16,035 matches
-
baie și se spălă îndelung, îndepărtând odată cu apa, toată oboseala zilei trecute. Se bărbieri și își puse un rând de haine curate. Ieși apoi din cameră, îndreptându-se spre apartamentul lui Mihailovici. Intră fără să mai aștepte vreun răspuns la bătaia sa formală în ușă. Știa că Vlad încă doarme dar nu-i păsa. Din acest moment, era decis să nu mai țină seama de nimic. Vlad Mihailovici era încă șeful, însă această situație nu va mai dura mult. Miza pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ardea privirea. Căderea încetinise, oprindu-se apoi de tot. Acum, o forță căreia nu i se putea opune îl trăgea tot mai repede spre lumină. Nu știa când își revenise în simțiri, trecuse un ceas, poate două, ori numai o bătaie din pleoape. Era un nonsens, însă timpul nu mai exista, știa asta cu certitudine. Întins pe spate, plutea într-un ocean de liniște, netulburat de nimic. Deasupra, era nemărginirea cerului spuzit de stele. Ochii îi avea închiși însă putea vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
curvele sînt (deci) demne de aceleași flori ca și doamnele de familie bună“. Și cîte altele. Cortegiul funerar În frunte cu Bandura va flutura steaguri roșii și negre În momentul În care va intra În mahalaua proletară, se zbăteau În bătaia vîntului, fîlfîind sinistru, flame purpurii În bezna nopții, aidoma unor simboluri florale, nu lipsite de conotație socială. La hotarul dintre mormintele celor avuți și a celor nevoiași, Bandura se Împletici cînd să urce pe un podium Înalt al unei lespezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
răsfoia un album de familie. (Și am impresia că printre acele imagini se amestecau, involuntar, și amintiri ale copilăriei sale.) Un subsol Într-o penumbră maladivă, În fumul țigării și al miasmelor de vin; scene jalnice cu certuri de familie, bătăi, urlete, plînsete cu sughițuri; ploșnițe plesnind sub torța hîrtiei de ziar, pe cînd flacăra lingea striurile din fierul patului de campanie; despăducherea, aidoma maimuțelor, seara, la o lampă chioară, pe cînd copiii se aplecau unul deasupra creștetului celuilalt găsind la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
deschis se auzea plesnitura mătăsii drapelelor roșii și negre, care acum erau niște drapele funerare. Apoi țărîna fu prăvălită În mormînt cu lopețile, bătînd toba surd În coșciug, ca atunci cînd puștoaicelor, după Îmbrățișări amoroase, li se Înfundă urechea de bătăile repezi ale inimii. La Început florile fură azvîrlite una cîte una, apoi În buchete, apoi jerbele trimise din mînă-n mînă, ca la o clacă de flori, de la capelă pînă-n zona cimitirului săracilor, unde brusc se răreau crucile și unde lespezile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cînd se urca În trăsură cu mîinile la spate, ca un tîlhar. Doar că toate acelea aveau să fie de scurtă durată, pînă să ajungă cu trăsura În bulevard, unde era așteptat de mulțimea gălăgioasă, adusă din tot imperiul. Printre bătăile sacadate ale tobelor se auzea murmurul gloatei, un freamăt amenințător, văzu chiar pumni ridicați În semn de ură. Gloata chiuise la pronunțarea sentinței, căci mulțimea Îi ovaționează doar pe stăpînitori. Conștiința acelui gînd Îl va copleși. Capul i se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
din anul 1929. Din satul Lunca au fost judecați și condamnați la diferite pedepse pentru crime și tâlhării la drumul mare: Toader Bădăluță, Gheorghe Sorea, Gheorghe Marici, Alistir Roman Pușcuță, Ifteni Ignătescu, Ion Bârgăuanu. Pentru neînțelegeri, tăieri de haturi și bătăi amintescă Ignăteștii, Foșlenii și Mariceștii. Legăturile cu rudele din Bucovina - de la Luncă, înainte de 1916, plecau și treceau noaptea frontiera Gheorghe Sîdur Teleagă și Toader Gv. Bădăluță. Din Bucovina venea Milian Sîdur Teleagă din Părhăuți. Mai venea Vasile Bădălu precum și alții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de timp slujitorii bisericii nu se deosebeau de credincioșii de rând, împărtășeau aceeași soartă socialeconomică, cel mult șștiau să scrie și să citească. Pregătirea preoților se făcea pe lângă bisericile mănăstirilor, cu călugării mai învățați, iar dintre metode nu era ocolită bătaia. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Moldova au fost elaborate regulamente și legi de organizare a învățământului laică de care era îndemnat să se ocupe mitropolitul țării. În Moldova se organizaseră 26 de școli, 3 pe lângă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în partea cealaltă, erau fetele care ieșeau la horă prima dată. Fiecare han își avea scrânciobul lui, căruia îi dădeau drumul în ziua de Paști și îl demontau după Ispas. Horele aduse din Bucovina, unele legănate, domoale, altele repezi, pe bătăi: Ciobăneasca, Rața, Leșasca erau admirate și de boierii din Bacău care veneau să vadă jocurile și să audă strigăturile, care-i sfichiuiau pe cei leneși, fudui, murdari și mincinoși. Tot satul venea la horă unde cântau lăutarii tocmiți înainte de sărbătorile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
josă îl las. (Una, două, trei) Mai cu perdea și fără: Ardeo, arde-o, la podea N-aștepta să zică ea. Ea ar zice, i-e rușine Dac-o arzi, îi pare bine! Strigături la horă, de la Vasile Tomescu: O bătaie și-un papucă Săi dau drumu să mă duc, Să mă ducă la Câmpulung Să-mi aleg un cal porumb Să pun șeaua să mă ducă ...* Foaie verde, foaie lat Dragă mi-e lelișa-nalt Că-mi dă gura peste poart
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost mai largă, ca și cetățenii din comuna Filipeni să-și orienteze simpatiile politice spre unul dintre partidele care activau atunci pe scena politică. Deși încă nu se depășise faza când cei care votau cu un partid, erau luați la bătaie de agenții electorali ai partidului adversar, era un pasă înainte: toți care împliniseră 24 de ani, știau să scrie și să citească, votau direct. Secțiile de votare se organizau la centrul de plasă: la Parincea sau la Secuieni. În Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
între părți nu scutea făptașul de judecata și de pedeapsa domnească, decât în cazuri de excepție. ranii dependenți de pe moșiile mănăstirești și boierești erau judecați de stăpânăii lor, egumenii mănăstirilor și boierii, prin slugile boierești. În mod frecvent se aplica bătaia, punerea în butuci și ținerea în fum, în apă înghețată. Preoții și diaconii erau judecați și pedepsiți de mai marii lor: egumenii mănăstirilor, episcopii și mitropoliții. Robii țigani și tătari se conduceau după „dreptul robilor”, deosebit de „dreptul românesc”, puteau fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tribunalele și sa creat categoria judecătorilor pentru înfăptuirea dreptății. Justiția a fost perfecționată prin legile adoptate ulterior, după Revoluția de la 1848 și după Unirea din 1859. Abuzurile s-au menținut pe moșiile boierești, unde vechile administrații făceau legea. Se aplica bătaia ca formă de îndreptare atunci când țăranul opunea rezistență la abuzurile săvârșite de oamenii boierești. Andrei Boca, fost primar, face mărturisirea, înregistrată în august 1960 de Olimpia Bădăluță, despre un caz de abuz petrecut la Știubiana în 1887, unde vechilul călare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și o vecină (reprezenta voința poporului!) a încheiat un proces-verbal de sechestru. Locuința a fost folosită până la recuperarea de către familie, ca dispensar uman. Părintele Păvăluță a fost supus, asemenea tuturor celor care intrau în mecanismele reprimării, la anchete istovitoare, injurii, bătăi, amenințări, după care Tribunalul Militar Iași l-a condamnat la 10 ani de închisoare corecțională și 5 ani interdicție corecțională, suspendarea drepturilor civile și confiscarea totală a averii, pentru „omisiunea denunțării”. După ce a stat puțin în Penitenciarul din Bacău, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu s-au încurcat la răspunsuri, numai că Frumușelu a vrut să vadă în mod practică cum ar acționa tineretul revoluționar cu un spion și, fără multă vorbă, le-a spusă că el este spion. Băieții l-au luat la bătaie cu ciomegele. Se pare că nu învățase destul la instruirile de la raion și din cărțile de gimnaziu. Tot Frumușelu a pățit-o cu Vortolomei Pușcuță, când, după câteva pahare cu vin, pe nemâncate, s-a urcat pe bicicletă (era ca și cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Împărțeau o cupă cu frișcă sau un covrig de marțipan. Uneori, oamenii se uitau la noi pieziș, și nu o dată vreun chelner deștept foc se referea la ea ca la „sora ta mai mare“, Însă eu nu băgam În seamă bătaia de joc și insinuările. Alteori, nu știu dacă din maliție sau din morbiditate, Clara Îmi făcea confidențe ciudate, pe care nu știam prea bine cum să le categorisesc. Unul dintre subiectele ei favorite era un străin, un individ care, uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
băiat meditativ și retras, de care oamenii se temeau din pricina aspectului său de bătăuș, grav și amenințător. Avea o constituție de luptător, umeri de gladiator și o privire dură și pătrunzătoare. Ne cunoscusem cu mulți ani În urmă, Într-o bătaie, În prima mea săptămînă petrecută la iezuiții de pe strada Caspe. Tatăl lui venise să-l caute după ore, Însoțit de o fetiță Încrezută care s-a dovedit a fi sora lui Tomás. Mi s-a năzărit să fac o poantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
lupte sîngeroase, mi-am pierdut un dinte și am căpătat un nou simț al proporțiilor. N-am vrut să spun nici tatei, nici preoților, cine mă bumbăcise În halul ăla, și nici să le explic cum tatăl adversarului meu contempla bătaia bucurîndu-se de spectacol și chibițînd cu ceilalți elevi. — A fost din vina mea, am zis eu, căutînd să Îngrop subiectul. Trei săptămîni mai tîrziu, Tomás s-a apropiat de mine Într-o pauză. Eu, mort de frică, am rămas paralizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cu un copil de cel mult patru ani. L-am recunoscut după ochi. — Iată-i. Domnul Fortuny, tînăr, și ea... Julián nu avea frați sau surori? Portăreasa ridică din umeri, oftînd. — Se zvonea că ea pierduse o sarcină din cauza unei bătăi de-a soțului, dar eu nu știu. Oamenilor tare le mai place chafarderia, adevăru-i. Odată, Julián le-a povestit băieților de pe scară că avea o soră pe care numai el o putea vedea, care ieșea din oglinzi de parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mă băga pe sub pielea lui. Am scotocit prin buzunarele scurtei, căutînd ceva bun de oferit. — Cel puțin douăzeci, douășcinci de ani, și să tot fie mulți Înainte, zise portarul pe tonul plat și docil al celor condamnați să slujească sub bătaie. — Dumneavoastră sînteți aici de mult? Omulețul Încuviință. — Sluga ’mneavoastră, sînt agangat aici, la familia Miravell, din ’20. — Aveți cumva idee ce s-a ales de familia Aldaya? — Păi, probabil că știți dumneavoastră că au pierdut mult cînd cu Republica, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
continuă profesorul - Își petrecuse noaptea Într-o celulă Împuțită, unde un orfeon de pești și de cuțitari și l-au disputat ca pe-un tîrfoi de sărbătoare pentru ca mai apoi, o dată Îndestulați de cărnurile lui macre, să-i administreze o bătaie grozavă În vreme ce restul deținuților strigau În cor cu veselie „poponel, poponel, papă caca bombonel“. O tăcere sepulcrală puse stăpînire pe noi. Merceditas sughița de plîns. Fermín voi s-o consoleze cu o Îmbrățișare tandră, Însă ea se eliberă cît ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
sfârșit, până mai ieri încă, foarte puțini analiști anticipau revenirea Islamului pe marea scenă a Istoriei. Chiar și astăzi, majoritatea povestirilor despre viitor nu sunt decât niște extrapolări ale unor tendințe deja manifeste. Puțini oameni riscă să facă pronosticuri cu bătaie lungă, să anunțe bifurcații, răsturnări, schimbări de paradigmă, îndeosebi în materie de moravuri, cultură sau ideologie. Și mai puțini riscă să anticipeze crispările ideologice care ar putea încetini sau chiar stăvili aceste falii de mare adâncime. Și totuși, în următoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
anunță oricui rezultatul testării. Tehnologiile vor multiplica posibilitățile acestor mijloace de supraveghere portabile: grație nanofibrelor, în articolele de vestimentație vor putea fi integrate calculatoare, miniaturizându-se și mai mult produsele de autosupraveghere corporală. Cipuri electronice subcutanate vor înregistra în permanență bătăile inimii, tensiunea arterială și parametrii colesterolului. Microprocesoare branșate la diferite organe vor supraveghea abaterile funcționării în raport cu o serie de norme. Microcamerele, senzorii electronici, biomarcatorii, nanomotoarele și nanotuburile îcaptatori microscopici care vor putea fi introduși în alveolele pulmonare sau în sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
inocențe puerile, cu acest umor de grădiniță de belle époque, mai creau și variante de caleidoscop, unele dintre ele radical obscene și, în lumina celui mai elementar bun-gust, condamnabil de scatologice. Din nenorocire, și prin aceasta se demonstrau încă o dată bătaia scurtă și debilitatea structurală a sarcasmelor, zeflemelelor, batjocurilor, ridiculizărilor, glumelor proaste, anecdotelor și a altor nostimade cu care se încearcă să se rănească un guvern, nici starea de asediu nu se ridica, nici problemele de aprovizionare nu se rezolvau. Zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
în piuă. Cu toate acestea, e firească dorința de a ști și întrebarea a fost pusă de multe ori, fie de jurnaliști străini, fie de autohtoni, din ce motive neobișnuite nu se produseseră până acum incidente, altercații, tulburări, scene de bătaie sau ceva mai rău între cei care votaseră în alb și ceilalți. Chestiunea dovedește din plin cât de importante sunt unele cunoștințe elementare de aritmetică pentru exercitarea riguroasă a profesiunii de jurnalist, ar fi de ajuns ca aceștia să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]