4,171 matches
-
amintește că el însuși nu a avut nici cea mai vagă idee despre matematică, drept și estetică până la treizeci de ani, când a citit câteva cărți despre aceste domenii. La fel și istoria sau antropologia (în sensul învățării altei culturi), antropologia socială, paleontologia sau studiul științei pot fi producătoare de experiențe culminante. Ajuns la acest punct al pledoariei, brusc, Maslow atenționează asupra „mitologiei informației”. El susține că imaginea omului de știință trebuie însă să se schimbe. Imaginea lui, așa cum o au
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mi se pare un act de justiție morală. Cred că Traian Herseni „nu ar fi fost Traian Herseni” dacă nu ar fi existat alături de el Paula Herseni, căreia îi închină una dintre ultimile sale cărți, Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară (1976), scriind: „Închin această carte soției și colaboratoarei mele PAULA HERSENI, în semn de dragoste și recunoștință”. Reducând discursul de la internațional la național, mi se pare firească întrebarea: avem oare clasici în psihosociologia românească? Și, dacă „da”, cine sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ea și abia ca o consecință își poate adăuga, față de rostul ei primordial, un rost nou, al aplicațiilor practice (Traian Herseni, 1940/2007, 35, 38, 39). Cu toată bogăția de idei, cu toată vastitatea operei sale, care acoperă domeniile psihosociologiei, antropologiei, sociologiei, istoriei culturii și civilizației, filozofiei, cu toată statura sa de enciclopedist, Traian Herseni este uitat pe nedrept chiar de către unii profesori care s-au autobotezat „psihosociologi”, în manuale cărora nu se face trimitere la niciuna dintre lucrările lui Traian
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Herseni, Traian. (1963). Despre limitele și izvoarele cercetărilor de istoria psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian (coord.). (1970). Industrializare și urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldești. București: Editura Academiei. Herseni, Traian. (1976). Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară. București: Editura Univers. Herseni, Traian. (1980). Cultura psihologică românească. București: Editura Șiințifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. [1940](2007). Curs de sociologie rurală. București: Editura Renaissance. Johnson, Allan G. [2000](2007). Dicționarul Blackwell de sociologie. București: Editura Humanitas. Mackay, L.A.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sociologie. București: Editura Babel, 79-80. Zamfir, Cătălin. (1999). Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Iași: Editura Cantes (republicată în 2005 la Editura Polirom). Primit la redacție: august 2007 Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) Marin Constantin Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, București The paper consists of an approach of the value orientations in the village of Tilișca (the county of Sibiu), from the perspective of the responses received to a proverb questionnaire conceived by Gheorghiță Geană. The categories of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
442-451. Geană, Gheorghiță. (2000). Proverb and exploration. Essay in the applied poetics of a cultural fact. Lucrare prezentată la cea de-a cincea ediție a Conferinței Asociației Antropologilor Sociali din Europa, Frankfurt am Main, 4-7 septembrie 1998. Geană, Gheorghiță. (2005). Antropologia culturală. Un profil epistemologic. București: Editura Criterion. Kluckhohn, Florence. (1967) [1953]. Dominant and Variant Value Orientation. În C. Kluckhohn, H.A. Murray, D. Schneider (ed.), Personality in Nature, Society, and Culture. New York: Knopf, 342-357. Mihăilescu, Vintilă. (1996). Două sate în tranziție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Polonia și altele. Oamenii de știință și academicienii Oamenii de știință și academicienii compun altă categorie a clasei talentelor, legate de talentele tehnice. Ei pot face parte din categoria științelor fizice ca medicina, matematica și chimia sau științele sociale, precum antropologia, sociologia, științele politice, economia și altele. Acești oameni sunt mobili pe piața internațională atunci când ei dețin calificări înalte, publicații record, contacte internaționale și așa mai departe. Oamenii de știință își părăsesc țările de origine atrași de salarii mai mari în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
înainte de cel de al Doilea Război Mondial, influența teoriilor din spațiul occidental. Existența unor tradiții de mare prestigiu internațional și a unui grup masiv de sociologi profesioniști a făcut ca sociologia să fie profesată mascat în cadrul altor discipline - economie, igienă, antropologie, etnologie, statistică (p. 193). România anilor ’60 ai secolului XX cunoaște o sincronizare rapidă cu toate curentele sociologice semnificative ale momentului și este suficient să menționez publicarea antologiei Sociologia franceză contemporană, editată de Ion Aluaș și Ion Drăgan în 1971
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
drept contexte pentru a face lumea un loc mai bun” (p. 589), după cum spune autorul. Bibliografie Parks, J.B., Quarterman, J. (1998 /2003). Contemporary Sport Management. United States: Human Kinetics. Andreea Costin Expunere la Conferința: Traian Herseni - personalitate ilustră a sociologiei, antropologiei și psihosociologiei românești, Chișinău, 28 septembrie 2007. Versiuni anterioare ale materialului au beneficiat de comentarii din partea mai multor colegi. Mulțumim în special dlui. prof. Dumitru Sandu pentru observațiile sale detaliate referitoare la specificarea modelelor multivariate și la statisticile utilizate. Autorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
adnotată de Michel Malherbe, Libraire Philosophique J. Vrin, Paris, 2004, p. 113. 25 Idem, p. 14. 26 Idem, p. 116. 27 Idem, p. 149. 28 Idem, p. 152. 29 Plinius, Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate, volumul al II-lea Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 30 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
annoté par Michel Malherbe, Libraire Philosophique J. Vrin, Paris, 2004, p. 113. 221 Idem, p. 14. 222 Idem, p. 116. 223 Idem, p. 149. 224 Idem, p. 152. 225 Plinius, Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate, Volumul al II-lea Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 226 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în sfera reflecției / speculației, de exemplu consecințele dezvoltării științelor exacte. Astfel, textele SF din anii 1970-1980 s-au apropiat de granițele literaturii generale. Cu atât mai mult cu cât științele invocate de noii autori erau cu precădere psihanaliza, sociologia, etnologia, antropologia așa-zisele "umane" sau științe soft și nu, ca înainte, fizica, astronomia sau așa-zisele științe exacte, "dure". Cu toate acestea, textele recente revin asupra acestor presupoziții și încearcă să integreze literar diferitele tipuri de speculație, prezentându-le la modul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să fie descoperit”. Cert este că în această ipostază nu e vorba deci doar de anexarea unui prefix, cel de psiho, deoarece remedierile sunt de fond, fiind vorba de un domeniu prin excelență transdisciplinar, care reclamă cooperarea dintre psihologie, medicină, antropologie, epidemiologie și pedagogie. Rămânând fideli poziției vehiculate de Donovan (1991, apud Reidesser, Fischer, 2007), obiectul de studiu al acestui nou câmp disciplinar se referă la traumele naturale (cutremure, inundații, incendii etc.) și cele provocate deliberat sau fortuit de cruzimea umană
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
contextul obiectiv dat. Selecția se face în acord cu nevoile și motivația copilului sau a persoanei, în general, în acord cu psihismul acesteia. Sub aspect general, capacitatea complexă care asigură supraviețuirea și dezvoltarea ființei umane este o trăsătură generică. în antropologie se vorbește despre marele Supraviețuitor, strămoșul comun al omenirii. Evoluția speciilor se bazează tocmai pe indivizii rezilienți ai speciilor, cei care au un potențial mai bogat de adaptare. Așadar reziliența nu este doar un apanaj al speciei umane, ci al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rula țigara, a lua un foc, a fuma cu lentoare; a aprinde focul, a tăia un dovlecel, a face o masă; a construi în locuința sa sihastră o întreagă arhitectură de zdrențe 53. Întrebarea e dacă putem transfera o asemenea antropologie a sărăciei în spațiul literaturii. Las la o parte aplicațiile metaforice - când spunem despre o literatură că e săracă ca să denumim un grad relativ de precaritate instituțională (are mai puține realizări sau instanțe de producție decât o literatură "bogată"); sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aparte acestei măsurări a atenției estetice în termeni "economici". Într-o conferință publicată ca broșură în 200986, reluată și dezvoltată în mai multe capitole din L'Expérience esthétique, cercetătorul francez a implicat în interpretarea raporturilor estetice "teoria semnalizării costisitoare" din antropologie. E o teorie care, plecând de la observarea unor comportamente neeconomice din lumea animală (etalarea penajului în cadrul unor ritualuri sexuale, eforturi excesive de semnalare a puterii în cadrul unor înfruntări pentru dominație, împodobirea cuiburilor etc.), încearcă să înțeleagă unele practici din societatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
FRONTIERĂ Nr. 78 Volum publicat cu sprijinul Universității "Petre Andrei" din Iași Coordonator serie: Sorin Bocancea Constantin ILAȘ este lector doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Domenii de interes: istoria ideilor politice, antropologie politică, filosofie politică, ideologii. A publicat studii în volumele: Bestiarul Puterii (2014), Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (2015) și este prezent în mai multe volume coordonate de Sorin Bocancea și Daniel Șandru apărute sub sigla Editurii Institutul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și frica trebuiau diseminate, insuflate și încrustate în fibra morală și psihică a națiunii. Trebuia ca poporul nostru să fie supus, îngenunchiat prin crimă și teroare. Metoda de interviu pe care am ales-o este cea care în domeniul psihologiei, antropologiei și sociologiei se numește istoria sau povestea vieții. Desigur, m-a interesat cu predilecție să aflu cum anume s-au răsfrânt asupra existenței individuale deciziile politice ale unui stat și regim politic totalitar, în care Partidul unic și Securitatea se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trecerea unui prag este o transgresiune ritualizată, banchetul și somnul sunt tot atâtea imagini ale unor plăceri oferite. Și în pat, spațiu de ospitalitate, se strecoară aceea care îl va primi fără nicio rezervă pe călător, spre marea lui satisfacție. Antropologii 4 și călătorii ne fac mereu să visăm amintindu-ne că aceasta face parte din ritualul bunei ospitalități, că nu există o gazdă bună fără o femeie bună și că în această economie a darului, schimbul de femei este un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este o temă recurentă care dezvăluie într-un mod profund sensul relației cu celălalt. Sexul gazdei este un element deosebit de important, ca și seducțiile reciproce, pozitive sau negative, al căror joc îi permite lui Rousseau să creeze o formă de antropologie pe care am putea-o califica drept pesimistă sau deziluzionată. Ospitalitatea se ocupă de sentimentul de solitudine, solitudinea pribeagului, a călătorului care, printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea sa de origine, ruptură care antrenează încercarea ospitalității (fie aceasta
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
celui de-al doilea război din Liban (iulie-august 2006), Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca, 2010; Essam Abou Salem, Conflictele contemporane și modalități de reglementare a acestora (în baza conflictelor transnistrean și palestino -israelian), Universitatea de Stat din Moldova, Catedră Istoria Românilor și Antropologie, Chișinău, 2006. Așa cum este firesc, fiecare autor atunci când își concepe planul lucrării de cercetare își construiește propria cronologizare și temporalizare; în acest sens, desi titlul lucrării: Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea ne
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o cunoaștere în afara culturii și moralității. Se întâmplă ca faptul acesta să fie atât norocul, cât și pierzania noastră. Este elementul central și, de departe, cel mai important al condiției noastre sociale împărtășite: orice sistem care îl neagă, așa cum este ‘antropologia interpretativă’, reprezintă o travestire dezgustătoare a situației noastre reale. Existența cunoașterii transculturale și amorale este o realitate a vieților noastre. Nu spun că asta e bine; dar sunt absolut sigur că e un fapt real. Trebuie să constituie punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
travestire dezgustătoare a situației noastre reale. Existența cunoașterii transculturale și amorale este o realitate a vieților noastre. Nu spun că asta e bine; dar sunt absolut sigur că e un fapt real. Trebuie să constituie punctul de pornire pentru orice antropologie sau gândire socială cât de cât adecvată»”105. De asemenea, trebuie să fim conștienți de necesitatea „eliberării” cercetării istorice românești. Ceea ce susține Henry L. Roberts despre Europa de Est ca un tot - că „percepția sa despre sine este, cel puțin în parte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se menține și după încetarea acestui proces (p. 9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece cei doi autori, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, vin din direcții metodologice diferite - Mungiu-Pippidi s-a format la școala americană de antropologie politică, în timp ce Gerard Althabe este un cunoscut antropolog francez, director de programe la Ecole des Hautes Etudes en Science Sociales, Paris, cunoscut mai ales pentru interesul său în studierea societăților rurale din spațiile african și sud-american. Experimentul este cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unul reușit și binevenit dacă ne gândim numai că istoria locală și istoria satelor, mai ales, au devenit recent în România obiect de cercetare pentru științele sociale. în analiza celor două comunități rurale românești autorii se folosesc de metodologia specifică antropologiei politice și etnologiei, folosind ca instrumente de lucru interviul de istorie orală și observația participativă (aceasta este metoda de lucru prin care cercetătorul se face acceptat în grupul studiat, stabilește un climat de încredere cu acesta, dar evită să se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]