4,413 matches
-
Macedonski, Minulescu, Stamatiad, Densusianu. Cruțați, sau ignorați? în fine, un cuvînt și despre Petre Locusteanu (1883-1919): ziarist și scriitor nonconformist, cu voluptatea scandalurilor de presă, a fost el însuși un „caz”. La întoarcerea spre casă de la cenaclul „Avangarda XX” (o „avangardă” cam zaharisită), unde am mers doar de hatîrul unui coleg ce urma să fie sărbătorit de cei de acolo, Octavian Voicu m-a întrebat: „De ce, oare, n-a colaborat I. I. Stoican la «Ateneul cultural»?” Ba a colaborat, atît ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asumate cu simt artistic. Datorită simțului estetic pe care îl are, ea modelează scene originale. Că regizor, apelează la "teatralizarea" evenimentelor. Pariziana este o virtuoasa a scenelor cu tentă senzațională, purtând însemnele spectaculozității. Ea seamănă cu personajele din teatrul de avangardă al lui Antonin Artaud, care "fac" spectacolul dramatic prin modul de a valoriza tehnică teatrală și de a reprezenta scenic timpul și spațiul. În comedia urbană, conform schemei receptării reprezentării, unii oferă spectacole, alții se prind în jocul lor ori
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
evaporați rapid; noo, nici vorbă de așa ceva, e aici o rafinată gândire rizomică, o subtilă interpretare a reflecției nomade, a spargerii centrului și a promovării curajoase a perifericului și marginalilor. E rodul unor meditații adânci și a unei viziuni de avangardă care ne scapă nouă, bieți și triviali oameni ancorați în nevoi mundane, utilitariste. E limpede acum, pentru vizionarii din Primărie șoseaua nu e doar un banal și nesărat drum asfaltat pe care, în liniște și fluid, ne deplasăm din Dancu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mereu, la nesfârșit, doar cu visurile și niciodată cu treaba dusă până la capăt). Există, în primul rând, o nevoie uriașă de fonduri: pentru restaurări, pentru lansarea de noi instituții, pentru menținerea în stare funcțională a vechilor instituții, pentru proiecte de avangardă, pentru formare de specialiști sau pentru germinarea unor aventuri antreprenoriale în zona culturală sau a industriilor creative. Diversitatea și amploarea solicitărilor sunt cu neputință de acoperit din resursele Ministerului de Resort. Posibilitățile de finanțare sunt limitate de un buget sfrijit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trebui să constituie pentru noi parteneri de dialog privilegiați: ei iubesc literatura, promovează deschis dreptul la exprimare liberă, fără îngrădiri de morală sau limitări naturale (de gen, de rasă, de preferințe sexuale etc.); ei citesc poezie, merg la filme de avangardă, se duc la operă sau iubesc necritic, în numele multiculturalismului și al dreptului la exotism, toate țările necivilizate ale Lumii a Treia, precum aceea în care destinul crud ne-a aruncat și pe noi. Mărturisesc că am fost șocat să descopăr
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nesfârșit, doar cu visurile și niciodată cu treaba dusă până la capăt). Există, în primul rând, o nevoie uriașă de fonduri: pentru restaurări, pentru lansarea de noi instituții, pentru menținerea în stare funcțională a vechilor lăcașuri de cultură, pentru proiecte de avangardă, pentru formare de specialiști sau pentru germinarea unor aventuri antreprenoriale în zona culturală sau a industriilor creative. Diversitatea și amploarea solicitărilor sunt cu neputință de acoperit din resursele ministerului de resort. Posibilitățile de finanțare sunt limitate de un buget sfrijit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ascultare” . Cu acești turci vechi, cumanii, amintiți în documentele papale, ungurești, bizantine și rusești, se poate spune că românii au colaborat în plan militar, poate ca auxiliari, așa cum era practica medievală, populațiile sau popoarele supuse mergeau în expedițiile militare în avangardă, așa cum mergeau secuii în expedițiile războinice ale ungurilor. La fel ca alți migratori, cumanii vor crea un imperiu de stepă care îngloba și o parte din teritoriile românești. Acest vast teritoriu, venind de la Don până la Porțile de Fier, numit și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a Sultanului se adaugă armata de provincie, spahii, armată de cavalerie, care se echipau pe seama lor, cuprinzând mai multe mii, apoi serviciile auxiliare, pedestrașii și cavaleriile care luptau în ariergardă, unele cantonate în Rumelia, la care adă ugăm trupele de avangardă - acângii, în număr de până la 50.000 în secolul al XVI-lea. În sfârșit, fără să socotim sistemul de apărare prin cetăți și marina otomană care-și are începutul la 1390, adăugăm corpul de cavalerie deli (nebună, românescul diliu), cavalerie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cască și erau îmbrăcați în zale, formând, deci, o cavalerie grea. Dintre trupele neregulate, de temut erau acângii, cavalerie ușoară, care, prin rolul lor de a dezorganiza și paraliza rezistența organizată, contribuiau la obținerea victoriei, participând și la lupte, în avangardă, dar și la acțiuni prădalnice, deoarece nu primeau leafă, trăiau din jaf și capturi de război. Pe vremea lui Ștefan cel Mare trebuie să fi fost aproximativ 40.000 mii și operau numai în Europa, deci aceste trupe au format
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe valea mai largă, din partea dreaptă a orașului actual, unde este gara, care sfârșește între 202 dealuri și astăzi împădurite și greu de trecut. În acea vale ar fi avut mai multe șanse de izbândă, însă trebuia să treacă de avangarda și de toată oastea ghiaurului, care nu putea fi văzută, din cauza ceții. Dacă, într-adevăr, a fost atunci, în 10 ianuarie 1475, o vreme de dezgheț, cu ceață, cum spun și cronicarii străini și cei din țară, trebuie să presupunem
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spune un izvor străin - încât nici Ștefan și nici oștenii săi n-au văzut puterea cea mare a turcilor, căci dacă o vedeau ar fi fugit cu toții” , ceea ce nu corespunde realității, deoarece armata otomană a fost observată atent de avangărzile lui Ștefan, încă de la intrarea pe teritoriul Moldovei și dacă Ștefan nu și-a schimbat poziția aleasă cu grijă este că și-a fă cut planul că poate rezista atacului și poate învinge. Tot din surse străine, care însă n-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
1475. Ceață groasă. Promoroacă. Se aude, la început înfundat, apoi tot mai apropiat, tropotul greu al cavaleriei turcești (pământul era dezghețat, caii se înfundau în noroi, nici vorbă nu putea fi de tropot de cai! - n.a.),ămai întâi o cavalcadă: avangarda spahiilorăZborul năpraznic al săgeților. Răpezișul suliților. Luciul aspru al săbiilor. Nemila topoarelor și măciucilor. Flăcăii Moldovei seceră îndârjițiă” , ca și cum nu ar fi nici o deosebire între război și muncile câmpului. De unde le-a venit la acești autori contemporani ideea că țăranii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sec. al XX-lea, ori cum se mai consideră, perioada dintre cele două războaie mondiale. Termenul de „modernism” constituie eticheta aplicată ultimelor forme de expresie ale spiritului inovator În planul creației artistice. În sfera conceptului de modernism intră toate manifestările avangardei literare de după 1916. Dacă Înainte de Primul Război Mondial principalele discuții din reviste aveau În vedere sămănătorismul, poporanismul si simbolismul (singurul curent specific literar fiind simbolismul), În perioada interbelică, disputele literare se duc În jurul antitezei modernism tradiționalism. Cuvântul care denumește mișcarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
le repeta, el promoveaza o literatura de orientare moderată. In „Istoria literaturii romane moderne”, Eugen Lovinescu face o disociere Între „modernismul teoretic”, practicat la revista „Sburătorul”, sub forma unei toleranțe principiale față de toate formele de diferențiere literară și „modernismul de avangardă și experimentare” al unor reviste de atitudine extremistă precum „Contimporanul”, „Integral”, „Unu”, publicații avangardiste. Modernismul promovat de revista „Sburătorul” și cenaclul cu același nume, este afirmat În „Istoria civilizației române moderne” și „Istoria literaturii române contemporane”. E. Lovinescu pornește de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personajele sunt figuri generice, simboluri (În teatru);orientarea spre parabolă. Constructivism În România, constructivismul s-a concretizat În doctrina revistei Contimporanul (condusă de Ion Vinea) și În integralism, bazat pe o fundație constructivistă și combinând elemente din alte curente de avangardă precum suprarealismul sau futurismul. Curente literare după 1947 (Secolul XX) proletcultism; realism socialist; structuralism; teatrul absurdului; postmodernism; poststructuralism; feminism; optzecism literar; fracturism; deprimism; prezenteism. (Secolul XXI) Generația 2000 Repere: curent literar, activitate literară, scriitori, clasicismul, dadaismul, modernismul, traditionalismul, romantismul, simbolismul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Locotenentul, Turacan, Beg-Ogli, grupul actorilor reprezintă Imperiul Otoman. Vlad Țepes, personaj indirect, e prezent prin relatările altor personaje. El este un voievod informat, cunoaște secretul de fabricație a tunurilor turcești, numărul luptătorilor și al cămilelor. Sever și hotărât, trage toată avangarda turcă În țeapă, făcând un fel de „pădure macabră”. Dârz, e capabil să pună munte peste munte, să facă zid și să Întindă capcane. Pașa din Vidin, are o rară luciditate, crede că Țepeș are sclipiri de geniu inconstant, „cam
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inclusă Finlanda, unde "competențele culturale au fost lăsate în seama unor organisme cvasi-autonome (...) specializate în câte un domeniu artistic, sau ținând locul unui minister al culturii"652. Alexandru Ureche își propune să scrie despre Roberto Saviano și fantasma criminalității de avangardă. În partea de început a articolului acesta mărturisește că: "nu sunt nici măcar Erlend Loe - autorul delicioasei Fakta om Finland (Totul despre Finlanda) - în care protagonistul își ia angajamentul de a scrie un ghid turistic fără a ști absolut nimic despre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
294. Ungureanu, Dan, Corupția e un lucru bun, în "Vatra", nr. 5-6, 2005, p. 69. Ungureanu, Dumitru, Taina Tentației, în "Suplimentul de cultură", an V, nr. 204, 8-14 noiembrie 2008, p. 14. Ureche, Alexandru, Roberto Saviano și fantasma criminalității de avangardă, în "Verso", an IV, nr. 56-57, martie 2009, p. 27. Wertsman, Vladimir, O biografie a Mareșalului Antonescu, în "Tribuna", serie nouă, an XI, nr. 241, 16-30 septembrie 2012, p. 28. Vakulovski, Carmina; Mihai Vakulovski, " Îmi place la nebunie să cânt
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
8. 648 Ibidem. 649 Ibidem. 650 Ibidem. 651 Luigi Bambulea, Strategiile culturii. Dialog cu Magda Cârneci (Franța), în "Verso", an III, nr. 50-51, decembrie 2008, p. 21. 652 Ibidem, p. 22. 653 Alexandru Ureche, Roberto Saviano și fantasma criminalității de avangardă, în "Verso", an IV, nr. 56-57, martie 2009, p. 27. 654 Andrei Marga, Un proiect de lege peticit și diletant, în "Verso", an V, nr. 81, martie 2010, p. 22. 655 Andrei Marga, Anul 2010 la Universitatea Babeș-Bolyai, în "Verso
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
perspectivă actuală, Stephen Koch descrie cum această experiență a devenit la Warhol mai degrabă una intenționat distrugătoare decât una eliberatoare: „Când am văzut Vinyl, am recunoscut cum teoriile admirate atunci, care atacau egoul ca fiind rădăcina tuturor relelor deveniseră pentru avangardă baza unei metafore a sadismului sexual profund încâlcite, un atac masiv asupra simțurilor. Am observat că suprimarea egoului nu reprezenta eliberarea promisă, ci un act silit de răzbunare, care nu se putea detașa de complicațiile mâniei oarbe și ale frustrării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Allan, Limbajul trupului, Prima ediție, traducere de A. Szabó, Editura Polimark, București (Body Language. How to Read Others' Thoughts by Their Gestures, Sheldon Press, Londra, 1992; Camei Publishing Company, North Sydney, Australia, 1981), 1981/1992/1997. Pictura modernă. Impresioniștii și avangardele secolului al XX-lea, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998. Popescu-Neveanu, Paul, Zlate, Mielu, Crețu, Tinca, Psihologie. Manual pentru clasa a-X-a școli normale și licee, Editura Didactică și Pedagogică R.A, București, 1996. Reiman, Tonya, Limbajul trupului: cum să ai
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
op. cit., 2004/2007, pp. 338-340. 66 Rita Bădulescu, Educație plastică, Editura Humanitas Educational, București, 2000, p. 21. 67 Vasile Florea, Goya, Editura Meridiane, București, 1968. 68 Eugen Schileru, Rembrandt, ediția a-II-a, Editura Meridiane, București, 1967. 69 Pictura modernă. Impresioniștii și avangardele secolului al XX-lea, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, pp. 141-142. 70 Idem, p. 126. 71 Idem, pp. 204-208. 72 Lucian Sfez, O critică a comunicării, traducere de R. Gârmacea, R. Popescu, S. Gherguț, Editura Comunicare.ro, București, 1988
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rolul semnului indexial ori pe funcția arhivei. În scrierile sale, Krauss investighează concepte precum cele de "informalitate" (formlessness), "inconștient optic" (the optical unconscious) ori "pastișă" (pastiche), care ar organiza practica modernistă în relație cu diferite alte sisteme explicative folosite în avangardă. Actualmente Krauss predă cursuri de Teorie și artă modernă și este director al programului de master Arta și teoria secolului al XX-lea la Columbia University din New York. Cât privește contribuția lui Douglas Crimp, care este la ora actuală visiting
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Statele Unite ale Americii, iar în 1985 a editat The Post Modern Culture, o culegere de eseuri publicate în Marea Britanie. Cartea sa The Return of the Real. Art and Theory at the End of the Century oferă o nouă narațiune asupra avangardei istorice, regândind relația sa cu avangarda postbelică. După modelele "artei-ca-text" din anii '70 și "artei-ca-simulacru" din anii '80, am asista la o reîntoarcere a realului, susținând că practica artei ar fi devenit o practică a studiilor culturale. La rândul său
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a editat The Post Modern Culture, o culegere de eseuri publicate în Marea Britanie. Cartea sa The Return of the Real. Art and Theory at the End of the Century oferă o nouă narațiune asupra avangardei istorice, regândind relația sa cu avangarda postbelică. După modelele "artei-ca-text" din anii '70 și "artei-ca-simulacru" din anii '80, am asista la o reîntoarcere a realului, susținând că practica artei ar fi devenit o practică a studiilor culturale. La rândul său, Benjamin H. D. Buchloch, care predă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]