7,050 matches
-
Înțelegeri. De altfel, de la origine, Mica Înțelegere n-a fost decât un instrunemt al păcii". Elevii vor descoperi și vor reconstitui, pe baza afirmațiilor făcute, atât momentele tensionate ale situației internaționale, cât și poziția Micii Înțelegeri față de acestea. Descoperirea prin analogie se bazează pe raționamentul analogic în care mișcarea logică are loc de la adevăruri cu un anumit grad de generalitate. În raționamentul analogic, în virtutea asemănării a două obiecte sau a unor note ale lor, se conchide la asemănarea probabilă a altor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
note ale lor, se conchide la asemănarea probabilă a altor note ale acestora sau a obiectelor însele. Ele permit examinarea unor caracteristici asemănătoare ale unui obiect și ca atare, face posibilă stabilirea unor concluzii referitoare la primul obiect. Descoperirea prin analogie sau transductivă se folosește în special la clasificarea unor noțiuni noi cu ajutorul noțiunilor deja cunoscute de elevi. Descoperirea prin analogie nu este o metodă riguroasă deoarece concluziile se bazează pe asemănarea parțială a fenomenelor. La clasa a VIII-a, la
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
unor caracteristici asemănătoare ale unui obiect și ca atare, face posibilă stabilirea unor concluzii referitoare la primul obiect. Descoperirea prin analogie sau transductivă se folosește în special la clasificarea unor noțiuni noi cu ajutorul noțiunilor deja cunoscute de elevi. Descoperirea prin analogie nu este o metodă riguroasă deoarece concluziile se bazează pe asemănarea parțială a fenomenelor. La clasa a VIII-a, la tema Politica externă a României în perioada 1918-1939, se poate efectua prezentarea în paralel a clauzelor Tratatului de la Locarno și
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
se ocupă de studiul aparențelor, ca arta, acestea fiind doar surse de desfătări rămase în zona sentimentelor și a pasiunilor, doar cópii ale cópiilor ideilor eterne. Astăzi, după 2400 de ani, principiul incertitudinii al lui Werner Heisenberg readuce în discuție "analogia liniei divizate", expusă de Platon în Republica. Între metafizică și interpretarea realității (epistemologie) există relația lineară ilustrată mai jos. "Analogia liniei divizate" expusă de Platon în Republica Legendă: - spațiul AB: iluziile și umbrele obiectelor fizice (eikasia), - spațiul AC: lumea vizibilă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
doar cópii ale cópiilor ideilor eterne. Astăzi, după 2400 de ani, principiul incertitudinii al lui Werner Heisenberg readuce în discuție "analogia liniei divizate", expusă de Platon în Republica. Între metafizică și interpretarea realității (epistemologie) există relația lineară ilustrată mai jos. "Analogia liniei divizate" expusă de Platon în Republica Legendă: - spațiul AB: iluziile și umbrele obiectelor fizice (eikasia), - spațiul AC: lumea vizibilă cu ajutorul simțurilor, - spațiul CE: lumea reală, - spațiul CD: realitatea matematică a lumii (dianoia), - spațiul DE e cea mai înaltă formă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
la 7000 de specii de plante și 700 de genuri. El este unul dintre mentorii care l-au influențat pe Linné. 91 Sébastien Vaillant (1669-1722) botanist și medic francez angajat la Jardins des Plantes din Paris, descrie reproducerea plantelor prin analogie cu cea a animalelor. Lucrează timp de o viață la cartea Botanicon parisiensis, o enumerare a plantelor din zona pariziană. El este cel care introduce termenii de "ovar", "ou" și "stamină" în vocabularul botanic. Linné învață de la el secretele reproducerii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală "masa ursitoarelor" se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din "scrisa" sau "data" copilului, lucru care apare mai clar în basme, unde norocul și mintea sunt puse în cumpănă dreaptă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
au datorat cercetării pure. Este general recunoscut faptul că trebuie să existe un echilibru între cele două tipuri de cercetare, societățile avansate tehnologic având rolul de a suporta o parte semnificativă a cercetării pure. Modalități și procedee folosite în cercetare:analogia - observarea de asemănări între problema de rezolvat și o altă problemă a cărei soluționare este cunoscută. - alegere de soluții la întâmplare - Thomas Alva Edison - generalizarea - când o problemă este stufoasă, se poate schița o versiune simplificată, care să cuprindă datele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
paradigme critice, ce se aplică în abordările sociologice, feministe și marxiste. O formă importantă de paradigmă este caracterizată de faptul că explicanda (în concepția lui Raymond Boudon însemnând propozițiile de explicat) nu sunt deduse dintr-o teorie, ci derivate, prin analogie, dintr-un corpus de cunoștințe aparținând altui domeniu. Astfel, sociologia fenomenelor de difuziune (difuziunea zvonurilor, a inovațiilor) a recurs larg la paradigme provenite din biologie (de exemplu, modelul logistic elaborat de Pierre Verhulst în biologie este punctul de referință al
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
între faptele și fenomenele observate. Observând faptele și fenomenele din viața cotidiană se formulează ipoteze despre regularitatea probabilă a producerii lor, despre legăturile posibile dintre ele. În afara deducerii din teorie și a stabilirii ipotezelor pe baza experienței personale a cercetătorului, analogia reprezintă, de asemenea, o sursă fertilă pentru noi ipoteze. O serie între agă de ipoteze sociologice și psihologice au fost stabilite prin analogie cu fenomenele fizice, chimice, biologice. Referindu-ne tot la problema schimbării atitudinilor observăm că una din cele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
posibile dintre ele. În afara deducerii din teorie și a stabilirii ipotezelor pe baza experienței personale a cercetătorului, analogia reprezintă, de asemenea, o sursă fertilă pentru noi ipoteze. O serie între agă de ipoteze sociologice și psihologice au fost stabilite prin analogie cu fenomenele fizice, chimice, biologice. Referindu-ne tot la problema schimbării atitudinilor observăm că una din cele mai fertile ipoteze privind rezistența la persuasiune - ipoteza inoculării, formulată de William J. McGuire, în 1964, a fost stabilită prin analogie cu strategia
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
stabilite prin analogie cu fenomenele fizice, chimice, biologice. Referindu-ne tot la problema schimbării atitudinilor observăm că una din cele mai fertile ipoteze privind rezistența la persuasiune - ipoteza inoculării, formulată de William J. McGuire, în 1964, a fost stabilită prin analogie cu strategia medicală de sporire a rezistenței organismului la îmbolnăvire prin vaccinare. Analog, subiecții expuși la o serie de argumente slabe resping mai apoi argumentele puternice ale mesajelor contra-atitudinale. Structura logică a ipotezelor Din punct de vedere logic, ipotezele prin
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
raționamentul deductiv se pot obține noi concluzii sau relații din generalizări mai extinse. Adesea raționamentul deductiv a fost considerat ca opus raționamentului inductiv. Cel mai important lucru este că cele două raționamente împreună formează cele două faze ale cunoașterii umane. ANALOGIA Analogia reprezintă compararea unor obiecte naturale sau fenomene nefamiliare (mai puțin cunoscute și de obicei obiecte de studiu) cu alte obiecte naturale sau fenomene cunoscute cercetătorului ce efectuează analogia. De obicei analogia se efectuează doar pentru câteva aspecte pentru care
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
deductiv se pot obține noi concluzii sau relații din generalizări mai extinse. Adesea raționamentul deductiv a fost considerat ca opus raționamentului inductiv. Cel mai important lucru este că cele două raționamente împreună formează cele două faze ale cunoașterii umane. ANALOGIA Analogia reprezintă compararea unor obiecte naturale sau fenomene nefamiliare (mai puțin cunoscute și de obicei obiecte de studiu) cu alte obiecte naturale sau fenomene cunoscute cercetătorului ce efectuează analogia. De obicei analogia se efectuează doar pentru câteva aspecte pentru care comparația
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cele două raționamente împreună formează cele două faze ale cunoașterii umane. ANALOGIA Analogia reprezintă compararea unor obiecte naturale sau fenomene nefamiliare (mai puțin cunoscute și de obicei obiecte de studiu) cu alte obiecte naturale sau fenomene cunoscute cercetătorului ce efectuează analogia. De obicei analogia se efectuează doar pentru câteva aspecte pentru care comparația este posibilă. Prin analogie, cercetătorii pot pregăti experiențe și modelări pentru cercetarea de noi obiecte naturale sau fenomene, ținând cont de experimentările făcute cu alte obiecte sau fenomene
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
împreună formează cele două faze ale cunoașterii umane. ANALOGIA Analogia reprezintă compararea unor obiecte naturale sau fenomene nefamiliare (mai puțin cunoscute și de obicei obiecte de studiu) cu alte obiecte naturale sau fenomene cunoscute cercetătorului ce efectuează analogia. De obicei analogia se efectuează doar pentru câteva aspecte pentru care comparația este posibilă. Prin analogie, cercetătorii pot pregăti experiențe și modelări pentru cercetarea de noi obiecte naturale sau fenomene, ținând cont de experimentările făcute cu alte obiecte sau fenomene deja cunoscute. De-
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
obiecte naturale sau fenomene nefamiliare (mai puțin cunoscute și de obicei obiecte de studiu) cu alte obiecte naturale sau fenomene cunoscute cercetătorului ce efectuează analogia. De obicei analogia se efectuează doar pentru câteva aspecte pentru care comparația este posibilă. Prin analogie, cercetătorii pot pregăti experiențe și modelări pentru cercetarea de noi obiecte naturale sau fenomene, ținând cont de experimentările făcute cu alte obiecte sau fenomene deja cunoscute. De-a lungul timpului au apărut o serie de analogii care au ajutat cercetătorii
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
comparația este posibilă. Prin analogie, cercetătorii pot pregăti experiențe și modelări pentru cercetarea de noi obiecte naturale sau fenomene, ținând cont de experimentările făcute cu alte obiecte sau fenomene deja cunoscute. De-a lungul timpului au apărut o serie de analogii care au ajutat cercetătorii științifici să obțină progrese în munca lor. Exemple de analogii apărute în știință:organizarea similară a atomului cu a sistemului solar;efectul Doppler descoperit pentru sunet a fost extins pentru lumină (în special pentru lumina roșie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
noi obiecte naturale sau fenomene, ținând cont de experimentările făcute cu alte obiecte sau fenomene deja cunoscute. De-a lungul timpului au apărut o serie de analogii care au ajutat cercetătorii științifici să obțină progrese în munca lor. Exemple de analogii apărute în știință:organizarea similară a atomului cu a sistemului solar;efectul Doppler descoperit pentru sunet a fost extins pentru lumină (în special pentru lumina roșie); - ciocnirile elastice ale bilelor de biliard au fost extinse pentru mișcarea moleculelor într-un
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ei), dintre esență și aparență. Imaginea ar fi reproducerea unui referent receptat prin intermediul simțurilor, în special cel vizual; în consecință, se bazează pe fenomene ale percepției, fiziologice și psihologice. Modul în care este produsă această imagine internă ține de mecanismul analogiilor, chiar dacă sistemul nervos care o produce nu recurge la resurse creative. Memorată, conștient sau inconștient, ea rămâne latentă până când, într-un anumit cotext, acționează asupra ei funcția imaginativă și o reintegrează mimetic în raport cu referința, în structuri simbolice sau în manifestări
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Jakobson, pentru că cercetătorul este de fapt interesat de codurile procesului de comunicare, necesare memorării, imaginării, dar și actualizării structurilor imaginarului. Util pentru teoria acestuia este că, spre diferență de semnul lingvistic, încadrat de o convenție absolută, imaginea se bazează pe analogii formale, ceea ce o face mai ușor de memorat și, în același timp, un suport mai eficient pentru informația care trebuie să rămână în imaginarul colectiv. Un aspect specific culturilor cu o bază scriptică restrânsă, precum cea medievală românească, este acela
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acest punct de vedere în ce privește imaginarul în ansamblu sau doar unitățile create de cele două funcții ale imaginației, care îi și determină componentele fundamentale. Limbajul sau reprezentarea, mitul sau simbolul sunt în mod deliberat construcții bazate pe convenții sau pe analogii formale, interfețe, așadar nu dedublări naturale ale referentului. Spre diferență de funcția imaginației onirice sau fantastice, atât de exploatată în imaginarul popular creștin (ne referim în continuare la evul mediu) și care poate crea în spiritul receptorului iluzia speculativă și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
caracter general, de largă reprezentare culturală pentru o comunitate sau un stat.11 (Din nou semnalez o problemă metodologică: dacă simbolul este citit prin grila semiotică, atunci e dificil de admis concluzia că ar transcende convenția, cum consideră Thomas; chiar analogia, pe care simbolul se bazează, sau metonimia, sau metafora au până la un punct o încadrare convențională, pentru că implică direct codurile culturale, contextul etc.). În perspectiva pe care o va deschide asupra imaginarului medieval capitolul Speculum speculorum, precizările despre simbol și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
formă care se definește prin jocul echilibrat al proporțiilor sale: matematica și armoniile muzicale sunt cele care ajută în noua înțelegere și măsurare a lumii (în cazul exemplar al lui Leonardo da Vinci). Întreagul univers poate fi cunoscut așadar prin analogie. Pentru că acest univers renascentist reface raporturile dintre obiecte și le (re)așează într-o relație de contiguitate, în regimul plenar al afirmării individului, se naște o adevărată fascinație a luminii, exprimată în artă, în discursul teologic și în filosofie. Renașterea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
inițiatică a eroului), periodice (un exemplu: tema originii latine a românilor în discursul prozelit catolic), contemporane obiectului (mitul naturii divine a împăratului: cazul lui Augustus sau al lui Dioclețian) și posterioare existenței obiectului (mitul Sfintei Elena, mama autocratului, consacrată prin analogie cu Fecioara). O ultimă serie se poate constitui prin raportare la obiect și la areal: mituri universale (referitoare la cosmos, ființă-neființă), zonale (ale civilizațiilor sau ale orașelor-capitale sacralizate - mitul întemeierii Romei, spre exemplu), comunitare (etnii − etnogeneză) și individuale (modele/tipuri
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]