4,649 matches
-
Europa de Est este încă locul cel mai bun pentru a explora o multitudine de întrebări istorice foarte importante. Pentru mine, întrebările istorice cele mai importante și interesante sunt acestea: mai întâi, cum se face că majoritatea celor care trăiesc sub regimurile autoritare nu opun rezistență și chiar acceptă sau susțin aceste regimuri? Și doi, cum este posibil că unii, în ciuda pericolului și a izolării care acompaniază opoziția, îndrăznesc să se opună? Nu există un loc mai bun decât Europa de Est pentru a examina
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
înțeleg nu numai Irlanda, dar și România și, mai ales, România secolului al XXI-lea. Deși termenii de referință pentru cele două țări nu se suprapun exact, Irlanda și România au cunoscut perioade destul de îndelungate de dominație a unor regimuri autoritare care au facut apel, pentru a se legitima, la o retorică naționalistă de rezistență în fața puterii vecine oprimante. În Irlanda, dominația Bisericii Romano-Catolice asupra societății și statului irlandez, începută în secolul XIX, a continuat și după independența câștigată la începutul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Republica Moldova și Ucraina incertitudinea continuă să fie prevalentă și acest lucru ne face să ridicăm următoarea întrebare: "oare aceste state au înregistrat doar un succes parțial în procesul de democratizare sau, de fapt, ele au eșuat în construirea unor state autoritare?" Cu alte cuvinte, trebuie să ridicam întrebări privind conducerea politică a acestor țări. În 1989 aveam tendința să pun accentul pe similaritățile dintre cazuri și să minimizez diferențele atunci când luam în considerare rezultatele probabile. Credeam că diversitatea regiunii evidenția similaritatea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
un rol mai activ în regiune. Tranziția rusă, la fel ca cea din alte foste republici sovietice, nu a fost niciodată finalizată. La stadiul la care se află în prezent, regimul rus este un proces de formare a unui stat autoritar, nu o încercare nereușită de democratizare, de vreme ce aceasta din urmă presupune intenția de a construi un regim democrat (intenție care i-a lipsit Rusiei). În orice caz, Rusia a început să se reafirme în regiune, folosindu-se în acest scop
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
cazurilor observate în Europa de Est. Această gravitare a zonei de interes către o nouă regiune "la modă" probabil că este, pe undeva, de așteptat. Mai puțin anticipat a fost interesul scăzut în democratizare și preferința pentru înțelegerea construirii și menținerii regimurilor autoritare. Am observat această tendință mai ales la conferința anuală organizată în 2008 de Asociația Americană de Științe Politice. Cei care au vorbit în cadrul Secțiunii de Democratizare Comparată și-au prezentat cercetările ca fiind interesate în a înțelege modul de construire
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
această tendință mai ales la conferința anuală organizată în 2008 de Asociația Americană de Științe Politice. Cei care au vorbit în cadrul Secțiunii de Democratizare Comparată și-au prezentat cercetările ca fiind interesate în a înțelege modul de construire a sistemelor autoritare, nu a celor democrate. Experții nu mai tolerează liderii autoritari care se prefac că tot ceea ce ei întreprind este, de fapt, doar încercarea lor de a introduce democrația. Însă, această schimbare a centrului de atenție mai poate să semnaleze și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de Asociația Americană de Științe Politice. Cei care au vorbit în cadrul Secțiunii de Democratizare Comparată și-au prezentat cercetările ca fiind interesate în a înțelege modul de construire a sistemelor autoritare, nu a celor democrate. Experții nu mai tolerează liderii autoritari care se prefac că tot ceea ce ei întreprind este, de fapt, doar încercarea lor de a introduce democrația. Însă, această schimbare a centrului de atenție mai poate să semnaleze și faptul că susținerea pentru democrație a scăzut. Lipsa de entuziasm
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și de analiza "democrației capitaliste" și a "contradicțiilor statului bunăstare"). La fel ca alți germani (dar nu toți) din generația mea, îmi displăcea comunismul, nu-i atribuisem niciodată vreo calitate emancipatorie, văzându-l, în schimb, ca pe un alt sistem autoritar (am fost, și continui să fiu, un social democrat convins), dar nu credeam că va dispare în timpul vieții mele. Copil al politicii de destindere, speram în coexistență și reforme interne care, în cele din urmă, să dea naștere unei ordini
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ani și o generație întreagă de tineri "revoluționari" pentru a efectua "Vergangenheitsbewältigung" (asumarea trecutului) (iar astăzi aparent unii germani, și nu numai, nu au învățat nimic și sunt chiar mândri de ignoranța lor). Dar tocmai aici este cheia. Problema moștenirii autoritare și totalitare nu este nouă; nu mai suntem în anii '50 sau '60. Experiența Germaniei de asumare a unui trecut problematic, brutal a fost și continuă să fie model în această privință (aceasta include și insistența victimelor de a nu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
atunci ziarele nu jucaseră decît un rol secundar. Persecuțiile cărora le-au fost victime ziarele după 10 august 1792 și severa supraveghere la care le-a supus Imperiul a fost dovada că presa devenise deja un redutabil pericol pentru puterile autoritare. Ca reflectare a evenimentelor perioadei și viața presei a fost foarte agitată. I. Cucerirea libertății: vara lui 1788 vara lui 1789 Anunțul convocării stărilor generale va provoca începînd cu iulie 1788 o extraordinară înflorire a libelelor și broșurilor care au
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1. "Presa la asaltul Monarhiei" (1815-1848). În treizeci și trei de ani au fost emise 18 legi sau ordonanțe generale asupra presei: iat( dovada că problema libertății presei a constituit o preocupare importantă a vieții politice. A) Presa în timpul Restaurației (1815-1830) Regimul autoritar instituit prin legea din 1814 (autorizare prealabilă, delicte multiple judecate de tribunale corecționale, cenzura aplicată sistematic, timbrul) a fost liberalizat prin legile lui Serre din martie-iunie 1819, ca prim( încercare în Franța de a legifera regimul presei: acestea suprimau autorizarea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
000 de exemplare în 1853 și la 900.000 exemplare în 1870. Acest progres este însoțit de o veritabilă transformare a presei care începe să-și diversifice formulele și, grație lui Petit Journal, să ajung( la masele populare. A) Imperiul autoritar (1852-1860). Sub regimul instaurat de decretul din 17 februarie 1852, presei i se hărăzise o soartă fără precedent. Guvernul avusese grijă să fie autorizate publica(iile cu o anume diversitate de tendințe: Univers catolic intransigent, Gazette de France, legitimist(, Débats
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
prin crearea lui Daily Mirror în 1904, unde ilustrațiile ocupau un loc preponderent. Această publicație, pe care o va ceda repede fratelui său Harold, Lord Rothermere, a atins 1 milion de exemplare în 1911. Lord Northcliffe, "Napoleon al presei", șef autoritar, a cumpărat sau a creat numeroase publicații, apărînd (n ele cauza imperialismului și a naționalismului triumfător. Mult timp francofob, el se aliază, (n ajunul războiului contra Germaniei, cu Antanta cordială. Succesul lui Daily Mail va bulversa piața. Daily Chronicle și
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a principiilor liberale. Diversificarea publicațiilor și adaptarea lor din ce în ce mai precisă la gusturile și curiozitatea cititorilor au accentuat diferențele naționale; printre altele, evoluția politică, de pe acum divergentă, a țărilor occidentale, a condus la creșterea numărului publicațiilor în proporții enorme. Nașterea regimurilor autoritare, iar în democrații, contestarea regulilor liberalismului clasic, reimpuneau principiile libertății presei. Doctrinele noilor partide totalitare de extremă stîngă sau de extremă dreaptă renegau în aceeași măsură înseși principiile democrației iar riscurile pe care le crea libera difuzare a propagandei lor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
grea a fost adesea susținută prin subvenții financiare oferite de mediile naționaliste. Venirea la putere a naziștilor în ianuarie 1933, în momentul în care presa suporta deja cu greu efectele crizei economice, a fost urmată de o "readucere la ordine" autoritară și centralizatoare. Supuse de acum înainte cenzurii și consemnelor Ministerului Propagandei al lui Goebbels, înconjurate de Reichspresskammer, organism corporatist nazist, ziarele aveau să devină, timp de treisprezece ani, fidelii servitori ai dictaturii. În ianuarie 1933, apăreau în Germania 2700 de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în postura lor de autorități și cu televiziunile după ei, e că, de fapt, lucrurile stau exact pe dos. Pe politicieni, tocmai noi, oamenii de rând, ăia care uneori ne speriem și ne stingem țigările în mână de frica burților autoritar îndreptate spre noi, îi învestim cu autoritate. Noi îi plătim. Noi le suntem patronii morali. Niște patroni care, firește, odată ce i-au învestit, trebuie să le accepte modul de lucru, până la finalizarea mandatului. Dar un mod de lucru perfect legal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
că eu m-am numărat, la referendumul din 19 mai, printre ceilalți 25%. Românii e deșteptți Radu Pavel GHEO Proștii la putere M-am întrebat la un moment dat de unde vine forța pe care au avut-o intelectualii în regimurile autoritare din secolul XX. De ce se tem toți autocrații și dictatorii de „vocea intelectualilor“, iar oamenii ceilalți văd în ei autorități și modele demne de urmărit? (De urmat, ce-i drept, le urmează mai rar.Ă Stalin, Hitler, Ceaușescu și alții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
standarde și reguli în formarea valorilor esențiale (atitudinea pozitivă față de oameni, importanța bunăstării celorlalți), părinții își pot ajuta copii să-și dezvolte o viziune largă și plină de semnificații despre lumea socială fără a fi nevoie de instaurarea unor reguli autoritare. Practicile din familie fundamentate pe afecțiune și dragoste, asociate cu raționalizarea inductivă a respectului pentru ceilalți și cu nevoia de a interveni sau de a participa la anumite evenimente, îl pot ghida pe copil să-și creeze o viziune structurată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al pedepsei fizice aplicate copilului însuși. Rata criminalității la copiii ai căror părinți se bat între ei este mult mai ridicată decât cea observată la copii cu părinți punitivi. Familia permisivă. Unii părinți stabilesc reguli drastice într-o manieră foarte autoritară, iar alții sunt mult mai permisivi sau chiar neglijenți. În ambele cazuri, regulile de comportare și de organizare în interiorul familiei sunt deficitare. Această lipsă de ordine bine structurată îi poate face pe copii să devină impulsivi, ineficienți și slabi în ceea ce privește
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
alcool) favorizează declanșarea scandalurilor cauzate de factorii proximali. Agresivitatea domestică într-un climat socio-cultural tradițional este caracteristica bărbatului care-și tratează soția și copiii ca pe niște bunuri personale, impunând-le supunerea totală. Cel care abuzează prezintă caracteristicile unei personalități autoritare, depresive, punitive, amenințătoare, adoptând stereotipurile de sex tradiționale. Victimele sunt în general vulnerabile atât la nivel fizic, cât și social. Vulnerabilitatea este și mai apăsătoare în absența alternativelor. Agresivitatea împotriva partenerului de viață Agresivitatea domestică din cadrul relațiilor intime a fost
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
alți copii. Rezultatele au arătat că folosirea arbitrară a puterii părintești, adică pedepsirea copilului fără explicație și justificare, corelează pozitiv cu manifestările ostile ale copilului în cadrul școlii. Părinții care se folosesc de puterea lor într-o manieră arbitrară și cei autoritari cu copiii lor îi învață pe aceștia două lucruri: (a) că ei nu trebuie să fie agresivi acasă (cu ajutorul pedepselor directe) și (b) că agresivitatea este un mijloc eficient pentru atingerea obiectivelor ( prin observarea modelului oferit de adult). Forma extremă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
2007), Lingvistică integrală coșeriană (2012), Discursul repetat între alteritate și creativitate (2008, ca editor), Frazeologie românească (2013), precum și cîteva zeci de studii și articole îl plasează pe autor în fruntea curentului integralist, care, în mod normal, ar trebui să domine autoritar următoarele decenii ale lingvisticii românești. 106 Cristinel Munteanu, ""Dezacordul" în caz al atributului adjectival în limba română. O explicație dintr-o perspectivă tipologica", în Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați, Fascicula XXIV, Anul VI, Nr. 1-2 (9-10), Lexic comun
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
etc.) sau psihic (stări/sentimente negative, neîncredere, grad scăzut al stimei de sine, atitudine de culpabilizare, victimizare etc.); prejudecăți; manifestări ale criticii, ironiei, sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; ignorarea feedback-ului verbal și/sau nonverbal al interlocutorului; stilul dictatorial, autoritar, intimidant, manipulator etc. de comunicare; * disfuncții în planul construirii, codificării și transmiterii mesajului: insuficienta cunoaștere, de către locutor, a informațiilor pe care dorește să le transmită, respectiv a codului aferent transformării acestora în mesaj (de exemplu, un locutor care vrea să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să te comporți... Așa este bine... Așa nu este bine... Nu pune mâna acolo! Nu ai voie să... Treci la tablă! Scrie tot ce spun eu! Este vina ta... Nu trebuia să... Un copil cuminte nu procedează așa... Atenție! Voce autoritară Ritm sacadat Pronunțare silabisită a unor cuvinte Accentuare mai puternică a anumitor cuvinte Brațe încrucișate (poziția de autoritate) Bătaie cu palma/pumnul în masă Sprâncene ridicate Deget ridicat, amenințător Degetul arătător folosit într-un gest indicativ Indicare, pe degete, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
coordonate ale contextului 31: * coordonate personale caracteristici fizice și psihice ale persoanelor implicate în demersul instructiv-educativ; * coordonate interpersonale tipul de relație locutor interlocutor, indiferent dacă elevul sau profesorul își asumă inițial rolul de locutor: relație pe orizontală/pe verticală, relație autoritară/democratică, relația "de autoritate cognitivă" (reflectată în replici de tipul "Așa a spus doamna [învățătoare]", cu sensul "doamna învățătoare are întotdeauna dreptate/știe întotdeauna mai multe", relația "de autoritate deontică" profesorul poate sancționa în cazul neîndeplinirii unei sarcini cf. Sălăvăstru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]