5,096 matches
-
muștruluielile și ciomăgelile din dramele cu marionete. Este o poveste tipică exprimând poezia păstorilor și avantajele forței fizice. Poate că Gheorghiță a greșit față de sine așteptând atât de mult și prelungind răbdarea. Dar e treaba lui. În același patrimoniu al baladelor populare, varietatea este mare deoarece, pe lângă descrierile naturaliste precum cea prezentată anterior, găsim și legende de o poezie suavă, de un lirism elevat, de un sentiment accentuat de vecinătatea crestelor și înălțat în puritatea munților. Nu există pisc în Carpați
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
A scris în franceză Les Chants du Bosphore. 8 1821-1890. 9 Ovidiu, Despot Vodă. 10 Recent i s-au publicat Operele postume, în care cântă nota populară. 11 1849-1889 (de citit Scrisorile, Luceafărul, Epigonii, Veneția). * Martha Bibescu (n. trad.). 12 Balade și idile (1893), Versuri și proză (1897), Povestea unei coroane de oțel (1899), Blăstăm de mamă, Pe pământul turcului, Din țara Basarabilor. Traduceri: Mazeppa de Byron, Parmeno de Terence, Schiller, Divina Comedie de Dante, Eneida de Vergilius, Homer, Sacontala etc.
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cultură de genul Cucuteni, dar au existat și multe elemente originale. Deși s-au făcut puține descoperiri din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, cele mai multe urme de așezări dovedesc o viețuire umană permanentă pe aceste plaiuri de doină și baladă. Una din aceste așezări este în apropierea podului Alexandrescu de pe panta lină de deal care urcă spre locuințele de pe Lisna Nouă și care în documente este cunoscută de „Novosălița Hudințăilor. înclinația terenului este tot spre sud-est, cu expunere la soare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a cristalizat de-a lungul practicii îndelungate și s-a transmis din generație în generație prin viu grai. Bucuria, fericirea, succesul, durerile, suferințele, necazurile se oglindesc cu pregnanță în folclorul hudeștean reprezentat prin cântecul de nuntă, colindul, cântecul de joc, balade, bocetul, cântecul de leagăn, chiuiturile, cimiliturile, snoavele, proverbele, legendele, basmele etc. care au diverse variante și se înscriu în șirul înaltelor valori ale culturii naționale românești. Nu ne vom opri asupra orației de nuntă despre care am scris în subcapitolul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și a început strofa I..". Suculente sunt și perluțele ce relatează secvențe tragicomice din arhetipalul nostru conflict haiduci vs. boieri. ,,Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atăcau și îi ușurau de bani în toate baladele"; ,,Haiducii din doine, balade și idile erau liberi și fericiți ca păsările, animalele și peștii care zburdau prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în pădure. Acolo ei cântă suflând din frunză și lăsându-i pe boieri cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
I..". Suculente sunt și perluțele ce relatează secvențe tragicomice din arhetipalul nostru conflict haiduci vs. boieri. ,,Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atăcau și îi ușurau de bani în toate baladele"; ,,Haiducii din doine, balade și idile erau liberi și fericiți ca păsările, animalele și peștii care zburdau prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în pădure. Acolo ei cântă suflând din frunză și lăsându-i pe boieri cu buza umflată". Am rămas
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
având în zonă o prezență abundentă"; În pădurile Amazoniei trăiește o junglă fioroasă"; Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatenție a pazei de coastă". Către Litere vor jindui împătimiții de lectură și mari subtilități interpretative: În cunoscuta baladă Miorița sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare, și un cioban ce șochează prin prostia lui"; "În nuvela La vulturi sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugărită de turci, și copii ei"; În multe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nu întâmplător - fondatorul, compozitorul Franz Liszt, îl intitula Symphonische Dichtung, având în vedere „ideea poetica”, forța esențială a genului. Se făcea apel la literatura, istorie, mitologie. Pe același principiu, au circulat lucrări cu titlul: tablou simfonic, legenda, fantezia, schița simfonica, balada. Mai întâlnim și alte categorii artistice, cu incidență programatica, cum ar fi: muzică de scenă și muzica de film. Tematica muzicii programatice răspunde unei vechi tradiții, care a demonstrat că muzicianul nu se poate izola de confrații săi, scriitorul, pictorul
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
muzica, pictura, filmul etc.), și, la rândul ei, literatura furnizează textul altor arte. Astfel, oratoriul Miorița (pentru trei soliști, cor și orchestră) al lui Anatol Vieru constituie o impresionantă reinterpretare a unei viziuni asupra vieții și a morții, identificabile în balada populară; o zguduitoare construcție sonoră ce configurează o meditație asupra condiției umane este opera Iona, a aceluiași Anatol Vieru, operă ce are punct de plecare drama omonimă a lui Marin Sorescu. Au existat însă și epoci, ca sfârșitul veacului al
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
unul dintre acele „dureroase goluri“ culturale, I. Negoițescu aspiră în mod utopic să transplanteze această experiență estetică în cultura română, dilatând totodată programul clasicist goethean. „Omul structurilor axiologice“ rămâne însă în centrul atenției sale, de aici provenind și interesul pentru baladă și tragedie (teoretizate de Radu Stanca și concretizate de cerchiști). Clasicul reprezintă, la autorul Engramelor, un termen foarte elastic, el corespunzând nu numai creației grecești, ci în genere și operelor fundamentale din aria europeană, care, devenind „dătătoare de canoane“, s-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
epopei? De ce sistemul filosofic al lui Blaga nu poate cuprinde o etică?“ Opera-model, de „clasicitate absolută“, impune tocmai prin semnificațiile axiologice multiple pe care le conține. Ideea aceasta apare permanent în studiile din Revista Cercului Literar, fie în eseul despre baladă al lui Radu Stanca („Exclusivitatea estetică nu duce la capodoperă“), fie în Perspectivă, articol program, în care I. Negoițescu explică mai nuanțat motivațiile ce au provocat apariția Manifestului... și respinge, pe bună dreptate, acuzația de estetism: „Manifestul pornise dintr-o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ecuația euforionistă aflăm întotdeauna modelul (norma clasică) și defor marea lui subiectivă („fausticul/romanticul germanic“), așadar, după cum cred, nu un nou clasicism, ci un manierism, unul al clasicismului. Căci este artă născută din artă. De altfel, în paranteză fie spus, baladele Cercului se constituie într-un surprinzător fenomen postmodernist, iar acesta poate fi pus în relație cu estetica manieristă. Declanșate din „înalta lui contemplativitate“ (remarcată încă de E. Lovinescu), cu o propensiune filosofică accentuată, creațiile critice ale lui I. Negoițescu uimesc
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Chaney, Clara Bow, Emil Jannings știam tot atât de bine ca și ea. Iar muzica de pian a lui Chopin ce acompania acțiunea melodramelor a pătruns atunci atât de adânc în mine, până în „rărunchi“, încât nici azi nu pot asculta valsurile, impromptuurile, baladele, nocturnele lui fără să nu trezească în mine un iremediabil kitsch melancolic. Altă escapadă, estivală, mă purta la ștrandul foarte departe de casă, în parcul orașului, unde intram tot clandestin, sărind gardul. Acolo am învățat de unul singur să înot
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
40, făceam cunoștință cu cultura română, mă împrieteneam cu poeți și scriitori (Dan Botta, Ion Barbu, Dinu Noica, Barbu Brezianu, Ion Negoițescu) care mă inițiau în farmecul orașului, mă făceau să descopăr marea poezie dintre cele două războaie și vechile balade românești pe care ne duceam să le ascultăm în taverne unde recitau povestitori și cântăreți minunați. Când te gândești că, în timp ce Andrei Jdanov și acoliții săi moscoviți preparau ukazurile care urmau să pună capăt în mod brutal libertăților culturale, inaugurând
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
verticală. Când mă gândesc acum, ne revăd râzând și glumind: era bine că eram în viață și că eram sănătoși, nu prea dădeam atenție părții îngrijorătoare a realității. Vorbeam deseori, între noi, de lecturile noastre, despre Rimbaud și Shakespeare, despre baladele românești pe care marele poet Ion Barbu ni le dezvăluia, despre poeții greci comentați de Dan Botta (cred că n-am citit în viața mea atâta poezie câtă am citit în acei ani) și chiar despre romanele contemporane din care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
nu avem însă nici o informație documentară. Sunt preluate, evident, din alte colecții sau din vorbirea curentă"240, apreciază D. Vatamaniuc. Nici exemplele pe care le pune la dispoziție epica populară nu sunt neglijate de jurnalist care recurge la versuri din baladele populare pentru a discredita declarațiile adversarilor politici. Literatura cultă este valorificată de Eminescu în ilustrarea concepțiilor politice, iar apelul la fragmente literare edificatoare devine o practică constantă a scrisului jurnalistic eminescian. "Poetul pune în discuție în scrisul său problemele fundamentale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fapt care declanșează dezacordul între suferința și dorința de a construi un „nemaivăzut altar”. Eminența artistică e asociată aici unei virtuți răzbunătoare: „Înfrigurat de-un singur gând... I-ai dat răspunsul răzvrătit: Mai pot!” Verbele violente sparg cadrul tradițional al baladei: „a smulge”, „a strivi”, „a încinge”etc. Confictul între cele două personaje e rezolvat în favoarea creației, simbolul unei puteri eterne „o floare albă”. În poezia lui Labiș există o permanentă încercare de a oferi o viziune proprie atât asupra
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
epopei, narațiuni, geneze, cosmogonii, teogonii. Pentru Mircea Eliade el este povestirea unei istorii sacre despre „un eveniment care a avut loc în timpul primordial, timpul fabulos al începuturilor”, adică mitul este „povestea unei faceri”. Mitul mioritic, tipic românesc, apare în balada Miorița, creație folclorică românească, unanim recunoscută în spațiul cultural românesc, precum și de numeroși cărturari străini, între aceștia Jules Michelet. Mitul dezvăluie în baladă, sub o formă fantastică, ori simbolic-metaforică, o întreagă filosofie, ținând de concepția poporului român în legătură cu natura, cu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
primordial, timpul fabulos al începuturilor”, adică mitul este „povestea unei faceri”. Mitul mioritic, tipic românesc, apare în balada Miorița, creație folclorică românească, unanim recunoscută în spațiul cultural românesc, precum și de numeroși cărturari străini, între aceștia Jules Michelet. Mitul dezvăluie în baladă, sub o formă fantastică, ori simbolic-metaforică, o întreagă filosofie, ținând de concepția poporului român în legătură cu natura, cu sensul nunții și al morții, o mare sensibilitate și putere imginativă creatoare de frumos. Nu este o noutate faptul că, pentru mulți scriitori
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o formă fantastică, ori simbolic-metaforică, o întreagă filosofie, ținând de concepția poporului român în legătură cu natura, cu sensul nunții și al morții, o mare sensibilitate și putere imginativă creatoare de frumos. Nu este o noutate faptul că, pentru mulți scriitori români, balada populară Miorița a constituit, dacă nu un izvor de teme și simboluri, cel puțin un punct de orientare creatoare. Balada a devenit simbolul emblematic și prototipul unui spațiu generator de cultură denumit de Blaga „spațiul mioritic”. Cadrul propice îl oferă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
morții, o mare sensibilitate și putere imginativă creatoare de frumos. Nu este o noutate faptul că, pentru mulți scriitori români, balada populară Miorița a constituit, dacă nu un izvor de teme și simboluri, cel puțin un punct de orientare creatoare. Balada a devenit simbolul emblematic și prototipul unui spațiu generator de cultură denumit de Blaga „spațiul mioritic”. Cadrul propice îl oferă satul natal de munte, situat în zona de nord a Moldovei. Sensibilitatea de excepție a copilului-poet receptează din viața satului
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
chip... În jurul lui, pădurea vuia amețitoare și gâzele prin ierburi foșneau adormitor. Plângea mioara albă în plânsete amare și, tristă, șchiopăta de un picior. O mângâia copilul cu ochiul și cu gândul pe când murea mioara, bolnavă, pe nisip. O tragică baladă cânta prin ramuri vântul, o mioriță-ntoarsă în alt chip. Copilul și mioara s-au șters din amintire, războiul peste toate a pus un văl de fum. Și seceta săpase mai multe cimitire.” Evocarea aceasta apărea în 1955. Înrudirea ei ca
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
auzit, și ochii îi luceau în cea din urmă lumină a malului. Așa sta singură și murea, sub pletele mestecenilor cu trunchiuri albe...” Multe ramificații în creația lui Labiș se arată a avea și un alt poem, intitulat Miorița. Străvechea baladă deschide aici zăgazurile pentru revărsarea unui bogat tumult sufletesc: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
De asemenea, privirile poetului se opresc obsesiv asupra simbolului mamei care-și caută fiul, „bătutul de noroc”, fără a-l mai găsi vreodată, deși îl vede pretutindeni, aspecte constatate în creația literară: Miorița. Începutul creației menționate evidențiază dragostea poetului pentru baladă, fapt ce l-a determinat să-i dea poeziei același titlu. Semnificative sunt versurile: „Brâul tău din copcii s-a desprins, - târzii, Pașii ți-i înseamnă pe cărări cu lună... Pentru ce și astăzi lăcrămezi și vii Când la stână
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
acesta, preamărirea iubirii în artă apare ca o fermecătoare și universală Cântare a Cântărilor. Dintre scriitorii noștri, singur George Coșbuc s-a ridicat până la înălțimea de a contempla în desăvârșită castitate morală iubirea dintre sexe. FețiiFrumoși și zânele rustice din baladele și idilele sale nu iubesc decât în perspectiva căsătoriei. Și pentru un tineret, în care mustul vieții clocotește primăvăratec, gata să dea pe răscoale în tiparele sociale sau să se pângărească în șanțurile lăturalnice ale desfrâului, nu există un îndreptar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]