaștere suficient de avansat, capabil să formuleze alternative, a dus la dezvoltarea unei noi tematici
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
formula alternative. O presiune pentru căutarea unor alternative a fost generată de însuși ciclul de adoptare a unei soluții, implementarea ei și eșecul/conștientizarea limitelor acesteia. Eșecul unei soluții, într-un mediu de cunoaștere suficient de avansat, capabil să formuleze alternative, a dus la dezvoltarea unei noi tematici: construirea unor alternative (Zamfir, 2005). Aria de adresabilitate este un alt element definitoriu al planului strategic. Spre deosebire de proiecte sau programe care țintesc rezolvarea unui set de probleme clar definit (de cele mai multe ori punctuale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
generată de însuși ciclul de adoptare a unei soluții, implementarea ei și eșecul/conștientizarea limitelor acesteia. Eșecul unei soluții, într-un mediu de cunoaștere suficient de avansat, capabil să formuleze alternative, a dus la dezvoltarea unei noi tematici: construirea unor alternative (Zamfir, 2005). Aria de adresabilitate este un alt element definitoriu al planului strategic. Spre deosebire de proiecte sau programe care țintesc rezolvarea unui set de probleme clar definit (de cele mai multe ori punctuale), planurile strategice se referă doar la problemele fundamentale ale unei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
implementarea planurilor și proiectelor; - interactivă, orientată spre crearea legăturilor public-privat pentru a îmbunătăți performanțele planificării; - sociocrată, centrată pe incluziunea în societate. Etapele p.t. sunt aceleași ca în orice proces de planificare strategică: definirea problemelor (inclusiv diagnoza problemelor), stabilirea obiectivelor, generarea alternativelor de soluționare, evaluarea acestora, selectarea celor mai viabile soluții, implementarea lor și asigurarea unui feedback prin monitorizare și evaluare. În raportul cercetării Model conceptual și metodologic pentru stabilirea sistemului de relații specifice planificării strategice regionale în România din perspectiva dezvoltării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a cheltuielilor sociale ale statului (vezi statul bunăstării). Totuși, principalele critici la adresa acestor politici sunt de natură morală. Ele tind să imprime colectivității modele de viață „dezirabile” și să ofere servicii standardizate, concomitent cu descurajarea sectorului privat în oferirea unor alternative de protecție socială. Universalismul este legat de ideologia colectivistă și presupune o implicare morală și valorică a statului, ca purtător al unor opțiuni valorice clare (Rothstein, 1998). Apariția unei diversități mari din punct de vedere cultural, dar și sub aspectul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
înfrângere a acesteia. Planificarea socială desemnează realizarea de programe de acțiune îndreptate către satisfacerea nevoilor umane și sociale. Mai concret, ea va cuprinde determinarea priorităților (vezi priorități), fixarea scopurilor și obiectivelor (vezi obiective) și selectarea, printr-o cântărire sistematică a alternativelor, de politici, programe sau proceduri pentru a le atinge. Dacă pe parcursul secolului XX devine tot mai pregnantă nevoia de schimbare socială planificată, spre sfârșitul perioadei ea trece tot mai mult în sarcina comunităților, pe măsura descentralizării (vezi descentralizare). Avem acum
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
-și elabora indicatori specifici care să monitorizeze progresul social (vezi măsurarea dezvoltării sociale: indicatori ai dezvoltării sociale). Folosirea teoriilor sociale care explică fenomenele, cauzalitatea socială și ajută la formularea strategiilor de intervenție pentru rezolvarea problemelor. Elaborarea de strategii de acțiune alternative menite să îndeplinească obiectivele de dezvoltare (vezi obiective). Concretizarea tuturor acestor elemente prin elaborarea unui plan coerent care să cuprindă obiective și priorități (vezi priorități), ca și strategii alternative. Evaluarea alternativelor și selecția acelora care să ghideze acțiunea agenților de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
intervenție pentru rezolvarea problemelor. Elaborarea de strategii de acțiune alternative menite să îndeplinească obiectivele de dezvoltare (vezi obiective). Concretizarea tuturor acestor elemente prin elaborarea unui plan coerent care să cuprindă obiective și priorități (vezi priorități), ca și strategii alternative. Evaluarea alternativelor și selecția acelora care să ghideze acțiunea agenților de dezvoltare. În concluzie, conceptul de schimbare planificată este un produs al secolului XX, care reflectă o atitudine diferită asupra rezolvării problemelor la nivel personal, organizațional și social prin efort calculat, controlat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale stakeholders-ilor. Alegerea rațională. Modelul este orientat către performanța organizației și accentuează importanța procesului de luare a deciziilor, însă ignoră etapa implementării acestora. Etapele unui proces de alegere rațională sunt: conștientizarea existenței unei probleme; - definirea problemei și a cauzelor; - formularea alternativelor pentru rezolvarea problemei; - identificarea criteriilor de evaluare a alternativelor; - selectarea celei mai bune alternative. Haosul. Sensul dat acestui nu este sinonim cu cel de dezordine, ci, mai degrabă, corespunde cu apropierea de ceea ce este natural, impredictibil. Susținătorii modelului accentuează faptul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
organizației și accentuează importanța procesului de luare a deciziilor, însă ignoră etapa implementării acestora. Etapele unui proces de alegere rațională sunt: conștientizarea existenței unei probleme; - definirea problemei și a cauzelor; - formularea alternativelor pentru rezolvarea problemei; - identificarea criteriilor de evaluare a alternativelor; - selectarea celei mai bune alternative. Haosul. Sensul dat acestui nu este sinonim cu cel de dezordine, ci, mai degrabă, corespunde cu apropierea de ceea ce este natural, impredictibil. Susținătorii modelului accentuează faptul că predictibilitatea funcționării unei organizații sau formularea unor reguli
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de luare a deciziilor, însă ignoră etapa implementării acestora. Etapele unui proces de alegere rațională sunt: conștientizarea existenței unei probleme; - definirea problemei și a cauzelor; - formularea alternativelor pentru rezolvarea problemei; - identificarea criteriilor de evaluare a alternativelor; - selectarea celei mai bune alternative. Haosul. Sensul dat acestui nu este sinonim cu cel de dezordine, ci, mai degrabă, corespunde cu apropierea de ceea ce este natural, impredictibil. Susținătorii modelului accentuează faptul că predictibilitatea funcționării unei organizații sau formularea unor reguli procedurale pentru obținerea unei structuri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei strategii (vezi strategie). Strategia cuprinde, obligatoriu, o analiză a stării existente a sistemului și o direcție de restructurare a sa, împreună cu justificarea necesității unei asemenea schimbări. Preevaluarea (ex ante) strategiei înseamnă identificarea efectelor probabile ale structurii promovate, comparativ cu alternativele. A doua fază presupune: implementarea strategiei schimbării într-o formă instituțională. Dezvoltarea instituțională reprezintă, în acest caz, aplicarea legii. Orice lege care promovează o nouă structură a unui sistem implică, deci, în ea însăși, explicit sau implicit, o strategie de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de ideal-tipuri, tipologiile s.b. prezintă avantajul acoperirii unei largi diversități de manifestări, dar au, în același timp, dezavantajul îndepărtării de particularitățile și de formele hibride pe care s.b. le manifestă în realitate. Statul bunăstării și globalizarea Alături de colapsul alternativei socialiste și de declinul relativ al statului-națiune, globalizarea capitalului este, în opinia lui Ramesh Mishra, un factor de importanță majoră, „cea mai semnificativă și dramatică schimbare în perspectiva statului bunăstării” (Mishra, 1999). În contextul liberei circulații a bunurilor și capitalului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aceleași concluzii s-a ajuns și prin studiile de caz ale lui Musil (1973), despre Praga, sau Chombart de Lauve (1976), despre Paris. 2. Revenind la prima categorie a criticilor modelului cercurilor concentrice, Homer Hoyt a fost primul care, drept alternativă, a formulat așa-numitul model sectorial (sector model). Conform acestei teorii, structura orașului nu este una asemănătoare cercurilor concentrice, orașul divizându-se în sectoare (Hoyt, 1973, p. 176). Aceste sectoare nu au neapărat forma unui cerc, putând lua diferite forme
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
degrabă decât activitățile politice concrete au fost factorii determinanți ai căderii regimurilor comuniste (Jowitt, 1998). Pentru că țările socialiste făceau parte dintr-un sistem mai vast, capitalist, performanțele lor economice au fost totuși subiectul unor evaluări comparative. În lipsa unei clase economice alternative interne, aceste evaluări externe au impus recunoașterea faptului că economiile planificate intraseră în declin, iar această realizare a creat oportunități pentru schimbările politice (Kornai, 1992, pp. 168-196; Verdery 1996, pp. 19-38). Există, de asemenea, sugestii că unii dintre agenții socializați
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dată fiind și gravitatea temelor discutate. Doar dacă ne gândim la subiectul războiului vom observa că se poate identifica o serie de întrebări - de pildă, „Poți să-ți ucizi semenul? Dacă da, când, cum și de ce? Dacă nu, care e alternativa?” - la care nu se poate răspunde cu „adevărat” sau „fals”. Istoria acestei discipline este una a dezbaterilor intelectuale ce urmează în cascadă, atât datorită abordării unei realități din ce în ce mai complexe, cât și din cauza subtilității teoretice. Dezbaterile majore purtate până în prezent au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
analiză prezente în teoria constructivistă reieșind inclusiv din absența unei tradiții solide de studii empirice. În concluzia discuției pe marginea nivelurilor de analiză în relațiile internaționale probabil că remarca esențială este că ele nu se exclud reciproc și nu sunt alternative decât în intepretări izolate ale unor autori. Poziția dominantă în cadrul disciplinei este însă aceea a recunoașterii complementarității lor, combinarea lor având potențialul de a elimina inconvenientele fiecăruia în parte. În lumina acestei înțelegeri a utilității și modului de utilizare a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și prin tentativa de demonstrare a realizării idealurilor politice în prezentul istoric (apud Thies, 2002, p. 165). După cum vom vedea însă, acuzațiile de naivitate nu sunt complet justificate, ceea ce îndreptățește identificarea unei etichete mai puțin încărcate de conotații peiorative. Dintre alternative, merită atenție termenii „liberali internaționaliști” și „pluraliști”, însoțit fiecare de calificativul „interbelic”, pentru a-i separa de teoreticienii liberali ai secolului al XIX-lea și, respectiv, de cei asociați tradiției politico-juridice americane, accentuând varietatea actorilor politici, domnia legii și legătura
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
suveranitate. Idealismul utopic - principalele caracteristici Așadar, în majoritatea descrierilor, istoria formală a disciplinei relațiilor internaționale începe cu un moment idealist. Dar acest moment idealist nu s-a născut din neant. Experiența traumatizantă a primului război mondial conduce la cristalizarea unei alternative de sorginte liberală la politica de putere a secolului al XIX-lea (realpolitik), acuzată, așa cum vom vedea, de iraționalitate. De aici concluzia răspândită conform căreia dimensiunea internațională a liberalismului este doar cu puțin mai mult decât transferarea liberalismului intern la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
primului război mondial. Pentru liberali, „idealismul” s-a constituit în primul rând ca o mișcare ce se opunea atât politicii de putere, cât și diplomației secrete a realpolitik-ului, politici dovedite falimentare ca urmare a Marelui Război. Construcția teoretică a acestei alternative pornește de la constatarea disfuncționalității războiului pentru epoca în care trăiau: pentru Norman Angell de exemplu, victoria obținută de Aliați nu este mai mult decât o victorie à la Pyrrhus. Pe scurt, cucerirea teritorială devenise un obiectiv perimat din cauza costului uriaș
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Hollis și Smith, 1990). Împotriva tradiției „balanței de putere” ca mecanism de asigurare a stabilității sistemului mondial - ce pune accent pe natura conflictuală a intereselor principalilor actori -, teoreticieni precum Zimmern sau Woolf, dar și practicieni ca Woodrow Wilson propun o alternativă dominată de etosul liberal al „armoniei naturale a intereselor” atât în sfera economicului, cât și în domeniul politic. Din aceasta derivă soluția securității colective, accentul pus pe rolul organizațiilor internaționale și pe promovarea liberului-schimb. Cum se poate însă răspunde acuzațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
principal instrument al păcii nu doar într-o manieră moralistă, ci mai ales dintr-o perspectivă utilitariană: argumentul principal este că, dacă principalul scop al războiului este prosperitatea prin acumularea de resurse, într-o lume puternic interdependentă, liberul-schimb este o alternativă nu doar mai pașnică, dar chiar mai profitabilă ținând cont de capacitatea distructivă și disruptivă a războiului. În plus, dacă,așa cum consideră avocații principiilor liberale în domeniul relațiilor internaționale, războiul ia naștere din lipsa de înțelegere sau din neînțelegerile între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este împrumutată varianta lockeană a contractului social în maniera legalistă ce a condus la nașterea proiectului Ligii Națiunilor. Sensul direcțional al istoriei Celebra formulare a lui Francis Fukuyama referitoare la „sfârșitul istoriei”, enunțată în urma prăbușirii comunismului în Europa răsăriteană (dispariția alternativei conceptuale la ideologia liberală), este adesea considerată ca o rearticulare îndrăzneață a teleologiei liberale. Burchill, de exemplu, notează că, asemenea multor liberali, [Fukuyama] vede istoria ca fiind progresivă, lineară și, mai ales, ca având o direcție, fiind convins că este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au originea în natura umană este posibil să concepem o teorie rațională a politicii internaționale care să le reflecte fidel. Prin teorie, Morgenthau înțelege atât afirmarea faptelor, cât și conferirea unui anumit sens acestora prin intermediul comparației obiective și detașate dintre alternativele raționale ale unui actor politic în anumite circumstanțe și alegerea făcută de acesta. Comparația interesează însă în măsura în care ne raportăm la consecințele politice ale alegerii făcute. În viziunea lui Morgenthau, există două posibilități: fie investigăm motivele și intențiile actorului politic în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]