3,722 matches
-
la rândul său fiul mai vârstnic al lui Roger al II-lea, cu Ema, fiică a contelui Achard al II-lea de Lecce. În 9 martie 1161, Tancred s-a raliat unchiului său, Simon de Taranto, cei doi luând cu asalt palatul regal, capturând pe regele Guillaume I "cel Rău", ca și pe soția acestuia, regina Margareta de Navarra și pe cei doi fii, și incitând la masacrarea musulmanilor din Palermo. La început, cel mai mare dintre acei doi fii, Roger
Tancred al Siciliei () [Corola-website/Science/328297_a_329626]
-
ei îl vedeau pe fiul mai mare al regelui, Roger, devenit între timp duce de Apulia și Calabria ca Roger al IV-lea, ca un posibil înlocuitor al tatălui său. După asasinarea lui Maio, palatul regal a fost luat cu asalt de către două rude ale lui Guillaume: Simon, fratele său vitreg și fiu ilegitim al lui Roger al II-lea, pe care Guillaume îl deposedase de stăpânirea asupra Principatului de Taranto la începutul domniei sale, și Tancred, conte de Lecce și fiul
Guillaume I al Siciliei () [Corola-website/Science/328286_a_329615]
-
cauzei regelui legitim; el a recâștigat astfel puterea, a zdrobit pe rebelii sicilieni, l-a orbit pe Bonello și, printr-o scurtă campanie, a readus întregul "Regno" sub conducerea sa, răzbunându-se asupra rebelilor prin incendierea Butera. Din păcate, în timpul asaltului inițial asupra palatului, prin care s-a reușit eliberarea regelui captiv, fiul său Roger a căzut ucis de o săgeată rătăcită (deși Falcandus, mereu gata să pună sub semnul întrebării caracterul lui Guillaume I, consideră că regele i-ar fi
Guillaume I al Siciliei () [Corola-website/Science/328286_a_329615]
-
din Siria, aliații săi, principele Raimond de Antiohia și Josselin al II-lea de Edessa mărșăluiau prin regiune, fără a-i acorda sprijin basileului pentru a duce la bun sfârșit asediul Shaizarului. Orașul a cedat, însă citadela a rezistat în fața asaltului. Emirul de Shaizar a oferit să plătească o largă indemnizație, să devină vasal al lui Ioan și să ofere un tribut anual; oferta a fost până la urmă acceptată de către împărat, fără prea mare tragere de inimă. La revenirea armatei în
Principatul de Antiohia () [Corola-website/Science/328302_a_329631]
-
a fost lipsită de protecția Imperiului, care până atunci fusese suficientă pentru a-l ține deoparte pe Nur ad-Din de la intervenții în regiune vreme de 20 de ani. Cu toate acestea, cu ajutorul flotelor trimise de orașele italiene, Antiohia a rezistat asalturilor ayyubidului Saladin din 1187, spre deosebire de Regatul Ierusalimului. Nici Antiohia, nici Comitatul de Tripoli nu au participat la Cruciada a treia, deși resturile armatei împăratului Frederic Barbarossa s-au oprit pentru scurtă vreme în Antiohia în 1190, însă doar pentru a
Principatul de Antiohia () [Corola-website/Science/328302_a_329631]
-
furie în jurul bisericii. O a doua versiune a acelei părți din legendă este că diavolul a venit pentru a vedea locul de construcție călătorind cu vântul. După ce și-a pierdut complet cumpătul, el i-a luat pe oaspeți practic cu asalt, uitând de vântul care continua să bată în jurul bisericii până în ziua când diavolul va reveni să-l ridice din nou! Cripta conține mormintele arhiepiscopilor de München și Freising și ale unor membri ai dinastiei Wittelsbach:
Catedrala din München () [Corola-website/Science/328352_a_329681]
-
județul Prahova - d. 19 septembrie 1915) a fost un soldat al Batalionului al II-lea de Vânători din cadrul Diviziei a IV-a a Armatei Române, erou al Războiului de Independență care, la 30 august 1877, a capturat drapelul turcesc în timpul asaltului redutei Grivița 1. a fost chemat sub arme în primăvara anului 1877, fiind mobilizat ca soldat, împreună cu contingentele 1875 și 1876, în Batalionul 2 de Vânători aflat în garnizoană la Ploiești. Într-o prima etapă, batalionul a participat la operațiuni
Grigore Ion () [Corola-website/Science/327641_a_328970]
-
Grigore Ion a participat la a treia bătălie de la Plevna din 30 august 1877, bătălie în care trupele turcești din reduta Grivița 1, conduse de colonelul Sevfet, au fost nevoite să execute o manevră de retragere sub presiunea celor patru asalturi ale trupelor române și ruse. În cursul acțiunii soldatul Ion a observat un soldat inamic ce se retragea cu drapelul turcesc, l-a atacat și, cu sprijinul altor doi camarazi de batalion, sergentul Gheorghe Stan și caporalul Nica Vasile, a
Grigore Ion () [Corola-website/Science/327641_a_328970]
-
pe care este posibil să-l fi însoțit la Viena . În 1637 el s-a căsătorit cu Zofia Kobierzycka. În același an, Czarniecki a participat la înăbușirea răscoalei cazacilor conduși de Paweł Michnowicz și a luptat în bătălia de la Kumejki. Asaltul de cavalerie pe care l-a condus Czarniecki a contribuit în mod hotărâtor la victoria polonezilor. Pentru următorii ani, Czarniecki a slujit în regiunea de frontierei sud-estice. El a luat parte sub comanda hatmanului Koniecpolski la bătălia de la Ochmatówde la
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
atace din lateral. La ora 4 germanii au tăiat liniile telefonice și electricitatea din clădire. La 04:45, în același timp în care cuirasatul german "Schleswig-Holstein" a început bombardarea avanpostului militar al Armatei Poloneze de la Westerplatte, forțele germane au început asaltul asupra Poștei Poloneze. Unitățile germane detașate pentru această sarcină au fost compuse din unități speciale ale poliției locale, din formațiuni locale SA și din unitățile SS "SS Wachsturmbann "E"" și "SS Heimwehr Danzig", sprijinite de cel puțin trei autoblindate ADGZ
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
ca urmare a activității unui autor german, Dieter Schenk, care a publicat o monografie despre apărarea oficiul poștal și s-a referit la executarea apărătorilor ca la o crimă judiciară ("Justizmord"). Schenk subliniază rolul forțelor de poliție din Danzig în asaltul asupra oficiului poștal, ceea ce a făcut ca tribunalul militar (Curtea marțială a Wehrmacht-ului) să nu aibă competența de a-i judeca pe apărători. În schimb, trebuia să li se aplice legea penală a Orașului Liber Danzig, care nu prevedea
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
că prezența picturii sfinte a salvat biserica de la distrugere într-un incendiu, dar nu înainte ca flăcările sa fi întunecat pigmenții icoanei. Legenda în ceea ce privește cele două cicatrici de pe obrazul drept al Madonei Negre este că husiții, care au luat cu asalt mănăstirea paulină în 1430, au procedat la jefuirea sanctuarului. Printre lucrurile furate a fost și icoana. După ce au pus-o în căruța lor, husiții au încercat să scape, dar caii lor au refuzat să plece din loc. Atunci, ei au
Madona Neagră de la Częstochowa () [Corola-website/Science/327750_a_329079]
-
Custer însuși, în fruntea a unui batalion de 210 soldați, iar cel de al treilea de căpitanul Frederick Benteen care s-a îndreptat spre sud-vest. Custer s-a confruntat cu forța reală a indienilor doar atunci, când Reno a pornit asaltul. Cei 600 de soldați al Regimentului 7 Cavalerie au văzut șocați, că sunt în fața a peste 2.000 războinici lakota și cheyenne. Cu toate că atacul americanilor i-a surprins pe indieni, ca urmare a reacției lor rapide, au trecut imediat la
Bătălia de la Little Bighorn () [Corola-website/Science/327997_a_329326]
-
Barbara Lawrence. Filmul este cunoscut și sub denumirea "Kronos, Destroyer of the Universe". Ceea ce pare a fi o mare farfurie zburătoare în formă de meteorit s-a prăbușit în Oceanul Pacific, în apropierea Mexicului, ca urmare a unei inexplicabile pătrunderi și asalt al unui om nebun asupra unui centru secret de cercetare din SUA. Curând se descoperă că meteoritul prăbușit este o amenințare mai mare decât se credea inițial, cu consecințe grave pentru supraviețuirea rasei umane. O mașină gigantică, Kronos, atacă centralele
Kronos (film) () [Corola-website/Science/327047_a_328376]
-
Cezar,printr-o lupta aprigă,i-a învins. A folosit o legiune că momeală ca să-l atragă pe Vercingetorix în afara înălțimilor,dar Vercingetorix,foarte suspicios,a ignorat-o.Legiunea,fiind la depărtate ca să mai poată primi semnalul de retragere pentru asaltul principal,Cezar a avut parte de pierderi serioase (700 morți și 6000 de răniți),iar asediul a eșuat. Cezar a înaintat către fortul Alesia,opidumul tribului mandibilor în septembrie 52 i.Hr.Cand armata română a sosit acolo,Cezar a ordonat
Bătălia de la Alesia () [Corola-website/Science/327073_a_328402]
-
dorea a ocupa Peliumul, învingându-i separat pe regele Glaukias, conducătorul tribului taulanti, și Cleitus. Cleitus deținea orașul, iar Glaukias în fruntea unei oști se îndreaptă spre oraș. Primul obiectiv al generalului macedonean a fost așezarea taberei. Regele Macedoniei începe asaltul fortăreței ilire, dar sosirea a doua zi a sprijinului lui Glaukias l-a obligat să se retragă și să renunțe la avansul câștigat în ziua precedentă. Forțat să se retragă și depășit numeric de barbari, Alexandru s-a aflat într-
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
de ostași, și a atacat pozițiile transilvanienilor. Moldo-cazacii au reușit să rupă rândurile, și chiar să acapareze câteva tunuri, însă contraatacul aliaților le-a respins înaintarea mai departe. Escapada cazacilor i-a inspirat pe comandanții aliaților să pună în acțiune asaltul general asupra cetății. Pe 12 septembrie în timpul asaltului, Timuș Hmelnițki a fost rănit în șold, moare pe 15 septembrie de cangrenă, iar peste trei zile vestea s-a răspândit și în tabăra adversă. În cele din urmă asaltul (cu mari
Asediul Sucevei () [Corola-website/Science/327093_a_328422]
-
au reușit să rupă rândurile, și chiar să acapareze câteva tunuri, însă contraatacul aliaților le-a respins înaintarea mai departe. Escapada cazacilor i-a inspirat pe comandanții aliaților să pună în acțiune asaltul general asupra cetății. Pe 12 septembrie în timpul asaltului, Timuș Hmelnițki a fost rănit în șold, moare pe 15 septembrie de cangrenă, iar peste trei zile vestea s-a răspândit și în tabăra adversă. În cele din urmă asaltul (cu mari pierderi de ambele părți) nu a reușit. Armistițiul
Asediul Sucevei () [Corola-website/Science/327093_a_328422]
-
în acțiune asaltul general asupra cetății. Pe 12 septembrie în timpul asaltului, Timuș Hmelnițki a fost rănit în șold, moare pe 15 septembrie de cangrenă, iar peste trei zile vestea s-a răspândit și în tabăra adversă. În cele din urmă asaltul (cu mari pierderi de ambele părți) nu a reușit. Armistițiul dintre Gheorghe Ștefan, aliații lui și apărătorii cetății, a avut mai multe condiții. Comandantul cetății a jurat că nici el, nici cazacii nu vor lupta împotriva domnitorilor, Moldovei, Țarii Românești
Asediul Sucevei () [Corola-website/Science/327093_a_328422]
-
noapte două mii de oameni. Titus turbează; fără milă poruncește cavaleriei să decimeze trupele auxiliare și instituie pedeapsa cu moartea pentru această fărădelege. Dar asta nu ajută prea mult, măcelul continuă pe ascuns. La începutul lui iulie soldații săi iau cu asalt Antonia. Cetățuia, pe al cărei „loc pardosit cu pietre” Iisus din Nazaret și-a primit sentința de condamnare la moarte, este dărâmată până la temelii. Zidurile ei se ridicau lângă valul nordic de apărare al Templului. Acum e rândul complexului templier
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
devenit primul șef de stat care a zburat cu un avion. Ca multi conducători dinaintea lui într-o țară ortodoxă, Ferdinand a avut un "vis al unui nou Bizanț". În 1912, Ferdinand s-a alăturat altor state balcanice într-un asalt asupra Imperiului Otoman pentru a elibera teritoriile ocupate. A văzut acest război că pe o nouă cruciada declarând că aceasta este "o luptă dreapta, mare și sfântă a Crucii împotriva Semilunii". Bulgaria a contribuit cu cel mai mare număr de
Ferdinand I al Bulgariei () [Corola-website/Science/327280_a_328609]
-
putere. În Ungaria, Boleslav al II-lea a urmărit politica de cooperare cu grupul anti-imperial, care i-a permis să câștige independență politică , însă l-au pus în conflict cu aliații Imperiului, precum Ducatul Boemiei. Mai mult, a luat cu asalt conflictul cu Přemyslid, Ducele Vratislav al II-lea, prin refuzul de a plăti omagiu anual pentru Silezia, stimulând nobilimea din Boemia să se revolte. În 1063, Boleslav al II-lea a asediat orașul Moravia, însă, fiind învins, a fost nevoit
Boleslav al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330614_a_331943]
-
provocându-le pierderi și obligându-i să se împrăștie pe o suprafață mare. Mai multe avioane, care încercau să aterizeze, au fost avariate sau distruse de focul defensivei și resturile lor au blocat pistele de aterizare. Parașutiștii au luat cu asalt clădirea principală a bazei și au arborat steagul german ca semn al victoriei lor. În ciuda acestei victorii parțiale, olandezii au reușit să blocheze înaintarea germanilor dinspre Ypenburg spre Haga. Cam în același timp, au fost lansați parașutiști în zona pistei
Bătălia pentru Haga () [Corola-website/Science/330631_a_331960]
-
clădirile incendiate ale aeroportului. Olandezii au înaintat și, după o serie de lupte scurte, i-au luat prizonieri sau i-au ucis pe parașutiștii germani. Aeroportul Ockenburg a fost bombardat de forțele olandeze. Infanteria olandeză au luat mai apoi cu asalt aeroportul. Germanii au fost obligați să se retragă, iar câțiva dintre ei au luați prizonieri. O parte a germanilor în retragere s-a adăpostit în pădurea de lângă aeroport, reușind să reziste atacurilor olandezilor. Forțele olandeze au primit mai apoi ordinul
Bătălia pentru Haga () [Corola-website/Science/330631_a_331960]
-
teologice au fost influențate de diferite mișcări cu care a venit în contact. Era perioada în care vindecătorul australian John Alexander Dowie proclama intens în America mesajul de vindecare fizică și implicare socială, iar armatele sale de voluntari luau cu asalt slum-urile din Chicago. Mișcarea Keswick, promovată, între alții, de D. L. Moody și R. A. Torrey, propovăduia „botezul Duhului” și o „viață mai înaltă” (Higher Life), iar Benjamin Hardin Irwin, fost pastor baptist, vestea „botezul cu Duhul Sfânt și cu foc”. O
Charles Fox Parham () [Corola-website/Science/330704_a_332033]