3,543 matches
-
sub un titlu în forță: "Barbarie infantilă". Pentru acest filosof, "violența copiilor nu este o aberație, o monstruozitate, o excepție: ea este regula naturii, a vieții, a pulsiunii, de care nu se poate scăpa decât printr-o altă regulă, a blândeții și respectului. Dar aceasta nu este dată din naștere. Cultura împotriva naturii: civilizația împotriva barbariei... altfel există doar bestia umană, cea mai rea dintre toate". Există un pericol al copilăriei, iar educația înseamnă ridicarea ființei umane la rangul de om
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fapte presupuse sau deduse, este lesne de înțeles că ceea ce numim "chemarea" preoției sale nu e o pură invenție, așa cum au socotit-o majoritatea criticilor. Pentru a fi preot trebuie ca sufletul să ți fie binecuvântat din belșug cu bunătate, blândețe și iertare, iar la Ion Creangă acestea prisoseau. Faptul că a urmat o carieră clericală nu se motivează doar prin dorința aprigă a mamei, Smaranda Creangă, ce voia cu orice preț să-și vadă băiatul preot. Este vorba de mai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pravilă” preotul încearcă să instituie un anumit regulament școlar ,pentru a stimula și îmbunătăți procesul de învățământ; p. 156, r. 19 20 : „m-au luat ei cu bineșorul și m-au dus iar la școală”părinții, cu calm și cu blândețe reușesc să-și remotiveze copilul să frecventeze cursurile, deși acesta, pradă a impulsurilor de moment, refuzase orice posibilitate de reconciliere; r. 26 27 : „Am o singură fată, ș-oiu vedă eu pe cine mi-oi alege ginere” încercarea preotului de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să nu ne ridicăm brutal, ci să rămânem cam zece minute alungiți, cu ochii închiși, între somn și trezie. O trezire brutală corespunde unei abateri «violente» a cenzurii, care, fulgerător, va șterge toate urmele mnezice ale activității onirice. Procedând cu blândețe, se evită această problemă atât de frecventă. 2. Povestirea viselor Am văzut că, din punctul de vedere al aparatului psihic, totul concură pentru ca visul să nu ajungă la sistemul conștient și, prin urmare, să nu lase nici o amintire. Însă «perfidia
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
inocenței. Din acest motiv, este animalul sacrificat în cele trei religii monoteiste, și mai ales în ritualurile sărbătorilor pascale, ca răscumpărare pentru păcatele comise. În vis, exprimă la fel de bine noțiunile de fragilitate, trimițând subiectul la propria vulnerabilitate, cât și de blândețe, îndemnându-l să-și păstreze puritatea. Oricum, oricât ar fi de pozitivă, inocența nu trebuie să devină o slăbiciune, transformându-se în credulitate sau lașitate. Persoana trebuie să se călească, să devină mai puternică, dar fără să-și piardă din
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
percepute ca vinovate. Dar are și o simbolistică pozitivă de doică, laptele său fiind consumat de către om. Este de altfel doica lui Zeus în mitologia grecească și Mama lumii în India. Ca atare, în vis exprimă dorința a fi mamă, blândețea și tandrețea. În sfârșit, ultima semnificație și cea mai curentă în vis, capra ilustrează inconstanța, versatilitatea și infantilismul. Termenul «capriciu» este derivat din capris «capră». Capra domnului Seguin arată consecința tragică a neascultării. Deci visul îl avertizează pe subiect cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
gândi și fără a se revolta - masa, mișcarea generală, turma. Prezența ei în vis indică probabil lipsa afirmării de sine, de personalitate și de autonomie. Subiectul suferă din cauza acestei stări sau, dimpotrivă, se complace, blocându-și prin urmare evoluția personală. Blândețea oii este totuși imortalizată de Saint-Exupéry în celebra frază «desenează-mi o oaie» din Micul Prinț, în moliciunea plăcută a lânii sale sau în faptul că numărăm oile pentru a scăpa de insomnie și ane cufunda într-un somn liniștit
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lânii sale sau în faptul că numărăm oile pentru a scăpa de insomnie și ane cufunda într-un somn liniștit. Urs Ursul are o dublă reprezentare în imaginar. Pe de o parte evocă ferocitatea, sălbăticia, teroarea; pe de altă parte, blândețea, tandrețea, căldura, fiind animalul de pluș preferat al copiilor. Prin urmare, se poate regăsi în ambele variante în vis, în funcție de scenariu și de emoțiile resimțite: încredere sau frică, liniște sau angoasă. Ursul mai simbolizează problemele de socializare, deoarece despre o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
amuză pe seama sa, îl folosesc ori îl manipulează. Vulpe Reprezentând viclenia și răutatea, vulpea îl îndeamnă pe cel ce visează să își pună la punct o strategie inteligentă pentru a-și atinge scopurile. Trebuie să acționeze însă cu tact, cu blândețe. Din acest punct de vedere, ea este pedagogul plin de înțelepciune din Micul Prinț. Însă metodele utilizate de vulpe, oricât de inteligente ar fi, sunt uneori imorale, mai ales în fabule și basme. Visul îl poate așadar alerta pe subiect
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
interioară sau exterioară. Poate exprima ideile de autoritate (cel ce visează trebuie să se afirme, să se facă auzit, să își dirijeze viața sa sau pe a altora) și de sancțiune (în acest caz, metoda dură trebuie preferată excesului de blândețe). Frumusețe, urâțenie În plan simbolic, frumusețea și urâțenia nu se raportează la înfățișarea persoanei ori la estetismul unui obiect sau al unui peisaj, ci la puritatea sufletului. Astfel, un suflet de o mare frumusețe reprezintă dorința de înălțare, evoluția interioară
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
clitoris Organele genitale feminine au fie o semnificație sexuală (vezi Sexualitate), când visul dă loc unei excitări, fie o semnificație de fecunditate (vezi Naștere). Dezvăluie în plus feminitatea subiectului și îi recomandă să își dezvolte anima, să abordeze situațiile cu blândețe și finețe. Pântec Pântecul este în mod simbolic comparat cu un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
centru diplomatic european, dar și unul de luptă antiotomană. În condițiile decăderii Imperiului Otoman, dar și ale sângeroaselor războaie care angajau imperiile din vecinătatea țării, reușește să se mențină pe scaun Între anii 1688-1714, conducând țara cu multă pricepere, cu blândețe, răbdare și Înțelepciune. La 28 octombrie 1688, se sfârșea din viată Șerban-Vodă Cantacuzino, domnul Țării Românesti, În timpul căruia s-au ridicat sfinte lăcașuri de Închinare și s-a Început tipărirea primei ediții integrale a Bibliei, În românește. In aceeași
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
în fiecare clipă. Trebuie nu numai să fiu moderatorul a ceea ce s-ar putea transforma cu ușurință într-o dezbatere haotică, dar și să înțeleg ce se întâmplă și, când ceva nu merge cum trebuie, să întrerup ferm, dar cu blândețe cu un "Poți să explici asta, te rog? Mă tem că nu înțeleg". Dați-mi voie să închei atrăgându-vă atenția asupra unui aspect curios din recomandarea mea, un aspect vizibil în atenția stringentă pe care o îndrept către cazul
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
dispreț și sabie și asta se găsește foarte explicit atît în Vechiul și Noul Testament cît și în manuscrisele descoperite la Marea Moartă unde ei clo- ceau conspirația împotriva romanilor și a întregului neam omenesc. Acest viespar iudeu care numai a blîndețe nu duhnea, a fost ațîțat de nebuniile și nelegiuirile rabinului eretic Filon pentru realizarea religiei universale. Toți susținătorii lui au fost iudei elenizați din Alexandria dar a găsit destui adepți și în Iudeea, pentru că trebuia anihilată religia crucii practicată de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
veridică. În latină cuvîntul paganus are sensul de sătesc, rural și țăran, deci pentru ei era insultător să aibă alături asemenea ființe, ,,nedemne” de făcăturile pline de înțelepciune ale rabinului eretic Filon și a altor lifte care numai de duhul blîndeții nu fierbeau. La noi cuvîn-tul a ajuns sub forma păgîn și semnifică ,,cel care îi urăște pe creștini”, deci o evoluție tîrzie a cuvîntului, dar mai avem și al nostru pogan cu sensul de păgîn, arță- gos, fără milă, dracul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
000 30 Colecția OPERA MAGNA (ediții bilingve) • Amphitryon, Kleist • Album de versuri, Mallarmé • Bucolica. Georgica, Vergilius • Cărțile Profetice, William Blake • Eneida, Vergilius • Hyperion, Hölderlin • Poeți latini postclasici, *** • Poezie. Dramă, Allan Edgar Poe • Regele Lear, Shakespeare • Sonete, Dante • Femeia omorîtă cu blîndețea, Thomas Heywood • Ducesa de Amalfi, John Webster Colecția DIDACTICA. CURSUS • Britain. Past and Present, Remus Bejan • Dramatic Poetry (vol. I), Sorin Pârvu • Economie generală, Tiberiu Brăilean • Eléments de phonétique française, Anca-Maria Rusu • Everyday Topics, Gheorghe Stan • Geografia mediului, Irina Ungureanu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aceleași vechi nouă, îngr. și pref. Matei Călinescu, Iași, 2003; Commentarius perpetuus 2 (în colaborare cu Rodica Braga), Sibiu, 2003. Traduceri: Lillian Hellman, Vulpile, București, 1963 (în colaborare cu Z. Florea); Francis Scott Fitzgerald, Marele Gatsby, pref. trad., București, 1967, Blândețea nopții, București, 1974; Henri Perruchot, Viața lui Gauguin, București, 1968; William Faulkner, Zgomotul și furia, București, 1971, Absalom! Absalom!, București, 1974, Sartoris, București, 1980, Pogoară-te, Moise!, București, 1991, Recviem pentru o călugăriță, București, 1995, Sanctuar, pref. Dan Grigorescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
personajului pentru tot ceea ce este amănunt, cochetărie, emoție, ne-o înfățișează ca pasionată de moda timpului și nu de canoanele bisericești.484 Criticii literari au remarcat frecvent că autorul a îndrăgit în mod deosebit acest personaj, deși o satirizează cu blândețe în portretul făcut în Prologul general, folosind frecvent adverbul ful, care în engleza contemporană ar însemna very, adică „foarte”. Se ajunge astfel la unele superlative în comportamentul și atitudinea personajului. „Deși era o femeie rafinată, era departe de perfecțiune în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
exemplu personal prin faptă și apoi predicând oamenilor. Devine primul membru al Bisericii care își îndeplinește misiunea nu pentru bani, ci din vocație, care nu căuta slava proprie, ci îndreptarea reală a celor vinovați de păcate, față de care manifesta o blândețe unică, dovedindu-și astfel realele calități duhovnicești și certificând concluzia naratorului: „Mai bun pe lume popă cred că nu-i”560. „Preotul, desigur, reprezintă un ideal, și chiar dacă se mișcă prin lume, sfințenia îl diferențiază de ceilalți.” 561 Giovanni Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de oportunități ar fi foarte neînțelept. Creatura îngerească a femeii cunoaște trecerea ireversibilă a timpului, poate îmbătrâni, așa cum se întâmplă în Sonetul XLIV, în care poetul își imaginează iubita cu părul argintiu, fața ridată, ochii pierzându-și strălucirea, iar glasul blândețea. „Această brutală descriere misogină este caracteristică pentru viziunea ambivalentă pe care o are Boccaccio asupra femeilor și a dragostei și pentru trecerea sa frecventă de la imagini exaltate la un realism popular.”585 Sesizăm așadar o perspectivă duală asupra femeii, pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și cel al unei femei, căreia îi atribuie trăsăturile specifice pietății: rugăciunea, credința, neajutorarea în fața unor evenimente pe care nu le poate controla, pasivitatea, supunerea. Trimiterile la imaginea Fecioarei Maria abundă în cadrul povestirii, deoarece Constanța rămâne imaginea obedienței desăvârșite, a blândeții și a purității. Adevărata putere în povestire este a divinității, dar se manifestă prin natura fragilă și neajutorată a unei femei.767 Povestea lui Melibeus reprezintă „o alegorie morală elaborată, în proză, care este prea transparentă, aproape ilizibilă prin simplitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
32-33. (trad. n.) 209 o alternativă a împăcării mult mai nobilă și mai creștină în același timp. Prudenția apare în ipostază de factor unificator, înălțător, prin tot ceea ce militează, transformă o societate a urii și a intoleranței într-una a blândeții și a cumpătării. Slăbiciunile umane vor fi doborâte de bunătate, intoleranța de iubire. Donna angelicata are cu siguranță un rol nu doar misionar, ci și activ politic, într-o societate care a uitat să mai facă apel și la sentimente
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai tinere, după dorința aceluiași soț atoatestăpânitor. Dar cum ne am obișnuit deja, Grizilda nu dă glas niciunei revolte, nu se opune cu nimic destinului ce îi este dictat din exterior, nu face decât să răspândească în jur îngăduință și blândețe, generozitate și modestie. Tăcerea ei, acceptul pe care îl dă de fiecare dată când i se cere ceva nu sunt o dovadă de răceală, ci de demnitate, personajul dobândește mai multă măreție astfel, decât dacă s-ar fi lamentat patetic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Să moară, decât trupul să-și întine.”826 În Evul Mediu cuvântul dat avea o importanță deosebit de mare, de aceea Arveragus, aflând despre dificila situație în care se afla soția sa, o îndeamnă, cu noblețea specifică unui cavaler și cu blândețea unui om deosebit, să-și îndeplinească promisiunea făcută: „Îți spun că mai degrabă moarte vreu,/ Din dragoste ce ți port nemăsurată,/ Decât să-ți calci, iubito, vorba dată./ Căci cinstea-i lucrul cel mai nalt pe lume.”827 Aurel, văzând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de-a doua maică debutează istorisirea proprie printr-un apel la înlăturarea lenei, pentru a continua cu o rugăciune adresată Fecioarei Maria (Invocatio ad Mariam), în cel mai evlavios ton posibil. Fecioara Maria, prototip ideal al frumuseții morale, al supunerii, blândeții și bunătății, este frecvent invocată ca protectoare căreia i se datorează respect, dar și ca înfăptuitoare de minuni (cf. Povestirea stareței). Ea devine exemplul pe care fiecare donna angelicata încearcă să-l egaleze. Metaforele folosite pentru descrierea ei sugerează perfecțiunea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]