3,762 matches
-
mine rochia ca un cârnat. Pe față am machiajul Mireasa Primăvară Radioasă, ușor atenuat cu un șervețel puțin umezit cu apă. În păr am o coroniță de garoafe roz aprins și lăcrămioare, pe care mi-a comandat-o mami odată cu buchetul. Singurul lucru cât de cât rafinat pe care îl am pe mine sunt pantofii mei Christian Louboutin, care nici măcar nu se văd. Dar nu-mi pasă. Arăt exact așa cum îmi doresc să arăt. Ne-am fotografiat lângă cireșul înflorit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
portiera și dispare pe alee fără măcar să mai arunce o privire în urmă, în timp ce eu îmi flutur trena, în admirația trecătorilor. Doamne, ce amuzant e să fii mireasă. O să-mi fie dor de chestia asta. — Gata? zice tati, dându-mi buchetul. — Cred că da. Îi zâmbesc și îl iau de brațul pe care l-a întins spre mine. — Mult noroc, spune Clive, după care arată undeva în față. Uite că ți-au mai venit niște întârziați. Un taxi negru tocmai oprește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
din contră, va fi provocat multă veselie. Bine-nțeles că tot polițaiului Îi revenise nobila dar greaua sarcină de mamă a răniților În a „rechiziționa” zeama de struguri fermentată a hușenilor și nu oricare ci din cea veche, plină de buchet și sublim gust. Cum pasarea obligațiilor În cârca subordonaților era valabilă și atunci, ca și acum, prefectul se spălase pe mâini ca Pilat din Pont, semnând adresa-ordin nr.6048/21 iulie 1877 ce a trimis-o apoi poliției: „Vă comunicăm
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să-l susțină). Sandra cu Alfonso sunt îmbrăcați în alb și au la gât coliere dintr-un fel de fasole amazoniană, wairuru , care, îmi explică Alfonso, protejează împotriva spiritelor rele și aduce noroc în același timp. Sandra căra și un buchet mare cu flori și o plasă mare cu tot felul de lucruri și aflăm că astăzi se împlinește un an de la nunta unor prieteni care vin cu noi și Alfonso le va face o ceremonie de întărire a dragostei. Mergem
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
câteva zile în urmă la o scenă identică așadar, în mintea mea, procedura s-a verificat cu succes și o consider demnă de a lua rețeta: Rețeta lui Alfonso pentru calmatul unei persoane deocheate (nu neapărat bebeluș): Ingrediente: alcool, un buchet de plante puternic mirositoare, o lumânare, ouă crude (unul pentru copii, două pentru adulți); Metoda: Se invocă numele maestrului îndrumător (sau a unor spirite cu care există o legătură), apoi se face o invocație de genul „Inimă puternică, Puternică inimă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
o invocație de genul „Inimă puternică, Puternică inimă” (Alfonso o face în Tsafiki, limba strămoșilor lui, iar rezonanța cuvintelor parcă despică aerul încărcat: Somban (inima) tenga (puternică), Tenga somban). Se curăță aura cu suflat de alcool pe pacient, apoi cu buchetul de plante mirositoare. Se iau în mână oul (sau ouăle) și lumânarea și se plimbă mâna lin din cap până în picioare, cu mișcări ușor rotative, mai întâi pe față și apoi pe spatele pacientului. Tot timpul se fluieră în surdină
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
numele ei Barbara, ajunge să-și noteze cu steluță în jurnal fiecare milimetru de teren cîștigat în efortul de a se apropia de statuara ei colegă. Atunci cînd aceasta o invită la ea acasă, vine gătită, coafată și cu un buchet de flori, iar cînd tînăra îi face o confesiune, i se pare că aude în ea o chemare ; consemnează momentul cu o steluță extatică, dar fără a uita să sancționeze predispoziția exagerată către confesiune caracteristică celor proveniți din clasele privilegiate
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
că i poți găsi rădăcini în alte forme de spectacol (circul, vodevilul) și că poți vorbi despre simțul muzical al lui Spielberg, dar ce are el se cheamă, pur și simplu, simț filmic, iar marile lui scene de acțiune sînt buchete de vechi specialități cinematico-cinetice duelurile lui Douglas Fairbanks, tarzanismele lui Tarzan, cascadoriile comice ale lui Buster Keaton (acestea își au rădăcinile în circ și în vodevil) reînflorite luxuriant, îmbătător. Dar această prodigioasă minte filmică lucra cu mult mai multă agilitate
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
tău te cheamă!”, un model frumos și pentru alte comunități. CAPITOLUL 28 ,,Rusaliile la Buzău” (Articol în Curierul Adventist iulie 2008) „Buzău, 7 iunie 2008 - 24 de persoane intră în bazinul de botez al comunității Filadelfia. Corul comunității cântă, ambalajele buchetelor de flori sclipesc în toată sala, în timp ce freamătul celor peste 400 de participanți completează aerul sărbătoresc, iar blitz-urile aparatelor de fotografiat subliniază nuanța de unicat a evenimentului. Este sfârșitul unui drum și începutul altuia! “Vino acasă, Tatăl tău te
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
mult să-i dovedească lui taică-su că nu a uitat învățătura lui; − Da Maricică, așa este, v-am spus eu vouă că vinul bun depinde de soiul de struguri, de procentul de alcool și de aromă, care se numește „buchet” dar secretul este și cum este păstrat, în ce vase, dacă acestea au fost bine spălate și mai ales trebuie avut grijă ca vinul să nu aibă contact cu aerul, că se oxidează, adică se răsuflă, cum spunem noi. Văd
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru ea și mamă și tată! Într-o frumoasă zi din miezul lui aprilie 1992 iată-mă zburând spre Paris. Ce fericit mă simțeam survolând Europa și aterizând pe aeroportul Orly din Paris! Am plecat din București cu un enorm buchet multicolor de lalele, neștiind că în acel moment întregul Paris era un bogat și imens covor de lalele! Sunt extrem de emoționat de această întâlnire după un an și șapte luni, oricât de mult încercam să-mi controlez emoțiile! N-am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
emotivă și în acest moment chiar că aveam și de ce să fiu emoționat! Am sosit la Paris cu o săptămână înaintea Paștelui, tocmai de Paștele greco-catolic pe care îl serba prietena Marianei. I-am dăruit Alietei, prietena Marianei, umilul meu buchet de lalele care avea doar meritul de a veni din România! Apoi cu mașina Alietei ajungem la locuința Marianei, un spațiu relativ mic, frumos aranjat, cu mult bun gust, așa cum știa să facă și mama ei, care aranja masa încât
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Mâinii Maicii Domnului. E un adevărat deliciu olfactiv savoarea combinată a atâtor parfumuri pe care natura ni le dăruiește. Când eram în clasele primare la Priponeștii mei, de armindeni, mergeam cu școala la pădurea Ghidigeni și mă întorceam cu substanțiale buchete de lăcrămioare pe care le dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele... Am rămas cu acest obicei și mi-am adus în grădina proprie mii de lăcrămioare cu acel specific parfum ce mă încântă și sădesc bucurii în inimile celor care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Cred că ar fi interesant ca material de studiu psihologic și de relații interumane fotografiile făcute la sosirea unui nou șef de misiune diplomatică și la plecarea lui, fiind o mare diferență între numărul de persoane prezente, dimensiunile zâmbetelor, mărimea buchetelor și prețul florilor. Oricum, cel mai mult ne-a impresionat vremea minunată, soarele strălucitor și cerul senin, care ne-au făcut să uităm de iarna lăsată în urmă acasă. Ajunși în Cosme Velho 526, la Consulatul General, ne-am tras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fiind româncă prin naștere, îi trimiteam invitații la acțiunile noastre, dar n-am prea văzut-o participând. La 6 aprilie, ora 19,00, eram prezent în salonul de reuniuni al Academiei Naționale de Medicină, împreună cu soția și cu un superb buchet de trandafiri. Aveam să asist la un mare eveniment primirea în Academie, instituție creată în 1974, un for exclusiv bărbătesc, a primei femei "academician". Și aceasta era românca stabilită în Uruguay, Eva Fogel! La cei 72 de ani, Eva Fogel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Mademoiselle. Unchi și mătuși și veri soseau În asemenea zile de la moșiile Învecinate, venea și medicul satului În șareta lui, iar pe Învățător Îl auzeai suflându-și nasul În holul rece, unde trecea de la o oglindă la alta cu un buchet mai mult verde, umed, foșnitor, de mărgăritare sau ținând În pumn un buchețel fragil cu albăstrele de culoarea cerului. Dacă Mademoiselle era cumva așezată prea departe, la capătul imensei mese, și mai ales dacă În fața ei avea Întâietate vreo rudă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
gândi la mai multe lucruri deodată. Pe parcursul lâncedelor hoinăreli ce-au Însoțit crearea primei mele poezii, m-am Întâlnit cu Învățătorul din sat, socialist Înfocat, un om bun, foarte devotat tatei (revin cu plăcere asupra acestei imagini), veșnic cu un buchet de flori sălbatice În mână, veșnic zâmbitor, veșnic transpirat. În timp ce discutam politicos cu el despre brusca hotărâre a tatei de a pleca la oraș, am Înregistrat simultan și cu egală claritate nu numai florile veștejite, cravata care-i flutura și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
produsă de aburi. Lunga călătorie spre sud a Început suportabil; radiatoarele Încă zumzăiau, lămpile erau Încă intacte În vagonul de dormit de clasa Întâi din trenul Petrograd-Simferopol, o cântăreață destul de celebră cu un machiaj de scenă, ținând la piept un buchet de crizanteme Înfășurat În hârtie maro, stătea pe culoar, bătând tactul pe pervaz, culoar pe care cineva umbla și făcea cu mâna În timp ce trenul Începea să se deplaseze, fără nici o zgâlțâitură care să indice că părăseam pentru totdeauna cenușiul oraș
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Constantinopolul e în noi ca amintirea unui mort drag. Trăiește în noi... Era o noapte de mai... În anul acela, liliacul înflorise nebun... Îți amintești, unchiule, tufele acelea de liliac alb de lângă poarta palatului Blacherne? Mi-am cufundat obrajii în buchetele albe, îmbătată de parfumul lor suav și... și l-am blestemat pe Dumnezeu, întrebându-l cum îngăduie mârșăvia asta, atâta frumusețe, alături de atâta moarte?! Eram o adolescentă romantică... Visam dragostea absolută, eternă, dincolo de mormânt... Ce proastă eram! râde Maria sarcastic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
noiembrie, 89 de ani. Ieri, duminică, am fost la cimitir, la Glina, cu Jeni. Ca de obicei. În tramvaiul aproape gol, care mă duce până la Cățelu (de unde iau mașina 166), noi, cei câțiva care mergem la cimitir, ne recunoaștem după buchetele de flori pe care le ținem în mână. Cimitirul e dezolant, uscat, „ars”; florile de toamnă, care-l invadau în alți ani, în septembrie, de data aceasta aproape că nu se văd. Mormântul e neîngrijit, candela neaprinsă (bătrâna pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
superbă, Eva e plină de farmec, ne spune despre fratele ei, Karl Otto, cu care nu vorbește. Rivalitate în care sora cea mică a învins? Boni se simte intimidat, dar până la urmă totul e bine. La întoarcere am găsit un buchet splendid de la N.R. la ușă și felicitări de la vecini pentru recenziile foarte bune. Toată lumea spune că e cartea mea cea mai bună. Din cauza succesului, dar eu cred că nu trebuie judecat momentul, ci numai drumul unui scriitor. Mi se fac
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
langue d’hostie poignardée...” (Pe curând, femeia mea cu păr de foc de lemn/ Cu gânduri de fulgere de căldură/ Cu talie de clepsidră/ Femeia mea cu talie de castor între dinții tigrului/ Femeia mea cu gura de cocardă și buchet de stele de ultimă grandoare/ Cu dinți de șoareci albi pe pământ alb/ Cu limbă de ambră și sticlă frecate/ Femeia mea cu limbă de anafură înjunghiată...) (tr.a.) Pe curând, femeia mea pe care o iubesc! Ție, ca întotdeauna
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
un pachet mare din partea ambasadorului român din Stockholm: Istoria literaturii române de Călinescu, în engleză! Sunt uimită, n-am fost niciodată la ambasadă și nu l-am cunoscut pe domnul ambasador. Iau pachetul mulțumind. În același timp sosesc telegrame și buchete de flori, pentru a-mi ura viață lungă și fericită, de la instituții și de la prietenii care nu pot veni la petrecere. 16 august 1992. M-am trezit dis-de-dimineață, convinsă să fac față spectacolului împlinirii unei jumătăți de secol pline de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
În această stare euforică m-am pus să fac ordine în casă, mi-am pus mănușile galbene de cauciuc și am luat aspiratorul... S-a sunat la ușă și am deschis, crezând că e poștașul. Era Rune (Gomer), cu un buchet mare de lăcrămioare! Altădată obișnuia să mi le pună într-un săculeț, atârnate de clanța ușii, dar acum a venit personal să mi le dea. M-am mirat, e un domn foarte serios, a fost șeful poliției din Stockholm, acum
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și contabilă a fost întreruptă de bătăi în ușă. Musafirii au umplut gălăgioși biroul. Am recunoscut imediat, în persoana arhitectului, un fost coleg de liceu și, în distinsa lui soție, fiica învățătorului, tot o fostă colegă de liceu. Cu un buchet de flori în mână, domnul arhitect s-a aplecat să-mi sărute mâna slugarnic. În clipa aceea mi-am amintit despre întâlnirea de zece ani de la terminarea liceului care avuse loc acum câțiva ani. Pe vremea aceea încă mai lucram
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]