KorAP: Find »[drukola/base=apostolic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...134 135 136 ...138 >

3,431 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

dascălului catolic (Iași, 1908). A scris și alte materiale, pe care însă nu le-a publicat. La 30 iulie 1903 a fost aprobată demisia episcopului Dominic Jaquet, moment în care conducerea episcopiei a fost încredințată preotului Iosif Malinovski, în calitate de administrator apostolic. A întreprins unele reforme, printre care cea expusă în circulara nr. 290 din 7 iulie 1904, prin care a adus la cunoștință preoților diecezani obligațiile clericale pe care le aveau înainte de sfințire (în mod special, cele privind sistemul de administrare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost sfințit diacon și peste câteva zile, preot (mai 1910). Un an a activat ca profesor de teologie la Cherso și apoi la San Miniato. În 1912 a plecat din nou la Roma, pentru a susține examenul de misionar apostolic, după care s-a întors definitiv în țară, fiind numit vicar la Săbăoani 759. În primăvara anului 1913 a publicat, împreună cu parohul de Săbăoani Grațian Carpati, revista Viața, al cărei redactor a fost o lungă perioadă de timp. În 1918

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
această situație i-a adunat, pentru studii, pe seminariștii de la Hălăucești și de la Iași (până la decretarea mobilizării din anul 1916, când toți seminariștii au plecat la război 768). După moartea episcopului Camilli, la 30 decembrie 1915, a fost numit administrator apostolic al episcopiei, pe care a condus-o în anii grei ai războiului, până la numirea episcopului Alexandru Th. Cisar (în anul 1920). Ulterior a fost paroh la Huși, unde a înființat Orfelinatul de Război și apoi, paroh la Galați, unde a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
utilă pentru catolicism. La manifestare au participat și înalți prelați, tocmai pentru a oferi o legitimare și o importanță sporită evenimentului în sine și hotărârilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor dezbateri și întâlniri. Menționăm participarea cardinalului Van Roey, a nunțiului apostolic Micara și a mons. Hilen, episcop de Namur 817. A existat o corespondență bogată între Secretariatul de Stat al Sanctității Sale și Nunțiatiră pe de o parte și între Nunțiatură și episcopi pe de altă parte, pentru pregătirea acestui Congres

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și monseniorul Valeriu T. Frențiu (episcop de Oradea), care au pregătit delegația românească ce a participat la congres și care a întocmit materialele necesare. Implicat în organizarea participării reprezentanților români la Congresul mondial al presei catolice a fost și nunțiul apostolic, însă el nu a acordat o prea mare importanță evenimentului, sau mai degrabă a manifestat o anumită neglijență, pierzând programul manifestației: "Referindu-mă la viitorul Congres Internațional al jurnaliștilor catolici ce va avea loc la Bruxelles, de care i-am

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a scris de mai multe ori episcopilor din România în vederea participării unei delegații din România la eveniment; aceasta trebuia să reprezinte presa catolică românescă și să se conecteze la problemele și direcțiile de acțiune ale celei internaționale 819. Implicarea nunțiului apostolic Angelo Dolci în constituirea delegației reprezentanților presei românești la Congresul mondial al presei catolice a avut la bază faptul că acesta a fost solicitat în mod direct de către reprezentantul Secretariatului Vaticanului, E. Pacelli; el trebuia să prezinte la Vatican rapoartele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din Oradea (reprezentând presa catolică în limba maghiară din România 822). Profesorul Georgescu a realizat un raport asupra presei catolice românești, care a fost trimis nunțiului apostolic de la București, dar și la Vatican; în document se prezenta evoluția presei catolice încă de la apariția ei, până la data întocmirii respectivului raport 823. Printre rezultatele care au fost așteptate de la participarea reprezentanților români la Congresul din Bruxelles, două au fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din România. Deși a fost prima ediție a Congresului mondial al presei catolice-o temă și un domeniu extrem de important pentru papalitate și Biserică, lucru înțeles și de episcopii din România (așa cum reiese din corespondența purtată între aceștia și nunțiul apostolic, dar și cu Secretariatul de Stat al Sanctității sale) totuși această întâlnire care s-a organizat cu ocazia unei sărbători naționale (centenarul de la independența Belgiei) nu a fost prezentată pe larg în publicațiile catolice românești. Evenimentul a scos din nou

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lângă care au fost amplasate 845. În privința modului de aranjare a pavilioanelor în cadrul expoziției de la Vatican, comitetul organizator a întrevăzut unele probleme care puteau să apară în cazul României; în încercarea de rezolvare a acestor dificultăți a fost contactat nunțiul apostolic de la București, pentru a se implica în constituirea delegației românești și a alege forma de reprezentare a României la acest eveniment mondial și extrem de important 846. Organizarea mai multor secții în cadrul expoziției a ținut seama de realitățile din statele catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care aveau publicații în limbile materne, ceea ce a făcut ca prezența la Expoziție să fie una complicată și delicată 848. Un rol important în pregătirea delegațiilor din țara noastră și a materialelor expuse la acest eveniment l-a avut nunțiul apostolic, ca mediator între ierarhii latini, cei uniți și cei maghiari: "De aceea mă îndrept spre Excelența Voastră, care știe deja cât de mult îi stă la inimă Sfântul Părinte această expoziție a presei, astfel încât să doriți să vă îngrijiți în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
girată de implicarea directă a Papei) a scos la suprafață numeroase probleme; acestea au fost rezolvate însă printr-o pregătire minuțioasă și printr-o cooperare a tuturor forțelor catolice, mai cu seamă a Congregației Bisericii Orientale, dar și a reprezentanților apostolici ai Vaticanului în toate statele lumii și nu în ultimul rând, a episcopilor și a ierarhiei naționale sau locale din respectivele state. Această colaborare a fost coordonată de Comitetul organizator al Expoziției, care a avut împuternicirea Papei de a acționa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din cauza condiției de minoritari într-un stat majoritar ortodox, a diversității entice sau de rit, dar și a existenței unui număr semnificativ de ordinine misionare. În consecință, Comitetul organizator a acordat o atenție sporită acestor cazuri, inclusiv României, cerând nunților apostolici să se implice direct în organizare și să propună soluții viabile pentru participarea în bune condiții la eveniment. Secretarul general al Comitetului organizator a trimis o adresă prin care a atras atenția ierarhilor români asupra modului de organizare a participării

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a apărut a demonstrat lipsa de unitate și acțiune a forțelor catolice din România, cât și incapacitatea de cooperare a acestora și depășirea orgoliilor personale ale unor ierarhi 873. Proiectul cotidianului a fost conceput de Anton Gabor și transmis nunțiului apostolic de la București (Marmaggi), după ce îl făcuse cunoscut (chiar în același an în care a apărut ziarul Albina) și episcopilor români, care nu au luat însă nicio măsură pentru înființarea unui ziar catolic reprezentativ în capitala țării. Conceptul lui Gabor a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ce au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care să se manifeste unitar, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură; chiar și așa, a fost necesară intervenția Vaticanului prin nunțiul apostolic, precum și finanțarea directă. În aceste condiții a apărut ziarul Albina, care însă din aceleași motive ce au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o scurtă perioadă de timp. Existența lui efemeră a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să apere imaginea și statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor (poate cel mai activ și dedicat "misionar" al presei catolice din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prezentată demonstra, la prima vedere, o bună cooperare între episcopii romano și greco-catolici din România în privința înființării cotidianului Albina în capitala țării, realitatea a fost diferită. Nu s-a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit de Sfântul Părinte: "În data de 25 mai 1921, Excelența Sa Monsenior Nunzio Marmaggi prezida în palatul nostru din str. Esculap o conferință în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
parte. Excelența Sa îmi dădea de înțeles că îi va scrie Sfântul Părinte în cazul în care ar fi primit un refuz"937. Proiectul a fost pus așadar în aplicare din dorința expresă a Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au dus

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
între aceștia și ierarhii romano-catolici din capitală 950. Particularitățile acestui cotidian (în comparație cu celelalte publicații catolice din România) au fost numeroase și au provenit din dorința responsabililor din domeniul mass-mediei din țară (dublată și consfințită prin intervenția Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București) de a crea un ziar reprezentativ al catolicilor români, în capitala țării.El trebuia (după modelul unor ziare din Occident) să trateze teme economice, sociale, culturale și politice de actualitate, dar printr-o abordare care să ilustreze cunoașterea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
exprime vocea unică a întregului catolicism românesc și chiar dacă ea a aparținut tuturor responsabililor catolici de presă din țară, proiectul cu siguranță nu s-ar fi materializat, așa cu am menționat anterior, fără intervenția directă a Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București; acesta din urmă, având autoritate ierarhică ecleziastică, a făcut posibilă apariția Albinei, prin măsuri precum convocarea unei întâlniri la care s-au prezentat episcopii catolici români, pentru a discuta pe această temă (o astfel de întâlnire nu a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Vatican. S-a adăugat incapacitatea de materializare a altor proiecte ce vizau apariția unui cotidian catolic la București. Neînțelegerile dintre ierarhii latini și cei uniți au existat încă din momentul apariției Albinei și doar intervenția directă și autoritară a nunțiului apostolic a făcut posibilă materializarea proiectului susținut de Vatican 956. Nici trecerea timpului și nici încercările ulterioare de înființare a unui nou ziar catolic la București nu l-au făcut pe arhiepiscopul de București să considere oportună editarea ziarului Albina, deși

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Încetarea apariției singurului cotidian catolic românesc care a circulat în capitala țării a avut ca principală cauză neînțelegerile dintre ierarhii uniți și cei latini. Aceste tensiuni au existat încă din momentul înființării. Existența lui s-a datorat în special nunțiului apostolic de la București, Marmaggi, ce primise dispoziții directe de la Vatican, pentru a "ajuta" la conceperea unui ziar catolic care să trateze, pe lângă subiecte religioase, teme și subiecte economice, culturale, sociale dar mai ales politice din societatea românescă, dar și de pe scena

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
colaboratorilor și a sprijinului din partea clerului latin din București, dar și unele reclamații aduse redactorului și colaboratorilor săi de către superiorii ierarhici), Albina a încetat să mai apară, în septembrie 1924971. Într-o scrisoare din 18 ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat momentul înfințării ziarului și i-a cerut acestuia să dispună fie mutarea redacției din casa parohială de la Bărăție, fie plata unei chirii: "Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai frumoase

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un mare inconvenient pentru casa noastră parohială. În prima zi a lunii octombrie 1921 i-am comunicat Nunțiului Apostolic că îi voi ceda camerele cerute pentru redacție. Pe 24 octombrie 1921, Mgr. N. Marmaggi îmi cerea și o a treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că Albina

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cerute pentru redacție. Pe 24 octombrie 1921, Mgr. N. Marmaggi îmi cerea și o a treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că Albina, care apare cu autorizația Nunțiaturii Apostolice, dar fără cenzură ecleziastică, cu toate că trata des subiecte ecleziastice, nu servește interesele catolicilor de rit latin, nu ni se poate cere să dăm gratuit un apartament cu 3 camere foarte bune, pe care altfel am putea obține o chirie anuală

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe lumina electrică sunt foarte mari și cheltuielile bisericii din Baratzia sunt mari. Numai anul trecut episcopia mea a trebuit să plătească mai mult de 70.000 lei pentru reparațiile cele mai necesare. Pentru aceste motive rog cu umilință Nunțiatura Apostolică din București fie să evacueze redacția Albinei (care ar putea fi instalată și în casa parohială a românilor uniți din Str. Polonă), fie să se aranjeze plata chiriei către episcopie"972. Când pomenea de "amenințări", arhiepiscopul se referea la faptul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]