16,557 matches
-
promovată în teritoriul Basarabiei ce devenise, între timp, la 1871, o simplă „gubernie” a Imperiului Rus. La împlinirea a 100 de ani de la răpirea Basarabiei, N. Iorga s-a considerat dator să demonstreze, încă o dată, caracterul românesc al teritoriului și apartenența sa, vreme îndelungată, la Moldova, la Domnia Moldovei, demonstrație care să înlăture neadevărurile și să întrețină speranța în revenirea la trupul țării: „Deschidem această carte (intitulată limpede: Basarabia noastră - n. ns. - I. A.), menită să arate viața curat românească a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și aplicate potrivit firii, împrejurărilor și trecutului lui istoric.” Nu reluăm aici analiza evenimentelor din 1917-1918 care au condus la unirea Basarabiei cu România; ne oprim, mai ales, la unele chestiuni ce reflectă procesul de clarificare a ideii naționale, de apartenență la același neam, românesc, și a necesității de a merge pe același drum. La sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie 1917, se înființa la Chișinău, în jurul redacției gazetei „Cuvânt Moldovenesc”, Partidul Național Moldovenesc, în programul căruia se prevedea autonomia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
amenința să se extindă în Europa Centrală și nu numai. În rândul tratatelor încheiate după primul război mondial, care consfințeau pe plan internațional Marea Unire se înscrie și Tratatul semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, prin care se recunoștea apartenența Basarabiei la România. În preambulul documentului, se aprecia că, în interesul păcii generale a Europei, în Basarabia trebuie asigurată o suveranitate care să corespundă aspirațiilor populației și să asigure drepturile minorităților, că, din punct de vedere geografic, etnic, istoric și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
l-a ratificat la 11 martie 1924, Italia la 7 martie 1927. Japonia nu l-a ratificat, preocupată de relațiile sale speciale cu Uniunea Sovietică. Fără a adera la Tratat, S.U.A. au recunoscut, pe parcursul perioadei interbelice, într-o formă implicită, apartenența Basarabiei la România. Așa cum s-a subliniat, hotărârea de Unire, adoptată la 27 martie/9 aprilie 1918, a fost rezultatul unor procese și fenomene ce și-au accentuat ritmul de evoluție în anii primului război mondial. În pofida politicii de rusificare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și fenomene ce și-au accentuat ritmul de evoluție în anii primului război mondial. În pofida politicii de rusificare practicată de țarism, prin multiple metode timp de peste 100 de ani, în Basarabia s-a menținut o populație românescă majoritară, cu conștiința apartenenței la același neam; țărănimea a avut un rol remarcabil în păstrarea limbii române, a tradițiilor și a obiceiurilor strămoșești. Parte componentă a vechii Moldove, Basarabia a suferit diferite influențe, dar a rămas în esență un teritoriu românesc. Prăbușirea țarismului a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
3 iulie 1933, violarea frontierei basarabene de către sovietici constituia un act de agresiune. S-a făcut un pas înainte în normalizarea relațiilor dintre cele două state; din partea Uniunii Sovietice, reprezenta o recunoaștere de facto, dar nu și de jure a apartenenței Basarabiei, ca vechi teritoriu românesc, la România. În acest context, numai schițat aici, s-a produs apropierea între România și U.R.S.S. și - prin strădaniile lui N. Titulescu și M. Litvinov - s-a ajuns la reluarea relațiilor diplomatice, la 9
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
caz în maniera neelegantă, utilizată la 29 august 1936. În ce privește discuția noastră, rămâne de subliniat consecvența cu care N. Titulescu a urmărit garantarea integrității teritoriale a României întregite, recunoașterea - fie și implicită, de facto - a graniței de pe Nistru și a apartenenței Basarabiei la statul român. Pentru el, problema Basarabiei fusese rezolvată în 1918-1920 și nu admitea nici o discuție specială pe această temă. Schimbarea ministrului de Externe din cabinetul de la București nu a modificat - în liniile sale generale - orientarea externă a țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
convorbiri cu partea germană, care, în virtutea protocolului semnat, a fost de acord cu ocuparea Basarabiei, în anumite condiții, fiind însă surprinși de pretențiile asupra unei părți din Bucovina. Totodată, s-a dezlănțuit o intensă acțiune propagandistică sovietică, de negare a apartenenței Basarabiei la teritoriul românesc, de condamanre a politicii interne și externe a statului român, anunțându-se „eliberarea” moldovenilor, ucrainenilor și rușilor asupriți de guvernul regal român. În mai-iunie 1940, Regele și guvernul de la București și-au exprimat dorința unei apropieri
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1940, prin care se cerea înapoierea Basarabiei, „cu orice preț” Uniunii Sovietice, era motivată prin „luarea cu forța” a acestui teritoriu de către România în anul 1918, „folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei”. Era reluată „teza” formulată în 1917-1918 cu privire la apartenența Basarabiei, „populată în principal de ucraineni”, la Ucraina, acum la R.S.S. Ucraineană. Și marea majoritate a populației din partea de nord a Bucovinei, revendicată prin Notă, este legată de Ucraina Sovietică „prin comunitatea soartei istorice, cât și prin comunitatea de limbă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a fost dată, din nenorocire, de guvernul sovietic”. Documentele semnate la Moscova, în septembrie 1944, și la Paris, în februarie 1947, au impus României statutul de stat învins, în ciuda eforturilor depuse pentru obținerea cobeligeranței. Articolele referitoare la problema teritorială recunoșteau apartenența Transilvaniei la România (mai întâi, într-o formă condiționată) și restabilirea frontierei dintre România și Ungaria așa cum era la 1 ianuarie 1938, dar repuneau în funcțiune frontiera cu Uniunea Sovietică așa cum fusese impusă prin forță, la 28 iunie 1940, pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
R.S.S. Moldovenești unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „decretul cu privire la stabilitatea graniței între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească, acte normative prin care s-a încercat, în absența oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenența noii republici la U.R.S.S.; REAMINTIND că în ultimii ani mișcarea democratică de eliberare națională a populației din Republica Moldova și-a reafirmat aspirațiile de libertate, independență și unitate națională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naționale de la Chișinău din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la demersul vigilenței mundane de reducere și anulare a prezenței sale, atunci această vigilență va reîncadra respectiva conștiință îndurerată în perimetrul restrâns al excepțiilor izolate. Astfel, cei a căror suferință nu poate fi stinsă trăiesc printre ceilalți semeni purtând însemnul apartenenței la o solitudine circumscrisă și delimitată în interiorul mundaneității cotidiene și de către aceasta. Ei sunt damnați la o singurătate în mijlocul lumii sociale și nu în afara freamătului de cetate al conviețuirilor umane. Daca pentru cei a căror suferință s-a stins metamorfozele
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sau beneficii sociale. * Nevoi fiziologice fundamentale a se hrăni, a elimina, a respira, a dormi, a se odihni, a se mișcă, de igienă că și condiție de sanatate etc. * Nevoi de securitate fizică, economică, psihologică * Nevoi sociale de informare, de apartenență, de afecțiune, de a se exprima, de a fi ascultat ș.a. * Nevoia de autonomie (cu sensul de libertate), de a fi stimat, de a se simți util. * Nevoia de autorealizare de împliniri, de a se realiza, de a găsi un
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
observate. Implicațiile experimentelor realizate între 1927-1933 au meritul de a sublinia rolul relațiilor interpersonale în dinamica organizației și atrag atenția asupra următorilor factori (Latham, 2007; Zlate, 2004; Smith 1998): * munca este o activitate de grup; * nevoile de recunoaștere, securitate și apartenență determină în mai mare măsură productivitatea muncii decât condițiile fizice de lucru; * productivitatea crește atunci când oamenii își pot exprima preferințele și opiniile și li se comunică standardele de lucru; * stilul de supervizare centrat pe nevoile grupului contribuie la creșterea randamentului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
instinctual, dacă absența lor naște boala, prezența lor previne boala, restaurarea lor vindecă boala. Teoria elaborată de Maslow postulează existența unei ierarhii a nevoilor umane, grupate în cinci categorii: nevoi fiziologice (nivelul I), nevoi de siguranță (nivelul II), nevoi de apartenență și dragoste (nivelul III), nevoi de stimă (nivelul IV) și nevoi de autorealizare (nivelul V). Maslow (1943, 1945/2007) descrie fiecare nivel din cadrul ierarhiei. Nevoile fiziologice sunt, în cea mai mare parte, nevoile care asigură homeostazia organismului: hrană, apă, oxigen
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
mai degrabă spre aspecte familiare și cunoscute decât spre cele nefamiliare și necunoscute, tendința de a avea o anumită religie și filosofie de viață care organizează lumea înconjurătoare într-un întreg coerent. Nevoile de afiliere și dragoste exprimă dorința de apartenență, nevoia de a primi și oferi afecțiune, nevoia de contacte și intimitate. Nevoile de stimă se referă la respectul față de sine, nevoia de evaluare pozitivă a propriei persoane, precum și la evaluarea pozitivă și valorizarea din partea celorlalți. Aceste nevoi pot fi
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
extrem de înfometată, în afară de mâncare nu vor exista alte interese. Va visa mâncare, își va aminti numai mâncare, se va gândi numai la mâncare, va percepe numai mâncare și va dori numai mâncare" (Maslow, 1943, p. 374). 4. Nevoile de securitate, apartenență, relații de dragoste și respect, pot fi satisfăcute numai de alte persoane, doar din exterior, ceea ce implică un nivel ridicat al dependenței față de mediu (Maslow, 1999, p. 39). În contrast, individul care se autorealizează este mai puțin dependent, mai autonom
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
infirmă ipoteza satisfacerii ierarhizate, printr-un studiu realizat asupra unui lor de 112 studenți. Cei doi autori, aplicând teste de semnificație statistică, au constatat că satisfacerea nevoii de securitate este necesară pentru activarea nevoii de autorealizare, în timp ce satisfacerea nevoilor de apartenență și stimă nu este necesară. Una dintre criticile privind premisele etice și deontologice ale ierarhiei trebuințelor este formulată de Cullen (1997) în articolul Maslow, Monkeys and Motivational Theory. Autorul argumentează că teoria lui Maslow justifică puterea managerială, dând posibilitatea managerilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2. Tabelul 2. Comparație între categoriile teoriei ierarhiei nevoilor și categoriile teoriei ERG (după Alderfer și Schneider, 1973, p. 490) Categoriile modelului ierarhiei nevoilor (Maslow, 1945) Categoriile modelului ERG (Alderfer, 1972) Fiziologice EXISTENȚĂ Siguranță elemente materiale Siguranță relații interpersonale RELAȚIONARE Apartenență Stimă relații interpersonale Stimă respect față de sine DEZVOLTARE Autorealizare Spre deosebire de Maslow, care a urmărit aplicarea teoriei sale în mediul organizațional în partea finală a cercetărilor, Alderfer include încă de la început factorii organizaționali în descrierea celor trei categorii de nevoi. Nevoile
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pp. 275-276). Inputurile sunt contribuțiile (investițiile) percepute de angajat, parte a schimbului cu angajatorul, pentru care acesta așteaptă o recompensă justă. Inputurile variază de la un angajat la altul putând fi: educația, inteligența, experiența, instruirea, abilitățile, vechimea în muncă, vârsta, sexul, apartenența etnică, statutul, efortul depus la locul de muncă. Tot inputuri pot fi: aspectul fizic, starea de sănătate, deținerea unui automobil, atributele soțului/soției etc. Rezultatele (outcomes) sunt recompensele oferite de organizație: salariu, recompense intrinseci postului, beneficii, sporuri, marcatori de status
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
bazează pe valoarea intrinsecă a rezultatului, ci pe anticiparea satisfacției sau a insatisfacției asociată altor rezultate la care acesta va conduce. Vroom (1964/1995, p. 18) exemplifică prin dorința unor oameni de a se alătura unui grup deoarece cred că apartenența la grup va contribui la creșterea statutului sau prin dorința de a performa pe post a unui angajat deoarece crede că acest fapt va conduce la o promovare. Expectanța este "părerea de moment privind posibilitatea ca o acțiune concretă să
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
că mediile sociale pot facilita sau diminua motivația intrinsecă prin susținerea sau împiedicarea nevoilor psihologice înnăscute. Legăturile puternice dintre motivația intrinsecă și satisfacerea nevoilor de autonomie și competență au fost clar demonstrate, iar anumite studii sugerează că satisfacerea nevoii de apartenență, cel puțin în sens general, poate fi de asemenea importantă pentru motivarea intrinsecă. Este esențial să amintim că oamenii vor fi motivați intrinsec doar pentru a desfășura activități care implică noutate, provocare și care au valoare estetică. Pentru activități care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cu valorile și nevoile care conduc la acțiune, dar spre deosebire de motivația intrinsecă, urmărește obținerea unor rezultate externe. Prin procesele de internalizare și integrare, persoanele motivate extrinsec pot deveni devotate și pot desfășura acțiuni autentice, dacă nevoile de competență, auto-determinare și apartenență sunt dezvoltate. Figura 8 prezintă continuumul autodeterminării, în funcție de tipurile de motivație. Fig. 8. Continuumul autodeterminării (după Ryan și Deci, 2000, p. 237) Teoria autodeterminării este una dintre teoriile de referință ale motivației în muncă dezvoltate după anul 1990. Vroom (1964
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fi venit să o faci... Pentru că, de fapt, glumele pe astfel de teme vă erau străine În acei ani, ar fi fost o Îndrăzneală care nu putea să Însemne decît două lucruri: fie un instinct de conservare foarte redus, fie apartenența la vreuna din acele pături privilegiate născute În sînul societății comuniste, generic numită Nomenclatură. Fie, și mai rău, apartenența la Aparatul de Represiune, care avea În sînul lui și această unealtă ce crea diversiune și provocări, testînd populația cu glume
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ar fi fost o Îndrăzneală care nu putea să Însemne decît două lucruri: fie un instinct de conservare foarte redus, fie apartenența la vreuna din acele pături privilegiate născute În sînul societății comuniste, generic numită Nomenclatură. Fie, și mai rău, apartenența la Aparatul de Represiune, care avea În sînul lui și această unealtă ce crea diversiune și provocări, testînd populația cu glume Îndrăznețe. Deși Comunismul era, În cea mai mare parte a timpului, o noțiune abstractă, făcută din minciunile și exagerările
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]