4,389 matches
-
a face cu surparea sau uzurparea economiei statului (naiba știe cum îi spune în termeni juridici). Destul că m-am trezit iar cu belea pe cap: Decretul 210, combinat cu tentativă de trecere frauduloasă a frontierei: ține-te Sorine la bastoane, pe toată partea superioară dorsală sau noada fundului meu foarte rezistent la metodele de reeducare ale călăilor inchiziției statului comunist român. Am scăpat ușor, pentru că și eu, și tata, și mama ne-am luat angajamentul că nici nu mă mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
legile RSR. Detenția grupului celor 12 a fost efectuată pe cea mai dură secție din penitenciarul Rahova-București, secția specială sau, așa cum este cunoscută de fapt, secția SS5 condusă de Securitate. în timpul detenției, mai toți membrii grupului au fost bătuți cu bastonul de cauciuc, iar unul dintre ei, Constantin Lucian, a fost închis cinci zile în camera de tortură denumită de Securitate camera de izolare. În această secție, deținuților li se refuză cele mai elementare drepturi. Atunci când primeau cărți poștale pentru a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai voioși erau cei în tunici închise la gât și cu șepculițe: chinezi, mongoli, coreeni democrați, nu știu, dar aceștia se simțeau ca la ei acasă: tot portrete, tot eșarfe, porumbei mai puțini din cauza raționalizării cărnii, baloane colorate, exerciții cu bastoane care puteau fi și arme etc. E mare lucru să te simți ca la tine acasă! Numai că eu, ca român, nu m-am simțit deloc la mine acasă. N-am înțeles ce legătură a avut întreaga manifestare cu ziua
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Securitatea statului din Județul Timiș Banat bătăi crunte. Același regim de terorizare, la câteva săptămâni după, preotul Viorel îl suferă la Lugoj, împreună cu preotul Ambrus Cernat, când sunt arestați de pe stradă de ofițerul de Securitate Teoader Vid și bătuți cu bastoane de cauciuc și pumni la plex. Cu prilejul acestor bătăi, preoților Liviu și Viorel li s-au scos și dinții. Actualmente, preotul Ionel Vinchici locuiește cu familia într-o colonie de țigani în strada Caransebeșului nr. 3, Lugoj. Ca muncitor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că, în noaptea și ziua următoare, bătăile și urletele din secție au fost și mai crunte. Același lucru s-a întâmplat și când am protestat pe lângă procurorul local. Când la Jilava spital (și subliniez cuvântul spital) am fost bătut cu bastonul de cauciuc de către plutonierul Petre pentru că mă rugam, când m-am plâns soției mele (mult mai târziu, cu ocazia unui vorbitor), soția mi-a spus că aflase cu săptămâni mai înainte de la Europa Liberă de ceea ce mi se întâmplase. Plutonierul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
niște terci de orez pentru cină. Mi-a povestit o serie de întâmplări din timpul războiului. N-a mai pomenit de fată. Nici de Zid. Nici eu n-am avut curajul să-l întreb. În a treia zi, am împrumutat bastonul Colonelului și am făcut o mică plimbare pe lângă casă. Mi-am dat seama cât eram de slăbit. Poate m-a slăbit febra... dar nu putea fi numai ea de vină. Mai existau cu siguranță și alte cauze. Iarna făcea ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
București , (identitățile exacte le știa numai Casian , n.n.) . Erau foarte instruți . Unul susținea că - i doctor în filosofie . Era căpitan . Mi-am dat seama că-l studiase pe Heidegger, ceea ce nu l-a împiedicat să mă bată la tălpi cu bastonul de cauciuc . După Revoluție l-am văzut în București , vesel , bine îmbrăcat”etc . (Acesta nu e un text furnizat de Fănică !) N. n. - Prea multe mici miracole , domnilor și prea mult diletantism în administrarea lor . Mă încearcă îndoiala , că torționarul știa
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
să clameze în gura mare ceva despre Piața Unirii . Pag. 132 , 140 - Casian Maria Spiridon : “Pe 18 decembrie a fost luat din nou , pe la zece dimineața . Iar interogatorii , iar declarații . A luat prima bătaie . La tălpi și pe spinare cu bastoanele . A doua zi a fost arestat . A fost îmbrăcat în zeghe și i s-a dat numărul 31, (așa , fără o sentință juridiară, domnule Spiridon? Ne credeți copii?) . De-acum numărul 31 avea o viață simplă de tot : dădea o
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
numărul 31, (așa , fără o sentință juridiară, domnule Spiridon? Ne credeți copii?) . De-acum numărul 31 avea o viață simplă de tot : dădea o declarație în prima repriză . In a doua repriză era bătut în mod barbar . Unul îi dădea bastoane la tălpi , altul îl pocnea cu bastonul pe spinare , iar după aceea îi TRĂGEAU PUMNI ÎN CHELIE. (Sensibila praznaglavă !) (Încântător , absolut încântător , fascinant ! O revărsare agreabilă de poezie existențială, dacă nu cumva ne găsim în fața unui caz de mazochism temperamental
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
domnule Spiridon? Ne credeți copii?) . De-acum numărul 31 avea o viață simplă de tot : dădea o declarație în prima repriză . In a doua repriză era bătut în mod barbar . Unul îi dădea bastoane la tălpi , altul îl pocnea cu bastonul pe spinare , iar după aceea îi TRĂGEAU PUMNI ÎN CHELIE. (Sensibila praznaglavă !) (Încântător , absolut încântător , fascinant ! O revărsare agreabilă de poezie existențială, dacă nu cumva ne găsim în fața unui caz de mazochism temperamental) După o scurtă repriză de odihnă (anchetatorilor
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
securității , colonelul Ciurlău , îmbrăcat la două ace , și a început să urle la mine . (Ca un coiot , ca un câine pustiu ?), . Apoi am fost transferat într-o încăpere cu o masă lungă , masivă , două scaune , un cuier pom cu un baston de cauciuc atârnat, o ușă puternică și geamul acoperit cu tablă perforată, (inox sau decapată?) . A intrat un tip masiv, cu ochelari și păr scurt, semăna surprinzător cu Dan Grigore . (Individul de la concertul din 14?) Și a început ancheta . N.n.
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pe timpul lui Dej. Mi-a cerut să urc pe scaun . M-am urcat . A început să urle : nu așa , în genunchi pe scaun . M-am conformat dar nu pricepeam care-i scopul ... A început să mă lovească la tălpi cu bastonul, minute în șir , până obosea , îl auzeam cum GÂFÂIE . Am obiceiul când mă doare ceva , (presupun, o înțepătură de țânțar , n.n.) NU SCOT NICI UN SUNET SĂ NU URLU . Mă bătea și eu nu spuneam nimic, îmi mai scăpa bastonul peste
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cu bastonul, minute în șir , până obosea , îl auzeam cum GÂFÂIE . Am obiceiul când mă doare ceva , (presupun, o înțepătură de țânțar , n.n.) NU SCOT NICI UN SUNET SĂ NU URLU . Mă bătea și eu nu spuneam nimic, îmi mai scăpa bastonul peste picioare , peste fese , pe spinare . Se mai odihnea și iar, de la capăt! IN PAUZE DISCUTAM DESTUL DE INTELIGENT CU TOVARĂȘUL. N.n. - For-mi-da-bil !!. Un personaj tumefiat, poate și umectat fiziologic, își invită gâdele la un dialog : victima conciliantă, torționarul gâfâind . Impresionant
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Craiova, 1987; Unde se odihnesc vulturii, București, 1987; Valul și stânca, Craiova, 1989; Povestea țării latine din Est, București, 1994; Maratonul învinșilor, București, 1997; La marginea lui Dumnezeu, București, 1998; Cartograful puterii, București, 2000; Povestirile lui Cesar Leofu, București, 2002; Bastonul de orb, București, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Candoarea de a fi poet, F, 1974, 10; Ulici, Prima verba, II, 54-56; Ion Bogdan Lefter, Lumea invadată de semne, RL, 1982, 19; Grigurcu, Existența, 528-531; Popa, Clasici, 119-122; Crohmălniceanu, Al
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
același interval de timp. Populația rurală se află tot într-o postură de inferioritate față de urban și în utilizarea unor dispozitive medicale: în rural, 81,8% din populația anchetată declară că nu folosește nici un dispozitiv medical (de genul ochelarilor, protezelor, bastonului, cârjei etc.), în timp ce, în urban, ponderea celor care nu folosesc nici un dispozitiv medical ajutător este de 72,5%. Consultarea medicilor de specialitate în rural, în ultimele 12 luni de la desfășurarea anchetei, se prezenta astfel: nu au beneficiat de nici o consultație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nu de puține ori frivolității. Aventura cunoașterii e intitulat numărul din 1989, aici fiind prezente multe texte de Mircea Eliade, Gaston Bachelard, Mozart, Einstein, Cocteau, toate, mărturii despre creație. O proză a lui Bedros Horasangian se intitulează Prin București fără baston. În măsura în care literatura reprezintă un tip special de călătorie, volumul anului 1990 e consacrat nu „literaturii de călătorie”, ci literaturii și călătoriei. Sunt reunite, din nou, nume celebre ale literaturii universale: Chateaubriand, Goethe, Rimbaud, Günther Grass. Dintre autorii români, de menționat
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
pentru că nu avea control. Nu pentru că era el rău, că erau și unii răi. Am fost și eu bătut ca alții. Se întorcea scaunul, erai pus cu picioarele peste spătarul scaunului și un caraliu te bătea la tălpi cu un baston de cauciuc. Ți se umflau tălpile încât a doua zi, când ieșeai la lucru, credeai că mergi pe niște bureți care te înțeapă. Sau, după cum "am gustat", tot pentru neîndeplinirea normei, te băgau în camera aia de la poartă, te dezbrăcau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
face? Te întindeau la podea, puneau un cearșaf împăturit în două-trei ud, să curgă apa din el, și începeau să te bată. Dar ce te băteau... până te terminau. C. I.: Cu pumnii, cu picioarele? S. Ț.: Nu. Aveau niște bastoane de cauciuc, dar mai subțiri decât acestea pe care le știm noi acum, probabil special făcute, și cu astea te băteau..., dar ce te băteau! Te băteau de ieșeai terminat. De multe ori unii ieșeau doar cu chiloții sau cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
stins becul. Dintr-o dată s-a făcut întuneric în încăpere, n-am mai văzut nimic și au intrat doi pe ușă. Cine or fi fost nu știu. M-au bătut... până când m-au lăsat leșinat. Cu pumnii, cu picioarele, cu bastoane... C. I.: Asta a fost prima bătaie. I. N.: Prima bătaie până când m-au înfierbântat! Prima, au făcut încălzirea cu mine... După ce m-au bătut bine, m-au lăsat și a reintrat anchetatorul, care mă întreabă: "Ei, a fost bună
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
6 ani de închisoare corecțională și confiscarea averii!" Că verdictul era deja făcut. C. I.: V-au mai torturat și cu alte mijloace? V-au bătut la tălpi? I. N.: Pe mine nu m-au bătut la tălpi, dar cu bastonul m-au bătut. C. I.: Dar cu creionul peste testicole sau cu ciorapi plini de nisip? I. N.: Da, am auzit și eu că unii au fost bătuți în halul ăsta, dar eu nu! Asta nu! C. I.: Deci, presiunea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Plevna, la Rahova și la Vidin, cu sângele lor, reînviaseră renumele românesc", le spunea: „În amintirea luptelor glorioase din acele vremi de veșnică amintire, Măria Sa Împăratul Rusiei a binevoit a-Mi remite, prin A.S. I Marele Duce Nicolae Mihailovici, bastonul de mareșal al armatei rusești, spre a cinsti bărbăția și virtuțile militare care au fost atunci, cum vor fi și în viitor, fala oastei române”. Tradiționalism, perenitate, responsabilitate Evoluția localităților la care mi-am propus să mă refer impune prudență
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
curajul, îndrăzneala luptei pe care militarul le reprezenta așa cum el reprezintă Legea, ierarhia, ordinea și disciplina. În biroul căpitanului i se va spune noului sosit: "Uitați disciplina!"). El încredințează cufărul unui necunoscut cu numele de Butterbaum, pentru că acesta își "leagănă bastonul". Mai târziu, Schubal, acest român antagonist al fochistului al cărui superior este, este îmbrăcat într-o veche manta militară a armatei imperiale și Karl face cunoștință cu căpitanul care "purta uniformă de bord, și care, jucându-se cu mânerul spadei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
supune pe deplin și aceasta nu fără un oarecare masochism. Astfel el va intra la Hotel occidental ca liftier cu o mare plăcere fiindcă aici domnesc ordinea și ierarhia. Scena în care îl vedem pe polițist dirijând circulația cu un baston ține de aceeași tematică. Bastonul și biciul sunt în universul lui Kafka imaginea însăși a dresatului: "Trebuie să ridicăm voința ca un bici cu mâinile noastre". Aceste bice cu care "ne lovim unul pe celălalt" (Jurnal) sunt interiorizate și semnifică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu fără un oarecare masochism. Astfel el va intra la Hotel occidental ca liftier cu o mare plăcere fiindcă aici domnesc ordinea și ierarhia. Scena în care îl vedem pe polițist dirijând circulația cu un baston ține de aceeași tematică. Bastonul și biciul sunt în universul lui Kafka imaginea însăși a dresatului: "Trebuie să ridicăm voința ca un bici cu mâinile noastre". Aceste bice cu care "ne lovim unul pe celălalt" (Jurnal) sunt interiorizate și semnifică asceza teribilă pe care omul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l civilizeze și să-i permită integrarea. Și totuși în lumea în care spada pare să impună legea, Karl nu are grabă mai mare decât să-și piardă umbrela, fapt și el foarte semnificativ. Fiindcă umbrela nu este nici măcar un baston. Astfel Karl, care nici n-a atins încă pământul este o ființă goală și dezarmată, fiindcă și-a pierdut umbrela și costumul care se găsea în valiză. Pierderea acestei umbrele, cu încărcătură simbolică intensă și care ia locul unei lungi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]