6,134 matches
-
am revăzut-o. Era o bună gospodină, cu doi copii mari și aștepta să devină și bunică. Bucuria revederii a fost nemăsurată. M-am împrietenit apoi cu Maricica Moraru, o altă Maricică, ca și cea din copilărie căreia i-am botezat fetița, o mignonă blondă, frumoasă, căreia îi plăcea să cânte și să se distreze. Ei i-am desenat, de ziua ei, un caiet de cântece. După o vreme mi l-a dat înapoi ca să-l mai completez și nu știu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
acum, când am ajuns la o vârstă înaintată, mă sfătuiesc cu ea când am de luat o hotărâre. M-a ajutat toată viața atât cât a putut, mai ales după ce prietenia noastră s-a cimentat, odată cu intenția de a-i boteza fetița. Și botezul acestei finuțe din Iași a fost neobișnuit. Alina avea cam 7-8 ani la venirea mea ca asistentă la Agronomie. Când am devenit mai apropiate, d-na Matei mi-a mărturisit că fetița ei nu fusese botezată până
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
-i boteza fetița. Și botezul acestei finuțe din Iași a fost neobișnuit. Alina avea cam 7-8 ani la venirea mea ca asistentă la Agronomie. Când am devenit mai apropiate, d-na Matei mi-a mărturisit că fetița ei nu fusese botezată până la acea vârstă. Intrucât soțul doamnei era nu știu ce șef pe la partid, spunea că nu a putut să-și boteze copilul. Se temea să nu aibă necazuri în caz că s-ar fi aflat. Eu care mai botezasem
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la Agronomie. Când am devenit mai apropiate, d-na Matei mi-a mărturisit că fetița ei nu fusese botezată până la acea vârstă. Intrucât soțul doamnei era nu știu ce șef pe la partid, spunea că nu a putut să-și boteze copilul. Se temea să nu aibă necazuri în caz că s-ar fi aflat. Eu care mai botezasem fetița prietenei mele din Tecuci în timpul studenției, m-am oferit foarte repede să o botez, fără știrea tatălui. Dar chiar atunci când pregătisem
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
botezată până la acea vârstă. Intrucât soțul doamnei era nu știu ce șef pe la partid, spunea că nu a putut să-și boteze copilul. Se temea să nu aibă necazuri în caz că s-ar fi aflat. Eu care mai botezasem fetița prietenei mele din Tecuci în timpul studenției, m-am oferit foarte repede să o botez, fără știrea tatălui. Dar chiar atunci când pregătisem totul, într- un moment de exaltare, fetița i-a povestit tatălui ei despre evenimentul care urma să aibă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
spunea că nu a putut să-și boteze copilul. Se temea să nu aibă necazuri în caz că s-ar fi aflat. Eu care mai botezasem fetița prietenei mele din Tecuci în timpul studenției, m-am oferit foarte repede să o botez, fără știrea tatălui. Dar chiar atunci când pregătisem totul, într- un moment de exaltare, fetița i-a povestit tatălui ei despre evenimentul care urma să aibă loc în acea zi. Evident că dl. Matei s-a supărat foarte tare pe mine
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
întristată la locuința mea, sperând să apară o altă ocazie ca să o creștinez. Ocazia s-a ivit doar peste 10 ani, odată cu botezul fetei mele. Am profitat atunci de lipsa tatălui care era la un examen de bacalaureat. Așa am botezat amândouă fetele la biserica Sf. Nicolae din Copou și ele au devenit surori de botez. Preotul a ținut o slujbă foarte frumoasă pentru că era și pentru el un eveniment neobișnuit să boteze o fată de 17 ani!. La sfârșit
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la un examen de bacalaureat. Așa am botezat amândouă fetele la biserica Sf. Nicolae din Copou și ele au devenit surori de botez. Preotul a ținut o slujbă foarte frumoasă pentru că era și pentru el un eveniment neobișnuit să boteze o fată de 17 ani!. La sfârșit preotul i-a făcut cadou o carte de rugăciuni din care să citească și să-și amintească de acea zi unică din viața ei. Eram fericită în acea vreme. Mama mea se simțea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
imn cartofului, M. R. Paraschivescu închină laudă tomatei. În "Tristele" reînvie universul bucolic; "Pan", "Două octave", "Bucolică", "Mărul", " Privește acest mar e mai aprins/ decât obrazul tinerei fecioare/ și arcuirea lui ce dinadins/ a rotunjit ispita în dogoare". 2 Demostene Botez rămâne un poet de aceeași factură, (cunoscută din perioada interbelică), un poet al emoției, un poet sentimental, indiferent de temele abordate. Volumele: "Floarea soarelui" (1953), "Versuri alese" (1955), "Carnet" (1961), "Oglinzi" (1963), "Aproape de pământ" (1968), "Na greul pământului" (1970) se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nou scenariu... Manole. Știi Cristina, fostul basist de la Phoenix, Josef Kappl, mi-a trimis partitura unei opere rock simfonic Meșterul Manole. Îmi place și credem amândoi că trebuie să o împlinim. Trebuie este cuvântul de osândă cu care a fost botezat omul, a spus Büchner, autorul lui Woyzeck. Interviu realizat de Cristina CORCIOVESCU 2014 Călătoria unei obsesii În ultimul său film intitulat Ana (2014), regizorul și scenaristul Alexa Visarion aduce în față povestea unui bărbat în pragul bătrâneții singur și obsedat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rece. Ea îi cheamă la ea pe înecați. (Gh.F.C.) Cînd bei apă din rîu sau te scalzi, suflă peste ea, ca sufletele păcătoșilor să se ducă departe. (Gh.F.C.) Pentru a îmbuna apele, oamenii le dau poame și bani. (Gh.F.C.) Nu boteza doi copii în aceeași apă. (Gh.F.C.) Aplecate Cînd ești bolnav de aplecate*, să-ți freci cu scuipat mîna. Arginți Să nu vinzi lucrurile care le-ai căpătat de pomană, că Dumnezeu îți trece banii în numă rul „arginților“, și-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci pe afară, c-apoi îi belșug anul acela. Bete Cînd botezi, nu da bete lungi, că nu se mai însoară ori mărită finul ori fina. Biserică Biserica e un întreg atelier de duhuri rele. Aici se nasc liliecii, care mănîncă din nafură; aici își fac plan strigoii, care în special o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bostani pe lumea cealaltă e pus să-i ridice pe un deal; bostanii fiind mai mari și mai grei, cînd vrea 40 să puie piciorul în vîrf, îi scapă la vale; iar pleacă să-i ia și iar îi scapă. Botez Cît timp e nebotezat copilul, se aprinde în toată sara, în casă, o zdreanță de lînă neagră, și atît copilul, cît și mama se afumă cu dînsa în tot acest timp, ca să nu se apropie lucrul slab de dînșii. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în alte locuri fără mătură. Copiii pierduți, morți nebotezați, merg în cealaltă lume la un loc rău; acolo se prefac tîlhari și trăiesc numai din ceea ce fură de pe la copiii botezați, cărora mamele le dau de pomană. Copiii care nu sînt botezați și plîng mult prin acel plîns cer botez. Se crede că acel copil care plînge pe timpul săvîrșirii tainei botezului va trăi lung. Cînd botezi copii, să le dai fașă lungă. Ducîndu-se un copil la botez, este obicei a înfrumuseța crijmele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din ceea ce fură de pe la copiii botezați, cărora mamele le dau de pomană. Copiii care nu sînt botezați și plîng mult prin acel plîns cer botez. Se crede că acel copil care plînge pe timpul săvîrșirii tainei botezului va trăi lung. Cînd botezi copii, să le dai fașă lungă. Ducîndu-se un copil la botez, este obicei a înfrumuseța crijmele* care se învălătucesc împrejurul luminilor cu busuioc, văzdoage* și alte flori. Din aceste flori nu se poate să ieie cineva vreuna, căci se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din una femeiască. Mamele scutesc* fiecare cămeșă nouă a unui copil înainte de a-l îmbrăca cu dînsa, adică lasă să cadă un cuțit cu vîrful în jos printr-însa. Se crede că, dacă are cineva mai mulți copii și-i botează pe toți în una și aceeași cămeșă, aceștia, crescînd, vor ține la un loc; dacă însă se vor boteza fiecare în altă cămeșă, apoi vor fi fiecare pentru sine. Cămeșa copiilor nu se închiotoră*, căci la din contra, n-or
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să cadă un cuțit cu vîrful în jos printr-însa. Se crede că, dacă are cineva mai mulți copii și-i botează pe toți în una și aceeași cămeșă, aceștia, crescînd, vor ține la un loc; dacă însă se vor boteza fiecare în altă cămeșă, apoi vor fi fiecare pentru sine. Cămeșa copiilor nu se închiotoră*, căci la din contra, n-or vorbi. Dacă părinții voiesc ca un copil născut să țină mai mult la tată, îl înfășoară cînd se naște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ca un copil să trăiască, îl cumpără vreo familie de la părinți. Ca un copil să trăiască, cum se naște, moașa se duce iute cu el la biserică, și pe cine va întîlni întîi la biserică, aceluia îl dă să-l boteze. Cînd se scoate copilul din casă spre a-l duce la biserică să se boteze, se umple un paner* cu ale mîncării și se duce cu copilul, ca viața prun cului să fie îmbelșugată. Dacă la vreo nevastă îi mor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăiască, cum se naște, moașa se duce iute cu el la biserică, și pe cine va întîlni întîi la biserică, aceluia îl dă să-l boteze. Cînd se scoate copilul din casă spre a-l duce la biserică să se boteze, se umple un paner* cu ale mîncării și se duce cu copilul, ca viața prun cului să fie îmbelșugată. Dacă la vreo nevastă îi mor copiii unul după altul, le strămută numele în urs, lup, la care i-a mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul ce i-a mai rămas îl vinde pe fereastră unuia norocos la copii sau strînge peteci de la nouă case neprimenite, de face rochiță copilului, ca să tră iască. Cîrpele unui copil să nu se usuce la soare pînă nu e botezat, căci se pîrlește cînd va umbla prin soare. Copilul, pînă la botez, nu trebuie lăsat singur în casă, căci vine dracul și-l înlocuiește cu unul ce este moale - și crește pînă la bătrînețe tot moale, de trebuie alăptat și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi îl poartă de trei ori călare pe băț, zicînd: „Cum este de umblătoare țiganca, așa să fie și N. de umblător.“ Cînd îți mor copiii, pe cel nou-născut aruncă-l în drum, și cine l-o găsi să-l boteze. Copilul care de mic e deșteptat va muri. Cînd un copil e apucat de boală grea și nu poate să se vindece, i se schimbă numele, prefăcînd o vînzare cătră altă femeie. Cînd îți mor copiii, să-i vinzi pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se apucă și se deoache, unge-i tălpile cu unt de vacă, că-i trece. Se crede că, fiind deocheat cineva și spălîndu-se cu udul său, se va însănătoși. Se crede că usturoiul apără de deochi. Cînd un copil se botează, cele trei lumînări de pe marginea putinei în care se botează se pă strează, că dacă se deoache să-l afume cu ele. Se crede că bolnăvindu-se cineva de deochi, și dacă i s-au stins căr buni și s-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vacă, că-i trece. Se crede că, fiind deocheat cineva și spălîndu-se cu udul său, se va însănătoși. Se crede că usturoiul apără de deochi. Cînd un copil se botează, cele trei lumînări de pe marginea putinei în care se botează se pă strează, că dacă se deoache să-l afume cu ele. Se crede că bolnăvindu-se cineva de deochi, și dacă i s-au stins căr buni și s-a spălat cu apa ceea, apoi se va face bine. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cărare, apoi e bine să ia foc viu, adică cărbuni aprinși, și ceva sare și să ia un hîrleț, și să răstoarne acea turnătură zicînd: „Nu ră storn lut, ci fapt pe capul celui ce l-a adus.“ Fașă Cînd botezi copii, să le dai fașă lungă. Față Se crede că oamenii cu pete pe față sînt buni. Dacă femeia însărcinată va vedea foc mare, să nu puie mîna la față, nici să se mire, căci copilul va avea pete roșii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va auzi* copilului din gură. Copilul mic să nu se șteargă la gură cu cîrpe de la șezutul său, căci cînd se va face mare îi va mirosi gura. O mamă să nu stea cu spatele la copilul său pînă nu-l botează, căci va dobîndi miros la gură. Pe primii dinți ce ies unui copil să dea tatăl cu bani de argint, apoi acei bani să-i dăruiască copilului, ca să nu-i miroase gura vreodată. Să nu dai ceva din gură, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]