5,219 matches
-
Blandiana, cartea imortalizează o lucrare din galeria poeților tineri, morți înainte de vreme. Referindu-se la cei situați în hotarul vieții, integrându se ei, dar părăsind-o cu mare grăbire, Ana Blandiana îi vede pe aceștia ca pe „un po por bizar făcând parte dintr o categorie umană specială, o stranie generație care refuză superb să împlinească vârsta maturităț ii” deși visează și o doresc împlinită. Plecată la o „vârstă de bronz”, pe pragul că reia rămâne un Labiș, ca o emblemă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ce credeți? Tocmai de ciudățeniile și paradoxurile unui popor, care nici în douăzeci și doi de ani, nu a ajuns ca să atingă majoratul profețit de Silviu Brucan, Dumnezeu să-l ierte, de ce cameleon politic mai era. Unul dintre cele mai bizare paradoxuri ale poporului acesta, care deocamdată nu a ajuns ca să se ridice copăcel în picioare, se naște din relația lui cu ideea de hoție, veșnica lui marotă, de care nu uită nici când doarme. Și cum să nu consideri paradoxală
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
spre universal, simbolismul pășește alături de muzică, limba firească a universalului (s.n.)"93. Dacă așa stau lucrurile, nu cumva trebuie să considerăm pe Eminescu (dată fiind dimensiunea sugestiv-muzicală a liricii sale) un precursor al simbolismului românesc? Desigur. Numai că, în mod bizar, Lovinescu refuză să tragă această concluzie la care l-a condus, dealtfel, chiar argumentația sa. Refuzul se datorează poate și faptului că ideea mai fusese exprimată în epocă de N. Davidescu, adversar înverșunat al criticului de la Sburătorul. Însă, dacă nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui, devenise un om fără rost. Săraca nevastă-sa! În seara acesta se simțea bine. Din difuzoarele instalate undeva aproape de tavan, pe pereții acoperiți cu furnir, în care intarsii de un gust îndoielnic închipuiau cupe, struguri trandafiri și linii frânte bizar încolăcite, curgea o melodie veche, învăluind mesele unde oamenii ieșiți de la lucru , cu cămășile descheiate până sub coșul pieptului, cu urme de sărătură uscată pe sub omoplați, goleau pahar după pahar din vinul ieftin, dubios, vorbind pe apucate, înjurând cu glas
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o foaie de sticlă groasă. Îl ascultase mult timp cu gândul aiurea, mutându-și privirea când spre capul cu păr rar până spre creștet al șefului, când spre fereastra de care o insectă se lovea haotic ca într-un dans bizar și dezordonat. Simți că totul s-a terminat atunci când în încăperea ceea cu un aer pur funcționăresc se înstăpâni tăcerea, o tăcere parcă nefirească după acea tiradă prelungă. Se uită la șef, care privea cu ochii ațintiți asupra sa și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de un calm desăvârșit o îndreptă și puse un pietroi mare la baza stâlpului dezmoștenit. Își roti ochii în jur și se înfioră ca de un val de frig. Pământul coborâse de acolo de sus din dreptul orizontului, formând trepte bizare, sălbatice cu margini glben-lutoase, aici prăbușinduse în adânc, colo ridicându-se ca împins de o forță năprasnică în sus, prinzând între cute copacii crescuți anapoda, resturi de garduri, tot felul de stâlpi care folosiseră cina mai știe la ce... Pereți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu mâinile. Întotdeauna evitase să privească sau chiar să se gândească mai mult la oamenii care aveau o oarecare infirmitate, deoarece în subconștientul să se formase ideea că și el ar fi putut să ajungă așa, și atunci în mod bizar îl apuca o milă nebănuită pentru persoana lui, o milă amestecată cu o spaimă păstoasă și grea, căuta să-și abată gândurile în altă parte, dar acel sentiment ciudat îl urmărea multă vreme și devenea tot atât de intens cu cât făcea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
atât de albă, cu un soare înghețat și nepăsător, suspendat parcă într-o doară pe un cer ireal. Scutură din cap ca un copil ce refuză ceva și în acea fracțiune de secundă îi trecu prin fața ochilor ca o reeditare bizară și halucinantă, cele întâmplate atunci. Revăzu camionul acela cu steag negru înfipt într-o latură, sicriul greu și plumbuit în care cică se afla un mort, despre care omul acela cu privirea îndurerată spunea că ar fi fost bărbatul ei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aproape noi, pe care se așezase un strat gros de praf. Neînțeles rămase pentru noi gestul său de a-și scoate de la buzunarul de sus al hainei o floare de pădure pe care o avusese pusă acolo dintr-o cochetărie bizară și pe care o așeză cu grijă pe masă în fața sa, după ce se lăsase obosit pe un scaun. Toți cei care eram acolo, tăcusem și acum eram numai ochi și urechi la omul acela. Se întrebau unul pe altul din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
crea o stare de neacceptare imediată. Dar singura mea reacție acum a fost o enervare bruscă și parcă un pic fără rost. Eram așa de înciudat încât pe moment eram să ridic o piatră și să dau în omul acela bizar care acum parcă-mi bara calea mea spre nu știu unde. Cuvintele-mi țâșniră șuvoi: „În definitiv cine ești dumneata să-ți bați joc de mine? Cum adică, ei și? Stai aici și arunci aiurea cu pietre, sunt convins că dumneata ai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai neagră, mai amenințătoare fiindcă în dreapta lor se înălța și un mic deal. Mergeau doar la lumina săracă a stelelor pe drumul acela nisipos, plin de făgașe destul de adânci și rădăcini scoase la suprafață de șuvoaiele verii, rădăcini cu forme bizare și contorsionate. De ce să le fie teamă acum, uite aici în vale la nici cinci sute de metri e satul. Nu este satul lor, dar este un sat aidoma cu al lor și asta este de ajuns. Deja, începuseră să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
două săptămâni privesc în fiecare seară câte un film din colecția cu Poirot, filme făcute după cărțile Agathei Christie. Mamă, ce moleșeală englezească, ce mai îmbârligături, ce mai du-te - vino aiuristic printre zeci de personaje care de care mai bizare și mai engleze de felul lor, ce bigudiuri groaznice simți că îți cuprind în vârtejuri sărmanii tăi neuroni și toate acestea ca să afli până la urmă că de fapt nu cel care a dat cu toporul în ceafa victimei e
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la memorie, dar nu se ridică împotriva sistemului. Într-o lume în care femeile așteaptă pe trotuare să fie transportate cu roabe și cărucioare de către bărbați, amintirile devin "adieri" de vânt. Una dintre femei se transformă din cauza vântului în ceva bizar: De îndată ce începea să sufle, ea își legăna capul de la dreapta la stânga, pătimaș, narcotică, unduioasă, ca o liană. Ochii i se măreau în orbite până îi devorau tot chipul. Nu știu cum făcea ca să atingă acele dimensiuni monstruoase. Gâtul i se lungea. Nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
aprinde lumânarea, de a primi "lumină din lumină". Era mânuța care tocmai se purtase cu ei atât de drăguț. Trebuia să-i întoarcă amabilitatea. Lui Bidaru, în momentul acela, i se reflectă pe ecranul virtual al scoarței cerebrale o reprezentare bizară a realității la lumina simultană a sutelor de lumânări, a miilor de stele și a invenției lui Edisson. Două flori, subțirele și mlădioase, două garofițe suple, evadate dintr-o grădină botanică a unui rege nepământean, cu un colorit al petalelor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lui un fel de buturugi dintr-un material cenușiu, spălate de ploi, tocite de timp și uscate de soare, acoperite cu sedimente reflectorizante ce împrăștiau razele de lumină descompunându-le în mii de nuanțe, cu contururi nedefinite și cu forme bizare, caraghios sculptate de cei mai minunați și mai iscusiți sculptori din Univers însă, din păcate, necunoscuți. Pe o întinsă și minunată plajă, buturugile, una din multele curiozități ale acestor locuri, unicate ca formă și dimensiune, țâșnesc dintr-o întindere de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
priviri și, după un timp oarecare, îi va da un răspuns cât în glumă cât în serios, în funcție de situație, însă niciodată acest răspuns nu va reflecta realitatea în deplinătatea ei. De acum încolo, ocazionalii curioși vor trebui deviați de la acele bizare aspecte, apărute pe neașteptate, ce ar da naștere la interpretări eronate și vor trebui îndreptați spre o altă direcție. În consecință, va trebui să-i mintă, iar la întrebări obișnuite de tipul: "Ce mai faci? Cu ce te mai ocupi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
toposuri specifice imaginarului poetic romantic, „lumea însăși a poeziei ca tristețe cosmică și ca sărbătoare a verbului“ (Petru Creția). - Varianta 1 Filiera teoretică - Profilul umanist etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime neologice: neliniștea - agitația, angoasa, anxietatea; curios - straniu, bizar 2. În secvența selectată, virgula are rolul de a izola construcția incidentală (explica tivă) de replica atribuită unui personaj (vorbirea directă)/delimitează vorbirea directă a personajului feminin de discursul naratorului. 3. Pe nesimțite, fu învăluit de ceața somnului./ Din ceața
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
personal președintelui, în compania unui grup de reporteri și fotografi 804. În presă au apărut, de asemenea, o sumedenie de articole despre încălcările drepturilor omului din România, despre persecutarea evreilor și interviuri cu cei ce fugiseră din țară805. Cea mai bizară relatare a apărut, însă, pe 8 mai 1954, în "New York Times". Comitetul Camerei Reprezentanților pentru Agresiunile Comunismului își începuse audierile privind preluarea puterii de către sovietici în România. Scopul urmărit era acela de a aduna probe referitoare la încălcarea drepturilor omului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Nemoianu telescopare și anume desfășurarea simultană a mai multor perioade pe parcursul unei singure etape istorice relativ scurte. Este ceea ce Paul Cornea numea arderea etapelor, în sensul în care asimilarea noului nu merge în paralel cu eliminarea vechiului, rezultând anumite "contraste bizare". Condensarea a cel puțin un secol jumătate de cultură în doar câteva decenii a dus, în spațiul românesc, la o anumită stare de confuzie a scriitorilor care, asumându-și rolul de creatori ai limbii și ai literaturii române moderne, erau
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
numeroase rânduri accentuând desprinderea creației de trunchiul care a generat-o, căpătând în acest fel o viață proprie. Imaginea balonului a fost adusă în discuție pentru a accentua încă o dată nevoia de simplitate, căci în viziunea lui Cocteau toate cuvintele bizare, epitetele frecvente, emfaza, împiedică balonul să zboare, sugerându-se împovărarea inutilă a creației cu detalii estetice sufocante. Revenind la maniera în care este percepută evoluția interioară a unei creații literare sau, mai bine zis, relația dintre autor și opera sa
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
diacronică, fiind integrate în mod greșit în fluxul general al curentelor care s-au perindat pe scena culturală a istoriei. Astfel, această falsă omogenizare a realităților culturale fie a ignorat cu totul manifestările neoclasice, fie le-a catalogat drept alunecări bizare din matca epocii, fără a le acorda un statut propriu. Căci, dincolo de impuritatea și caracterul lor eterogen și hibrid, dincolo de o anumită sterilitate dovedită de realizarea parțială la nivelul creațiilor, neoclasicismele au existat, au avut viață proprie, depășind sfera accidentalului
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
practician la Roman, susținută la Viena, în 1826, intitulată "Dissertatio inauguralis medica de valetudine literatorum", teză în care întâlnim câteva referiri psihiatrice, însă fără valoare științifică: Petrarca ar fi devenit epileptic din cauza "excesului de activitate literară"; se făceau unele interpretări bizare ale cefaleei, hipocondriei, insomniei, anxietății etc. Din această primă perioadă mai menționăm lucrarea lui C. Minis, "De catalepsi: adiecta catalepseos simulatae historia. Diss. inaug. med." (lipsiae 1834), ca și teza lui C. A. Philites "De decrementa altera hominum setasis seu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în politică? Era religios sau liber cugetător? Era superstițios? Avea frică exagerată sau ridiculă (de pildă de a atinge oarecare obiecte etc.)? Avea manii? De pildă de a număra lucrurile? De a face oarecare gesturi etc.? Avea oare alte idei bizare sau se deda la acte curioase? * Imaginația Avea multă imaginațiune? Avea spirit inventiv în meseria sa? Avea spirit inventiv în menajul său? * Emoțiunea. Gusturi Se emoționa ușor, în ce împrejurări? Rezista la emoțiuni? Plângea lesne? Devenea lesne abătut de evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
după? Cât timp ținea criza? O minută sau un sfert de oră? Făcea sub el în timpul accesului? Dormea mult după criză? Sforăia? Când se deștepta avea darul de a înțelege ce se petrece în jurul său? Făcea în acest timp lucruri bizare? Se ducea de acasă fără să știe încotro? Își aducea aminte ceea ce s-a întâmplat în timpul crizei? Afară de accesele sale n-are amețeli în timpul cărora cade fără cunoștințe? Are amețeli și i se părea că ar cădea pe jos? Are
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sinucidă? A încercat să se sinucidă? A avut idei de grandoare? Se credea bogat? Se credea a fi persecutat de vecini? părinți? de persoane străine? Și pentru care motive? Avea idei religioase exagerate? Se credea stăpânit de diavol? Avea idei bizare (îndoială exagerată, frică etc.)? Vedea persoane sau lucruri ce nu existau? Ce anume vedea? Auzea persoane ce nu existau? Ce anume auzea? Simțea cu nasul obiecte care nu erau? Ce anume? Simțea în gura sa sau fără a mânca un
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]