3,633 matches
-
trecem în revistă succint și disciplinele de studiu din cadrul acestei facultăți. Potrivit reglementărilor legale din 1835, programa cursurilor era destul de încărcată; se studiau la Facultatea de Filosofie și Litere literaturi orientale, literaturi clasice (greacă, latină), istoria literaturilor moderne, antichitatea română, arheologie, istorie veche, istoria evului mediu, istoria Belgiei, filosofie (logică, antropologie, metafizica, estetică, filosofie morală), economie politică, statistică, geografie fizică și etnografica 57. Se mai adăugau elemente de algebra și de fizica 58. Legea din 1849 completă lista cu antichitatea elina
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de cercetare sociologică inițiată de prof. Dimitrie Gusti la Dodești-Tutova și în satele din jur de echipa studențească condusă aici de Victor Ion Popa și soția sa Maria Mohor, artistă, în perioada 19351939, în volumul „Ghenuță Coman - o viață dedicată arheologiei” - realizat la Editura „Cutia Pandorei”, Vaslui, apărut cu sprijinul Muzeului județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Cheia Cheia, ziar de opinie, civilizație și cultură a fost tipărit la Bârlad cu ocazia campaniei electorale din anul 1992 și a avut ca directori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
300 exemplare care sunt difuzate prin colaboratori și poștă în județul Vaslui și în țară prin Biblioteca Națională (ISSN: 1583-3593), dar și în Canada, Anglia, Franța și Germania. Fiind o revistă de cultură, în paginile ei se publică articole de arheologie și istorie, recenzii, cronici culturale, poezie, proză. Colaboratorii sunt cadre didactice, oameni de cultură din județ și nu numai, cu rădăcini adânci în această parte de țară: Depresiunea colinară „Horincea-Elan-Prut". Reuniți în Asociația Culturală „Academia Rurală Elanul", înființată în 321
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe cele amintite și altele; prezentări de cărți: „Erezii și schisme la Dunărea Mijlocie și de Jos în mileniu l" de Nelu Zugravu, ed. „Presa Bună", Iași, 1999, 322 prezentată de Cristian Onel, „Ghenuță Coman" cu subtitlul „O viață dedicată arheologiei" de Marin Rotaru și Gheorghe Gherghe, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 2003, prezentată de Ion Diaconu, „Studii și articole privind istoria orașului Huși", volum coordonat de Costin Clit și Mihai Rotariu, Ed. Sfera, Bârlad, 2005, prezentat de prof. Ioan Iacomi; aniversări
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Costin Clit și Mihai Rotariu, Ed. Sfera, Bârlad, 2005, prezentat de prof. Ioan Iacomi; aniversări și simpozioane: „Confluențe spirituale" de Dumitru Apostolache, manifestare desfășurată la Vetrișoaia, prilej cu care a avut loc și o sesiune de comunicări pe teme de arheologie, istorie și cultură, dar și o ședință lărgită a cenaclului literar „Ion Iancu Lefter", cu participarea și a notabilităților din județ, lansări de volume literare cum ar fi medalionul „Ion Mâcnea Vetrișanu", autor și al volumului „Un veac într-un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și cum își propune să se prezinte din nou publicului cititor, tratează subiecte din universul teologic, capitole și subcapitole din: eclasiologie (doctrina despre biserică), soteriologie (doctrina despre mântuire), eshatologie (doctrina despre sfârșitul lumii), morala creștină, datini și obiceiuri la români, arheologie biblică etc. Așadar, această revistă, pe care ne place s-o intitulăm „Flacăra 396 ortodocsiei” , în țara berladnicilor are nevoie de sprijinul moral și material al tuturor pentru a se putea naște din nou” * Păstorul Tutovei, serie nouă, nr.2
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cutume etc.). În mod egal și bolile concură la definirea unei culturi. Fiecare secol sau epocă istorică are „stilul său patologic” așa cum are și „stilurile sale culturale” (M. Sendrail). O incursiune succintă în istorie de revelează aceste aspecte. Cercetările de arheologie medicală și antropologică au dus la concluzia că în epoca paleolitică erau foarte frecvente osteoartrozele cronice. Epoca hipocratică, ce inaugurează un model de gândire rațional-științifică al bolilor, subliniază caracterul procesual al evoluției clinice și, în mod special, dinamica ciclică a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și concomitent a unei „istorii culturale” a acesteia. M. Foucault face precizarea că în cadrul medicinei boala reprezintă un domeniu epistemologic particular, cu caracteristici și evoluție proprie, absolut specifice. În sensul acesta autorul menționat se crede îndreptățit să accepte existența unei „arheologii a cunoașterii medicale”. F. Laplantine extinde sfera acestei probleme, vorbind chiar de o „antropologie a bolii” prin dispunerea tematicii medicale în sfera științelor umane. În ceea ce privește boala psihică, interpretările antropologice ale acesteia sunt multiple și extrem de interesante, ele deschizând perspectiva unei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apoi de von Klenze. Se dorea transformarea Atenei, distrusă, într-o capitală europeană. Karl Friedrich Schinkel i-a supus regelui Othon proiectul spectaculos al unui palat regal pe Acropole. Bavarezii au ridicat Academia, Universitatea, Biblioteca Națională, Spitalul Militar, Muzeul de Arheologie, Școala de Arte Frumoase. A doua jumătate a secolului al XIX-lea este martora "culturii germane imperiale", în care curentul ce reprezenta noua entitate politică, al unificării, se întretăia cu reacțiile critice la adresa noii societăți. Este perioada în care s-
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
publicat numeroase studii științifice, eseuri și articole în publicații academice sau reviste de cultură din țară și străinătate. Publică mai frecvent în "Cronica", "Dacia literară", "Convorbiri literare", "Idei în Dialog". Volume de autor (selectiv): Vasile Conta. Viața și opera (2005), Arheologii spirituale. Studii de istoria culturii (2004), Vârstele unirii de la conștiință etnică la unitatea națională (2001). Florin Cântec, Jurnal ad-hoc (c) 2015 Institutul European, Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
actuala instituție pune în valoare colecția inițială a lui Orest Tafrali, inaugurată în 1916, colecțiile muzeului Rectoratului, îngrijite timp îndelungat de Octav Davideanu, precum și impresionanta colecție asupra civilizației Cucuteni - rod al deceniilor de activitate pe teren a școlii ieșene de arheologie, alcătuită în colaborare cu Fundația Mileniului III. Este un patrimoniu excepțional care dă seamă asupra rădăcinilor civilizației pe aceste meleaguri, dar și asupra memoriei modernității românești și constituie argumentul cultural și științific care face din acest muzeu unul de excepție
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
explică M. Ea intervine sub forma unor definiții unanim acceptate, adesea însă doar tacite, subînțelese - pe de o parte, și atrofiere, clasicizare, academizare - pe de alta. Este, într-un sens, stratul arheologic al ideii bimilenare de literatură. Cuvântul cheie este arheologie. Pe întreg parcursul exegezei de aici M. excavează sistematic și meticulos. În fundațiile edificiilor avangardiste și al zgârie-norilor speculativi contemporani se ascund vestigii milenare. Show-urile epatante, cu focuri de artificii orbitoare, ale teoriilor de ultimă oră se desfășoară după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
meticulos. În fundațiile edificiilor avangardiste și al zgârie-norilor speculativi contemporani se ascund vestigii milenare. Show-urile epatante, cu focuri de artificii orbitoare, ale teoriilor de ultimă oră se desfășoară după indicații de regie străvechi. În ultimă instanță, se întreprinde o arheologie a noutății, dacă se poate spune așa, dovedindu-se că perspectivarea istorică redimensionează orice absolutism și dezumflă excesele spectaculoase. Ansamblul de lucrări consacrat ideii de literatură testează și patentează o metodă specifică de lucru: un du-te vino alert, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
parte aportul culturii materiale a populației dacice, iar pe de alta, acela al culturii și civilizației romane, superioare celei dintîi, la ceea ce numim cultura materială și spirituală a populației dacoromane care stă la baza formării poporului român. În această privință arheologia oferă suficiente dovezi care implică direct orașele și așezările romane din Oltenia. Un loc de seamă Îl ocupă materialele arheologice de la Romula, Drobeta, Sucidava dacă ne referim la așezările urbane sau cvasiurbane și Locusteni, Galicea, Săcelu, Cătunele, Bumbești-Jiu, Porceni-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și decan, iar în 1931 și 1932, prodecan. În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Dacoromania”, „Revista filologică” (Cernăuți), „Transilvania”, „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul Arhivei de Folclor” (Cluj), „Graiul nostru”, „Grai și suflet”, „Revista pentru istorie”, „Arheologie și filologie, fonetică și diactologie”, „Cercetări lingvistice” ș.a. Discipol al lui Ovid Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare, evidențierii straturilor celor mai vechi ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
știut, cu siguranță că l-ați intuit pentru că numai așa se poate explica ascunderea tăblițelor de plumb ale strămoșilor noștri timp de aproape 130 de ani(sau mai mult pentru că despre ele nu se știe nimic concret) la Institutul de Arheologie din București. Iar înverșunarea cu care îi atacați pe toți cei care vreau să vadă chipurile străbunilor gravate pe multe din ele făcîndu-i nebuni, dove- dește frica de moarte ce v-a cuprins scăfîrliile tembele. Fără să știți ce scrie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care i-ar fi tăiat feliuțe pe egipteni obligîndu-i să le dea tot aurul și argintul, distrugerea Ierihonului, intrarea lui Ioșua în Canaan cu o armată de 400000 de luptători, construirea templului lui Solomon și altele - au fost dovedite de arheologie și istorie că sînt toate simple născociri, de ce am accepta lista regilor din Talmud ca veridică, atîta timp cît nici unul dintre ei nu a fost confirmat din alte izvoare? În fapt istoria lor reală este alta iar ei și-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru care se primește simbrie să se scrie o nouă istorie a românilor! Vedem din citatul de mai sus, că chiar grecii nu aveau reținere în a practica cultele geților cum ar fi cel al zeilor cabiri din Samothrace. Pelasgii. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ținutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV î.e.n. iar din mileniul Vll î.e.n. existau mai multe centre de cultură a căror viață poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. În sudul Dunării
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în apărarea moșiei străbune nu pare ridicol faptul că niște nomazi sar la gîtul unor dușmani cînd ar putea să dea dosul din calea lor? Răspunsul îl dau tăblițele de plumb dosite de atîta amar de vreme la Institutul de Arheologie din București. Geții nu erau un popor fără căpătîi care umbla după bătaia vîntului să-și găseas-că izbăvirea în astă lume. Neam așezat la țarina lui cu rînduieli precise și neiertătoare aveau o structură socială puternică ce le permitea să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
omului în aspectele sale somatice și biologice. Și astăzi, în Statele Unite ale Americii, când spunem anthropology "pe scurt" înțelegem cel mai adesea studiul evoluției biologice a ființelor umane și evoluția lor culturală în timpul preistoriei. Numeroase departamente încă reunesc antropologia fizică, arheologia și antropologia culturală. Dar, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, expresia cultural anthropology desemnează studiul comparativ al etnografiei și etnologiei, concepute ca o colecție de date, și analiza lor sistematică. În ceea ce-i privește, autorii britanici preferă expresia "antropologie socială
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ales cercetătorii preocupați de explicarea identității naționale, echivalează cei doi termeni. Concepția este însă criticată, atâta timp cât există mărci identitare separate, distincte care sunt utilizate de actorii sociali pentru afirmarea identității în general și a celei etnice și naționale. Dacă urmărim arheologia construcției identitare etnice, vom regăsi și aici mecanismele amintite mai sus, la celelalte tipuri de identitate: mecanismul autoidentificării, ce are o componentă cognitivă (cunoștințele despre grupul din care fac parte, despre istoria lui, obiceiurile lui, etc.), o componentă afectivă (sentimente
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
există potcovari. Nu mai există nici cai care să-i caute pe potrcovari. Copiii nu mai descoperă în praf / potcoave de fulgerătură dură / pe care să scuipe și să le-arunce-n urmă / ca să aibă parte de noroc. / Nu mai există caiele, arheologii doar / de vor descoperi printre dinții ultimului potcovar... // Nu mai există potcovari. / Există numai momentul unei nicovale / - într-un muzeu, ca o nedumerire, deci - / Cutreierat de mistice scântei. / Există numai poemul acesta ca un cal / strivit de hulubele de oțel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
Botoșani apare, încă din 1978, periodicul anual Hierasus, a cărui titulatură devine, din 1999, Acta Moldaviae Septentrionalis. Articolele ce nu se limitează doar la investigarea localului, ci abordează și tematici de istorie națională sau universală se grupează pe secțiuni de arheologie, istorie, memorialistică, muzeografie, etnografie, fiind semnate de istorici și cercetători cu nume consacrate pe plan local: Paul Șadurschi, Emil Ioan Emandi, Gheorghe Amarandei, Ionel Bejenaru, Gheorghe Median, Ștefan Cervatiuc, Stela Giosan, dar și colaboratori din mediul academic, precum: Alexandru Zub
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]