3,553 matches
-
Bioetică din cadrul Patriarhiei Române. Este căsătorit și tată a doi copii. Prof. Răducă a tradus mai multe lucrări teologice din limbile franceză, germană, latină și greacă, dintre care menționăm următoarele: De asemenea, el a publicat o mulțime de articole de bioetică (în care tratează probleme ca: avortul, eutanasia, contracepția, fertilizarea "in vitro" etc.) în diferite publicații ortodoxe ca: "Studii Teologice", "Biserica Ortodoxă Română", "Ortodoxia" etc. Menționăm unele dintre acestea:
Vasile Răducă () [Corola-website/Science/303625_a_304954]
-
Gheorghe Funar i-a acordat titlul de cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, ,pentru contribuția deosebită la promovarea valorilor spirituale creștine în societatea românească și pentru prestigioasa activitate pe tărâm cultural”. Din anul 2000 este și președintele Comisiei locale de Bioetică. Pe lângă activitatea pastoral-misionară și didactică, a desfășurat o impresionantă muncă de cercetare științifică, concretizată într-un mare număr de studii, articole, recenzii și predici, publicate în diverse reviste și periodice din țară și din străinătate. De asemenea, este autorul a
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
Sfântul Ioan Iacob, sihastrul român de la Hozeva , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, 144 p. • Pâinea vieții și paharul mântuirii , Editura Aletheia, Bistrița, 2001, 104 p. • Chipul lui Hristos în viața morală a creștinului , Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2001, 446 p. • Curs de bioetică , Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2005, 156 p. • Traducere: Maica Alexandra, Sfinții Îngeri , Editura Anastasia, București, 1992, 310 p. • Traducere: Pr. Prof. Dr. John Breck , Darul sacru al vieții , Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2001, 358 p.
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
din perspectiva unor anumite profesii Etica aplicată este formată dintr-un mănunchi de discipline care încearcă să analizeze filosofic cazuri, situații, dileme relevante pentru lumea reală. Printre aceste discipline se numără etica tehnologiei informației, etica bunăstării animalelor, etica în afaceri, bioetica, etica medicală, etica mediului, etica cercetării științifice, etica în politicile publice, etica relațiilor internaționale, etica mijloacelor de informare. Cum importanța economiei în diagrama oricărei societăți este în continuă creștere, este absolut normal să apară și accentuarea cercetărilor din domeniul eticii
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
anul 1997, avea să declanșeze un scandal de proporții internaționale, impunând într-un mod neașteptat numele filozofului în dezbaterea contemporană de idei. Într-un ciclu de conferințe susținut la Basel, Peter Sloterdijk ține un discurs intitulat "Reguli pentru parcul uman". Bioetica, genetica, eugenia, zorii postumanismului - sunt doar câteva din temele delicate abordate de document. Scandalul care va urma, orchestrat după câte se pare de Habermas sau indirect de discipoli ai acestuia, începe printr-un lung articol în ziarul Die Zeit în
Peter Sloterdijk () [Corola-website/Science/304838_a_306167]
-
exemple de ultimă oră. Scriitura cărții este clară, elegantă și obiectivă. Mitologiile lumii actuale sunt ingenios revalorizate, iar imaginarul religios este interpretat subtil și foarte nuanțat. Cartea tratează ideologiile că religii secularizate, dar și religiile metamorfozate în stranii ideologii. Terorismul, bioetica și biopolitica sunt formidabile provocări ale lumii de astăzi, temeinic și convingător analizate de Sandu Frunză. Ideologia, identitatea religioasă, multiculturalismul și globalizarea sunt reperele fundamentale sub semnul cărora suntem invitați să înțelegem "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor"”"." Așa cum
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
Review; The Cornell Lunatic, o revista umoristică din campus; the Cornell Chronicle, ziarul universității; ; The Cornell Review, un ziar conservator; Kitsch Magazine, o revista caracteristică publicată în colaborare cu Colegiul Ithaca;. și Ivy Journal of Ethics, un jurnal anual de bioetică aplicată. "The Cornellian" este o organizație independentă care organizează, produce, editează și publică anuarul cu același nume. Este compus din fotografii artistice din campus, viața de student, și atletism, precum și portrete standard ale seniorilor. Acestei organizații i-a fost acordat
Universitatea Cornell () [Corola-website/Science/322091_a_323420]
-
Bioetica a devenit o disciplină a eticii aplicate începând cu anii ’70, cănd practicile medicale au început să se intereseze de o abordare morală a problemelor specifice domeniului medical. Astfel a devenit imperioasa cerință a avea o metodă prin care să
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
a devenit imperioasa cerință a avea o metodă prin care să se găsească soluții la problemele morale, sau metode prin care să se poată evalua alegerile morale ale personalului din domeniul medical. Constantin Maximilian, genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula să modernă, îi dădea bioeticii următoarea definiție concisa: "bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor științei". Una din metodele de abordarea a problemelor de bioetica este principiismul. Principiiștii
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
care să se găsească soluții la problemele morale, sau metode prin care să se poată evalua alegerile morale ale personalului din domeniul medical. Constantin Maximilian, genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula să modernă, îi dădea bioeticii următoarea definiție concisa: "bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor științei". Una din metodele de abordarea a problemelor de bioetica este principiismul. Principiiștii pleca de la premisa că principiile sunt centrul vieții morale
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
soluții la problemele morale, sau metode prin care să se poată evalua alegerile morale ale personalului din domeniul medical. Constantin Maximilian, genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula să modernă, îi dădea bioeticii următoarea definiție concisa: "bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor științei". Una din metodele de abordarea a problemelor de bioetica este principiismul. Principiiștii pleca de la premisa că principiile sunt centrul vieții morale, ca toate deciziile noastre
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
din pionierii relansării bioeticii în România, în formula să modernă, îi dădea bioeticii următoarea definiție concisa: "bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor științei". Una din metodele de abordarea a problemelor de bioetica este principiismul. Principiiștii pleca de la premisa că principiile sunt centrul vieții morale, ca toate deciziile noastre din domeniul moral ar trebui făcute pe baza acestor principii. Această procedură de decizie a devenit cunoscută în domeniul bioeticii datorită lucrării lui Tom
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
abordarea a problemelor de bioetica este principiismul. Principiiștii pleca de la premisa că principiile sunt centrul vieții morale, ca toate deciziile noastre din domeniul moral ar trebui făcute pe baza acestor principii. Această procedură de decizie a devenit cunoscută în domeniul bioeticii datorită lucrării lui Tom Beauchamp și James Childress, “Principles of Biomedical Ethics” . Cei doi autori propun o teorie orientată spre principii care abandonează marile teorii etice tradiționale, oferind o listă de verficare, o listă de criterii în funcție de care să judecăm
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
lui Tom Beauchamp și James Childress, “Principles of Biomedical Ethics” . Cei doi autori propun o teorie orientată spre principii care abandonează marile teorii etice tradiționale, oferind o listă de verficare, o listă de criterii în funcție de care să judecăm situțiile din bioetica. Abordarea principiista se bazeză pe mai multe premise: Cadrul metodologic pentru identificarea și rezolvarea problemelor morale e format din principii, reguli, norme, dar și drepturi, virtuți. Cele mai importante principii sunt: - principiul respectului autonomiei( respectarea capacității persoanei de a alege
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
Neuroetica (engl.: "neuroethics") este o disciplină relativ nouă, la granița între neuroștiințe și filosofie. Cercetătorii nu sunt unanimi în delimitarea domeniilor aparținând neuroeticei. Unii dintre ei consideră neuroetica drept sub-capitol al bioeticei, având ca domeniu de cercetare evaluarea morală a metodelor tehnologice folosite în neuroștiință. William Safire definește neuroetica (2006) drept "domeniu al filosofiei care discută din punct de vedere moral metodele de tratament care au ca scop ameliorarea funcțiilor creierului". Teme
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
ar fi cazul delicvenților sexuali. Pe de o parte li se recunoaște responsabilitatea, fiind capabili de discernământ moral, și li se aplică o pedeapsă privativă de libertate (necesitatea protecției societății), în același timp însă sunt supuși unui tratament medical. [[Categorie:Bioetică]] [[Categorie:Neuroștiințe]]
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
aibă dreptul de a alege să moară, în mod autonom, indiferent dacă suferă sau nu. Printre partizanii de seamă ai acestei școli de gândire se numără filosoful scoțian David Hume, adept al empirismului, și americanul Jacob Appel, un adept al bioeticii. Suicidul este un act susținut în numeroase culturi și subculturi. În timpul celui de-al doilea război mondial, armata japoneză încuraja și glorifica atacurile kamikaze, care erau atacuri sinucigașe comise de aviatorii militari din Imperiul Japonez împotriva navelor aliate în etapele
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
(n. 2 august 1928, București - d. 11 aprilie 1997) a fost un medic, genetician român, membru corespondent al Academiei Române. , un mare genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula sa modernă, a formulat pentru acest domeniu următoarea definiție concisă: "„bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor știintei”". În 1958, Constantin Maximilian a organizat primul laborator de genetică
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
august 1928, București - d. 11 aprilie 1997) a fost un medic, genetician român, membru corespondent al Academiei Române. , un mare genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula sa modernă, a formulat pentru acest domeniu următoarea definiție concisă: "„bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor știintei”". În 1958, Constantin Maximilian a organizat primul laborator de genetică medicală din România. A redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică și genetică umană
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
următoarea definiție concisă: "„bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor știintei”". În 1958, Constantin Maximilian a organizat primul laborator de genetică medicală din România. A redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică și genetică umană, între care "Dicționarul Enciclopedic de Genetică", apărut în 1984. Constantin Maximilian s-a născut la 2 august 1928, într-o familie de muncitori. Tatăl a fost fascinat de ideile socialismului utopic. Constantin Maximilan urmat școala primară (1939
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
o lume plină de transformare. Pot fi reamintite cele două cicluri "Un genetician privește lumea" publicat de săptămânalul "Magazinul" și, mai ales, "Un conformist avizat", publicat aproape săptămânal, din 1993, de "Viața medicală". Alături de Ștefan Milcu a organizat "Comisia de bioetică a Academiei de Științe Medicale" și a fost ales primul ei președinte activ. Este primul profesor de bioetică din învățământul universitar românesc și a făcut toate eforturile posibile pentru a introduce bioetica în învățământ. Constantin Maximilian a înființat primele catedre
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
Magazinul" și, mai ales, "Un conformist avizat", publicat aproape săptămânal, din 1993, de "Viața medicală". Alături de Ștefan Milcu a organizat "Comisia de bioetică a Academiei de Științe Medicale" și a fost ales primul ei președinte activ. Este primul profesor de bioetică din învățământul universitar românesc și a făcut toate eforturile posibile pentru a introduce bioetica în învățământ. Constantin Maximilian a înființat primele catedre de Bioetică din învățământul nostru universitar, a organizat numeroase manifestări științifice și a creat prima comisie studențească de
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
medicală". Alături de Ștefan Milcu a organizat "Comisia de bioetică a Academiei de Științe Medicale" și a fost ales primul ei președinte activ. Este primul profesor de bioetică din învățământul universitar românesc și a făcut toate eforturile posibile pentru a introduce bioetica în învățământ. Constantin Maximilian a înființat primele catedre de Bioetică din învățământul nostru universitar, a organizat numeroase manifestări științifice și a creat prima comisie studențească de bioetică din lume, "Grupul de Bioetică al studenților în medicină „Constantin Maximilian”". Din 1991
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
Academiei de Științe Medicale" și a fost ales primul ei președinte activ. Este primul profesor de bioetică din învățământul universitar românesc și a făcut toate eforturile posibile pentru a introduce bioetica în învățământ. Constantin Maximilian a înființat primele catedre de Bioetică din învățământul nostru universitar, a organizat numeroase manifestări științifice și a creat prima comisie studențească de bioetică din lume, "Grupul de Bioetică al studenților în medicină „Constantin Maximilian”". Din 1991 profesorul Maximilian a participat la numeroase manifestări științifice organizate de
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
din învățământul universitar românesc și a făcut toate eforturile posibile pentru a introduce bioetica în învățământ. Constantin Maximilian a înființat primele catedre de Bioetică din învățământul nostru universitar, a organizat numeroase manifestări științifice și a creat prima comisie studențească de bioetică din lume, "Grupul de Bioetică al studenților în medicină „Constantin Maximilian”". Din 1991 profesorul Maximilian a participat la numeroase manifestări științifice organizate de Consiliul Europei: la Paris, Saint Vincent, Madrid, Stockholm, Oslo, Budapesta, Copenhaga, Rotterdam, Praga, Varșovia, Sevilla. A fost
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]