3,548 matches
-
pentru a observa tranzitul lui Venus din 1769 prin fața Soarelui. După aceea, a ridicat pânzele către oceanul necartografiat dinspre sud, oprindu-se în insulele Huahine, Borabora și Raiatea pe care Cook le-a revendicat în numele Marii Britanii. În septembrie 1769, a ancorat în largul Noii Zeelande, fiind primul vas european care a ajuns acolo după "Heemskerck" al lui Abel Tasman cu 127 de ani in urmă. În aprilie 1770, "Endeavour" a devenit primul vas maritim care a ajuns pe coasta de est
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
un accident soldat cu moartea ajutorului de navigator Robert Weir, care a fost prins în lanțul ancorei și târât peste bord când aceasta a fost aruncată. Pentru a-l înlocui, Cook a recrutat forțat un marinar de pe un slup american ancorat prin apropiere. "Endeavour" și-a continuat drumul spre sud de-a lungul coastei Africii, traversând Atlanticul spre America de Sud și ajungând la Rio de Janeiro la 13 noiembrie 1768. S-a adus la bord din nou hrană și apă proaspătă, iar
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
a notat că apele din largul Capului erau atât de mari încât scufundau prova vasului la coborârea de pe creasta valurilor. În cele din urmă, la 16 ianuarie vântul a încetat și vasul a reușit să treacă de cap și să ancoreze într-un golf la Oceanul Pacific. Echipajul a fost trimis să adune hrană și apă, în timp ce Banks și echipa sa au strâns sute de specimene de plante de pe malul înghețat. La 17 ianuarie o furtună de zăpadă i-a surprins pe
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
călătoriei lui "Endeavour". Sănătatea restului membrilor echipajului s-a îmbunătățit treptat pe măsură ce treceau săptămânile, ultimele decese cauzate de boli fiind ale celor trei marinari morți la 27 februarie. La 13 martie 1771, "Endeavour" a ocolit Capul Bunei Speranțe și a ancorat după două zile la Cape Town. Cei încă bolnavi au fost lăsați la țărm pentru tratament. Nava a rămas patru săptămâni în port așteptând însănătoșirea echipajului și suferind mici reparații la catarge. La 15 aprilie, cei bolnavi au fost aduși înapoi
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
suferind mici reparații la catarge. La 15 aprilie, cei bolnavi au fost aduși înapoi la bord împreună cu zece recruți din Cape Town, iar "Endeavour" și-a reluat drumul spre casă. Pământul Angliei a fost văzut la 10 iulie iar "Endeavour" a ancorat după două zile în portul Dover. La circa o lună după întoarcere, Cook a fost înaintat la gradul de comandor, iar în noiembrie 1771 avea deja ordine din partea Amiralității pentru o a doua expediție, de această dată la bordul navei
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
după ce a parcurs , efectuând inclusiv două ocoluri ale lumii. Dreptul de proprietate asupra replicii a fost transferat în 2005 Muzeului Național Maritim al Australiei ca navă-muzeu ancorată în Darling Harbour din Sydney. O a doua replică a lui "Endeavour" este ancorată pe râul Tees la Stockton-on-Tees. Deși aceasta reflectă dimensiunile externe ale vasului lui Cook, ea a fost construită pe un schelet de oțel și nu de lemn, are cu o punte interioară mai puțin decât originalul, și nu a fost
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
sentință internațională, România a fost condamnată la plata unei despăgubiri pentru distrugerea unei opere de patrimoniu. Autoritățile vremii credeau ca nu vor putea fi obligate la plată, dar au fost nevoite să achite milioanele de dolari, după ce o navă românească, ancorată într-un port olandez, a fost sechestrată după ce fusese încărcată cu margarină Sanella. Proiectul de realizare a unei noi statui a lui Carol I a fost început în martie 2007 de municipalitate, după ce în luna decembrie 2006, consilierii generali au
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
de 4 mai, "Yorktown" a lansat un prim atac cu 12 bombardiere cu torpile TBD Devastator și 28 bombardiere în picaj SBD Dauntless de la o poziție aflată la sud de Guadalcanal. Avioanele și-au început atacurile asupra vaselor lui Shima ancorate lângă Tulagi la 08:50, luând vasele japoneze prin surprindere în timp ce erau ancorate. "Okinoshima" și alte două distrugătoare erau poziționate în așa fel încât să ofere o barieră de protecție pentru "Azumasan Maru" și "Kōei Maru" care descărcau soldați și
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
torpile TBD Devastator și 28 bombardiere în picaj SBD Dauntless de la o poziție aflată la sud de Guadalcanal. Avioanele și-au început atacurile asupra vaselor lui Shima ancorate lângă Tulagi la 08:50, luând vasele japoneze prin surprindere în timp ce erau ancorate. "Okinoshima" și alte două distrugătoare erau poziționate în așa fel încât să ofere o barieră de protecție pentru "Azumasan Maru" și "Kōei Maru" care descărcau soldați și materiale. Cele trei nave de deminare tocmai porniseră să ajute invazia de la Port
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
Kōei Maru" care descărcau soldați și materiale. Cele trei nave de deminare tocmai porniseră să ajute invazia de la Port Moresby și încă se aflau aproape de Tulagi. Deși piloții americani care au efectuat primul atac au susținut că au lovit navele ancorate cu multe bombe și torpile, în realitate ei au lovit doar pe "Okinoshima", producând avarii minore, și "Kikuzuki", producându-i avarii grave. "Kikuzuki", cu ajutorul unuia dintre vasele antisubmarin, a fost tras la țărm pe Gavutu în tentativa de a o
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
-mr. Oliver O. Howard. Howard, ai cărui 11.000 de oameni erau postați în extrema dreaptă a liniei unioniste, nu a luat măsuri de apărare în caz de atac-surpriză, deși Hooker îi ordonase explicit aceasta. Flancul drept unionist nu era ancorat de vreun obstacol natural, singura sa apărare împotriva unui atac pe flanc constând din două tunuri îndreptate către desiș. De asemenea, Corpul XI avea și moralul scăzut. Comandantul lor fusese generalul de brigadă Franz Sigel, un general numit politic pe
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
condus Operațiunea "MO" de pe crucișătorul "Kashima", care ajunsese de la Rabaul la Truk pe 4 mai. "Compania de apărare", condus de contraamiralul Gotō, a plecat din pe 28 aprilie, a trecut prin Insulele Solomon printre Insula Bougainville și Insula Choiseul și a ancorat lângă Insula Noua Georgie. Armata de acoperire a lui Marumo a plecat din Insula Noua Irlandă pe 29 aprilie și s-a oprit în Golful Thousand Ships de lângă Insula Sfânta Isabel pentru a stabili o bază aeriană separată pentru susținerea
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
a riposta. Pe drumul către Marea Coralilor, portavioanele lui Takagi trebuia să trimită nouă avioane de vânătoare Zero la Rabaul. Din cauza vremii nefavorabile, după două încercări efectuate în zilele de 2 și 3 mai, avioanele s-au întors la portavioanele ancorate la 444 km de Rabaul, iar unul dintre ele a aterizat forțat în ocean. Pentru că trebuia să respecte orarul Operațiunii MO, Takagi a fost obligat să abandoneze misiunea de trimitere a avioanelor la Rabaul după cea de-a doua încercare
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
la aproximativ 787 km nord-vest de "Task Force 17" l-au convins pe Fletcher că portavioanele sale însoțeau flota invadatoare. La ora 18:00, "Task Force 17" a terminat alimentarea și Fletcher a trimis petrolierul "Neosho", însoțit de distrugătorul , să ancoreze spre sud, într-un punct de întâlnire (). "Task Force 17" s-a întors spre nord-vest înspre Insula Rossel din Arhipelagul Louisiade. Fără ca niciunul dintre ei să știe, portavioanele celor doi adversari erau la numai 130 km unele de altele până la
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
aparițiilor sale periodice ca personaj minor: în baia taberei de prizonieri de război, la ieșirea din trenul de la Dresda, în minele cu cadavre din Dresda și când apelează din greșeală numărul de telefon al lui Billy. Aceste apariții ale autorului ancorează viața lui Billy în realitate, subliniind zbuciumul său existențial pentru a se potrivi în lumea umană. Majoritatea recenziilor la "Abatorul cinci" au fost pozitive, începând cu recenzia din 31 Martie 1969 din ziarul New York Times care conchide: ”ori o să îl
Abatorul cinci () [Corola-website/Science/320829_a_322158]
-
ideea unui pod mobil cu două turnuri construite pe piloni. Traveea centrală era împărțită în două părți egale care puteau fi ridicate pentru a permite desfășurarea traficului pe râu. Cele două deschideri laterale erau poduri suspendate, cu tije de suspensie ancorate atât la contraforturi, cât și la partea de sus a turnurilor. Construcția podului a început în anul 1886 și a durat opt ani, cu cinci antreprenori importanți - Sir John Jackson (fundația), William George Armstrong (hidraulică), William Webster, Herbert Henry Bartlett
Tower Bridge () [Corola-website/Science/320874_a_322203]
-
permitea navigarea numai a navelor de încărcătură medie. Realizând aceste probleme, o companie suedeză (Gällivarre Aktiebolag) a construit o linie de cale ferată până la Narvik, portul de acolo fiind mare și fără gheață, grație Curentului cald al Golfului. Practic puteau ancora nave de orice dimensiune (208 metri lungime, 27 metri adâncime). Astfel, Narvik a fost fondat ca un port permanent deschis pentru minele de fier de la Kiruna și Gällivare. În timpul construcției căii ferate, viitorul port era numit Victoriahavn (portul Victoriei) până în
Narvik () [Corola-website/Science/315441_a_316770]
-
-lea din Gondor. Dar înainte ca ajutorul să sosească, Angmarul invadase deja Arthedainul. Arvedui a fugit spre nord doar pentru a se îneca în Golful Înghețat, când nava de salvare din Lindon a eșuat. Curând, Prințul Eärnur din Gondor a ancorat în porturile din Mithlond, conducând o oaste din Gondor. Armata sa s-a alăturat elfilor din Lindon și Dúnedainilor din nord rămași, și au înaintat spre Regele-vrăjitor. Pe câmpiile din vestul Fornostului, armata lui Eärnur s-a întâlnit cu armata
Regele-vrăjitor din Angmar () [Corola-website/Science/317468_a_318797]
-
-lea până în secolul al XVIII-lea, apoi "sou". La o mie de ani după reforma monetară carolingiană, în 1795, când livra tournois cedează locul francului, "sol"-ii și "denier"-ii dispar din buzunare, dar termenul de "sou" este atât de ancorat în obișnuințele francezilor, încât aceștia vor continua să desemneze astfel "a douăzecea parte dintr-un franc". Îl vom reîntâlni și în francul elvețian, în Canada și, în general, în toate țările francofone în expresii legate de bani. În 1787, puterea
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
volta do mar" („turul mării”). La 21 aprilie au fost văzute alge, ceea ce i-a făcut pe marinari să creadă că se apropie de coastă. A doua zi după-amiaza, miercuri 22 aprilie 1500, bănuiala li s-a confirmat atunci când au ancorat lângă ceea ce Cabral a botezat Monte Pascoal („Muntele Paștelui”, întrucât era săptămâna Paștelui). Acest punct se află pe coasta nord-estică a Braziliei de astăzi. Portughezii au observat localnici pe mal, și toți căpitanii vaselor s-au adunat pe nava-amiral a
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
țărm și să ia legătura cu ei. El a pus piciorul pe uscat și a făcut schimb de daruri cu indigenii. După întoarcerea lui Coelho, Cabral a dus flota la nord, după care a călătorit circa de-a lungul coastei, ancorând la 24 aprilie în ceea ce comandantul a botezat "Porto Seguro" (Portul Sigur). Acel loc era un liman natural, iar Afonso Lopes (pilot al navei amiral) a adus la bord doi localnici să discute cu Cabral. Ca și prima întâlnire, aceasta
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
invidioși, Cabral a așteptat 24 de ore o explicație din partea conducătorului Calicut, dar așteptarea a fost în zadar. Portughezii au fost indignați de atacul asupra fabricii și de moartea tovarășilor lor și au luat cu asalt 10 vase comerciale arăbești ancorate în port. Aproximativ 600 de marinari de pe aceste vase au fost uciși și încărcăturile au fost confiscate înainte ca vasele să fie incendiate. Cabral a ordonat navelor sale să bombardeze Calicut o zi întreagă ca represalii pentru încălcarea acordului. Masacrul
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
Nau"-ul trecuse prin mai multe aventuri și era în stare jalnică, cu doar șapte oameni bolnavi și malnutriți la bord, dintre care unul a murit de bucurie când și-a revăzut tovarășii. O altă flotă portugheză a fost găsită ancorată la Beseguiche. După ce Manuel I aflase despre descoperirea Braziliei de astăzi, el a trimis o altă flotă, mai mică, să o exploreze. Unul dintre navigatorii acelei flote era Amerigo Vespucci (după care aveau să fie botezate cele două Americi), care
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
Magellan a văzut munții din Samarul de astăzi în timpul unei tentative de a găsi o rută spre vest către Insulele Moluce. Acest eveniment a marcat sosirea primilor europeni în arhipelag. A doua zi, Magellan a poruncit oamenilor săi să-și ancoreze corăbiile pe malurile insulei Homonhon. Acolo, el s-a împrietenit cu Rajah Kulambu și cu Rajah Siagu, căpetenia de pe Insula Limasawa, care l-au condus către Cebu. El și regina sa au fost botezați în religia creștină catolică, luându-și
Bătălia de la Mactan () [Corola-website/Science/321463_a_322792]
-
armuri cu săbii, topoare, scuturi, arbalete și puști, și a plecat spre Mactan în dimineața de 28 aprilie. Istoricii filipinezi observă că din cauza ieșiturilor stâncoase și din cauza coralilor de lângă țărm, soldații creștini nu au putut debarca pe Mactan. Obligat să ancoreze departe de țărm, Magellan nu a reușit să-și îndrepte puterea de foc a vaselor împotriva războinicilor lui Datu Lapu-Lapu, care erau în număr de peste 1.500. Magellan a încercat apoi să-i sperie arzând niște case din Buaya de
Bătălia de la Mactan () [Corola-website/Science/321463_a_322792]