5,509 matches
-
comunicării; 3. încredere prin intermediul poziționării; 4. dezvoltarea sinelui prin intermediul respectului de sine pozitiv și al centrării pe reușită (Bennis, Nanus, 2000, p. 38). Prima strategie - atenție prin intermediul viziunii - postulează rolul major pe care îl are liderul în stabilirea viziunii ce animă, inspiră, transformă scopul în acțiune, articulează imaginea unui viitor realist, credibil, atractiv pentru organizație. Cea de a doua strategie - semnificație prin intermediul comunicării - se referă nu doar la capacitatea liderului de a transmite (comunica) subordonaților săi viziunea stabilită, ci și la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
epocii contemporane un elan regenerator (Le Saget, 1992/1993, p. 11). Considerentele psihologice pornesc de la distincția operată de C.G. Jung între masculinitate și feminitate, între animus, definit prin acțiune, determinare, structurare, construcție concretă, conducerea și controlul evenimentelor și problemelor, și anima, definită prin flexibilitate, intuiție, receptivitate, comunicare profundă, aptitudinea de a da un sens acțiunii. După Jung, este echilibrată și puternică numai persoana care știe să‑și dezvolte acești doi poli într‑o personalitate armonioasă. Distincția lui Jung este aplicabilă și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
personalitate armonioasă. Distincția lui Jung este aplicabilă și întreprinderii care însă a privilegiat de mai bine de un secol calitățile de tip animus. Or, dacă vrem ca întreprinderea să acceadă rapid la registrele de performanță înaltă, este necesară introducerea acelei anima în ea, autentică, și nu clandestină. Mai importante decât aceste considerente filosofico‑psihologice sunt însă cele legate de caracteristicile epocii și întreprinderilor contemporane. Perioada pe care o traversăm este una de tranziție care implică nu doar restructurări minore, de suprafață
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
numeroase. Mai întâi să vedem însă ce sunt ele. # Un cerc de calitate este un grup de 3 până la 10 voluntari, membri ai unei unități de muncă (atelier, birou) care se unesc o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni. Animat de șeful ierarhic direct, cercul de calitate are ca funcții: de a recenza problemele comune întâlnite în timpul muncii; de a alege câteva dintre ele pentru a le analiza și a le găsi soluționarea; de a pune în practică soluțiile și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
realizare și autorealizare. Omul se apreciază pe sine nu doar așa cum este și cum ar vrea să fie − el nu se mulțumește cu realizările actuale, ci tinde spre altele mult mai înalte și semnificative, deoarece alături de alte trebuințe el este animat și impulsionat și de aceea de realizare și autorealizare. Această trebuință își găsește împlinirea, după părerea noastră, tocmai în activitate, în muncă. Numai munca este capabilă să ofere omului prilejul realizării dorințelor, idealurilor, aspirațiilor - mai mult, ea îi va permite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obiectivelor angajaților și dozarea echilibrată/corespunzătoare a lor. Atingerea primului obiectiv se realizează printr-un triplu diagnostic: diagnosticul cursului anterior și actual al aspirațiilor în termeni de succes sau eșec; diagnosticul profilului motivațional centrat pe surprinderea nevoilor de bază care animă la un moment dat persoanele; diagnosticul motivațiilor active și al celor potențiale. Cel de al doilea obiectiv are în vedere corijarea credinței potrivit căreia scopurile înalte și dificile conduc obligatoriu la performanțe înalte. În realitate, dacă dorim ca scopurile fixate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
negocierii. Caracter finalist. Negocierea nu este o discuție în „gol” sau „în sine” − dimpotrivă, obiectul ei îl constituie ajungerea la un acord final care să satisfacă ambele părți. Acest caracter al negocierii demonstrează faptul că părțile sunt real motivate și animate de un minimum de interese comune. Caracter procedural. Negocierea presupune stabilirea și respectarea unui evantai extrem de extins al unor proceduri comportamentale, începând cu elaborarea ordinii de zi, continuând cu desemnarea președintelui de ședință și terminând cu decizia asupra formei mesei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și morale, eficiență, dreptate, tradiție, reciprocitate, cost etc. Negociatorii sunt încurajați să utilizeze asemenea criterii, menite să asigure succesul negocierii. Cele patru reguli ale negocierii de succes sunt utile mai ales în situațiile firești, normale, când ambele părți sunt realmente animate de nevoia de a negocia și de a-și soluționa conflictele. La ce ar mai folosi însă discuțiile despre problemele umane, interese, opțiuni și criterii dacă poziția de negociere a părții adverse este mai puternică? Dar dacă partea adversă nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai mari două țări din Asia. China, râvnită de toți (japonezi, ruși, englezi, francezi), dar niciodată În Întregime supusă, a devenit un model de antiimperialism o dată cu venirea la putere a lui Mao Zedong, ca urmare a revoluției de la 1949. India, animată de o serie de mișcări de ne-cooperare și de nesupunere civică impulsionate de Ghandi, a devenit independentă În 1947, sub forma a două state: India și Pakistan (fără să reușească totuși să rezolve conflictul dintre hinduși și musulmani). Indonezia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
claselor urbane sărace, pe când alții caută mai curând sprijinul păturii de mijloc și al burgheziei locale. Există și actori politici și sociali care caută să obțină libertatea prin alte mijloace, contând pe cooperarea cu statele hegemonice. În sfârșit, alții sunt animați de interese mai restrânse: apărarea etniei proprii, a regiunii, a culturii, apoziției sociale proprii etc. Astfel Încât fiecare situație este specifică și evolutivă. Sigur Însă este faptul că aceste dezbinări interne paralizează acțiunile celor care doresc să promoveze o emancipare veritabilă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apărau, până pe la mijlocul anilor ’80, regimul sovietic, ignorând cu grație tragicele persecuții din Gulag și Închiderea În spitale de psihiatrie a inamicilor regimului. La fel, derivele „corectitudinii politice” furnizează exemple pentru efectele paradoxale ale discriminării pozitive sau ale voluntarismului frenetic, animat de idealuri nobile. Una dintre „perlele” acestui voluminos repertoriu este interzicerea citirii poveștii „Cei trei purceluși” copiilor sub șapte ani dintr-o școală din Batley, Marea Britanie, pe motiv că 60% dintre elevi erau musulmani și că povestea ar fi putut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care preconiza, ca unică soluție În fața unui antisemitism devenit rasial, crearea unui teritoriu național În Palestina sau În America. Apariția a numeroase societăți de Iubitori ai Sionului confirmă această aspirație. Pinsker va coordona aceste societăți, va strânge fonduri și va anima crearea de noi colonii (Rehovot, Hadera etc.). Condițiile de instalare a pionierilor sunt extrem de dure, dar nu reușesc să descurajeze zece mii de oameni care, Între 1880 și 1904, emigrează pe Pământul lui Israel. Fără susținere materială, socială și politică suficientă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
violenței, o conceptualizează ca lipsă a măsurii, furie, impetuozitate, Înscrise toate În Ființă, și se apleacă asupra ei chiar mai Înainte de scandalul morții lui Socrate, pentru că Heraclit din Efes (sfârșitul secolului al VI-lea Î.Hr.) concepe Ființa ca fiind animată de focul conflictului (polemos). Regăsim În Fenomenologia spiritului a lui Hegel (1807), apoi În marxism și la reprezentanții Școlii de la Frankfurt, ideea unei violențe ce sălășluiește În inima Ființei, concepută ca incluzând negativitate și contradicție, cu sau fără reconcilierea finală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recognoscibile prin stilul personalizat și prin caracterele/personajele omniprezente. OBES este un nume nou pentru România, un artist de origine belgiană, a cărui creație gravitează în jurul problemelor sociale, culturale. Instalațiile lui sunt inserate delicat în arii urbane și nu numai, animând peisajul cu imagini noi. Lucrările - realizate 3D, din diferite materiale, pictate - sau proiectele sale denotă o preocupare deosebită pentru societatea contemporană, pentru poziționarea artistului în și față de societate și oraș. „Commonplayground“ și-a dorit să familiarizeze publicul din România cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
suficient să identificăm în fiecare piesă toate enunțurile care se referă la aspecte a căror cunoaștere devine indispensabilă pentru înțelegerea intrigii" (J. Scherer). Pentru a fi verosimilă, expozițiunea trebuie să fie succintă, dar și eficace, cuprinzînd indicii asupra motivațiilor care animă personajele, pregătind discret nu doar criza care va constitui materia piesei, ci și continuarea și sfîrșitul subiectului operei dramatice. Astfel, piesa va începe in medias res, forma îmbrăcată de expozițiune fiind cel mai adesea cea a unui dialog ținut de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
percepere prin consens a realității și ține cont de creativitatea individuală. Reglarea praxemului se realizează într-o manieră restrictivă pe fondul desfășurării practicii sociale, societatea impunîndu-și ordinea ei lingvistică. În acest mod, se urmărește a face vizibilă dialectica producerii sensului, animată de cel care produce enunțul și de realitatea extralingvistică, încît sensul cuvîntului se deplasează în procesul producerii lui. Astfel, producerea sensului relevă o relație între cuvinte, discurs, lume, subiect și ceilalți (cu care subiectul comunică) și, de aceea, sensul nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau individuală). În spațiul lingvisticii franceze, stilistica este detronată după 1960 de ofensiva criticii structuraliste, dar cunoaște o revigorare după 1990, prin studiile lui J. M. Adam și ale altor lingviști. În ceea ce privește lingvistica românească, se poate observa că spiritul critic animă dezbateri în jurul statutului stilisticii printre celelate ramuri și discipline ale știinților limbii. Pe de o parte, se susține că stilistica reprezintă o disciplină de sine-stătătoare, diferită de gramatică, cele două direcții vizînd stratul afectiv, respectiv cel formal al limbii; pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
predicat la diateza activă, reflexivă sau pasivă), cine este caracterizat de o anumită stare, cui i se atribuie o însușire (exprimată prin numele predicativ). Remarcăm faptul că notele semantice relevate constant prin acest tip de definiție corespund unui actant (pacient) animat; or, planul lingvistic nu se suprapune celui ontic, fiind necesară, în cazul intenției de surprindere a particularităților de ansamblu ale manifestării unei realități sintactice, circumscrierea aspectelor ignorate uneori, dar posibile în actualizarea discursivă. Așadar, subiectului poate fi și un actant
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
implicație - autonomie, prin raportare la situația de enunțare, și conjuncție sau expunere - disjuncție sau povestire): discursul interactiv (expunere / implicare), povestire interactivă (povestire / implicare), discurs teoretic (expunere / autonomie), narațiune (povestire / autonomie). Tipologiile funcționale sau comunicaționale clasifică discursurile după intențiile care le animă. Dintre acestea, cea mai cunoscută a fost cea realizată de R. Jakobson în 1963 și care deosebește discursurile prin maniera în care ierarhizează funcțiile limbii (referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică, poetică). Ulterior, s-au realizat însă și alte clasificări ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
organizat ordinul iezuit (Compania lui Iisus, 1534) pentru a contracara Reforma protestantă și tendințele ei centrifuge. Asta nu exclude confiscarea în timp a scopului unei inițiative benefice în slujba unor interese meschine, fie chiar împotriva rațiunilor și idealurilor care au animat-o. Sfinții jalonează historia rerum gestarum cu hagiografiile lor. Cardinalul von Balthasar este categoric în acest sens: "Dumnezeu a creat lumea pentru sfinții săi, iar pentru ei și în funcție de ei istoria își dobândește și ea sensul"24. Și prin ei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și de satisfacerea cererilor sofisticate ale consumatorului. În perioada postistorică nu va mai exista nici artă, nici filozofie, ci doar o îngrijire perpetuă a muzeului istoriei umane"21. Lectură kojeviană a lui Hegel, o mixtură de marxism și existențialism, este animată la Fukuyama de spiritul "ultimului om" postistoric, nietzschean, o combinație eclectică răspunzătoare în mare parte de dezamăgirea autorului. Eseul său, deși firav pe alocuri, a stârnit numeroase răspunsuri, de la Huntington la Derrida. Ultimul sesizează punctul nevralgic al eseului generalizarea pripită
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
doua categorie a fost asimilată vieții după revoluție, în care i-am lăsat în urmă pe Lolek și Bolek și am făcut cunoștință cu Sandy Belle, Candy, Dragon Z și pokémoni. Astăzi, inimile copiilor sunt cucerite nu doar de celebrele anime-uri japoneze, ci și de cel mai „mândru“ produs de export al culturii japoneze: manga. Pe 2 iulie, Japonia va acorda primul „Premiu Nobel pentru Manga“ unui artist din străinătate. La anunțarea Premiului Internațional Manga, ministrul Afacerilor Externe al Japoniei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
este exemplară și definitorie pentru scrisul lui Teodorovici încă din primele proze (Guma de mestecat, de exemplu) și din romanul de debut din 1999. Același sinucigaș ghinionist este prezent în toate scrierile autorului, gafeur invariabil, om ridicol între oameni ridicoli, animând o lume narativă remarcabil de organică. Eroul din romanul lui Lucian Dan Teodorovici nu este unul lipsit de strămoși literari. El descinde, în linie directă, din plimbăreții incontinenți ai romanelor din anii ’30, indivizi boemi și fără rădăcini, flâneuri sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
lui Kim locația pe care o descoperisem într-o zi, filmând în Berlin. S-a apucat imediat de desenat și de făcut fotografii. Apoi, împreună cu Richard, a decis să le posteze pe Internet, dar i-a venit ideea să le animeze în flash. Evident, aveau nevoie și de sunet. Așa încât, după ce au pus la punct animația și designul și după ce au editat fotografiile, m-am apucat de înregistrări. Am folosit sunete produse de pietre, metal, sticlă sau uși. De multe ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
cu propaganda naționalistă și pro-hitleristă, grupul de muzicieni ai Festivalului Haydn dovedindu-se implicat în puciul, ce avea să eșueze, al lui Hitler. Romanul este scris la persoana întâi, Kapp notând cu acel prilej sentimentele contradictorii ce aveau să-l anime față de evrei pe parcursul vieții: „... mai târziu în viață am intrat în contact cu mulți evrei din Viena și Germania, înainte și după ce naziștii au venit la putere și înainte de Anschluss. Acești evrei erau în mod sigur de bună calitate: inteligenți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]