3,531 matches
-
înlocui balanța de putere ca tendință dominantă a sistemului internațional. Acest fapt va avea ca rezultat generarea unui efect de revărsare sau de cascadă, în care presiunile de socializare încurajează în mod dinamic răspândirea normelor liberale. Își face apariția o buclă de reacție pozitivă și care se autosusține, în care răspândirea normelor liberale consolidează dominația nucleului liberal, astfel intensificând și mai mult impulsul din interiorul sistemului (Huntley, 1996; Cederman, 2001; Harrison, 2002; Mitchell, 2002). Un sistem caracterizat prin reflexivitate prezintă două
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
efecte de socializare dincolo de o anumită etapă din dezvoltarea sistemului internațional. Mai mult, atât metafora alinierii, cât și cea a socializării sugerează un efect de revărsare, în care schimbarea generează un ciclu al progresului, care se auto-impune. Astfel apare o "buclă cauzală dialectică", în care retroacțiunea produsă de sistemul internațional crește șansele răspândirii normelor liberale (Huntley, 1996, p. 59). În baza argumentului său, potrivit căruia liberalismul oferă predicții distincte referitoare la politica mondială, autorul sugerează că sfârșitul Războiului Rece reprezintă o
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
poate fi redusă la monitorizarea reflexivă a acțiunii de către unități. Este posibil să existe un sistem social în care unitățile interacționează pe baza comportamentului reflexiv, dar care nu a atins reflexivitatea. În cadrul unui astfel de sistem, dinamica socializării definește o buclă de retroacțiune negativă, care descurajează schimbarea culturală, iar identitățile unităților rămân stabile în timp. Mai jos se afirmă, de exemplu, că sistemul internațional imaginat de neorealism poate fi interpretat ca funcționând tocmai în acest mod. Astfel, reflexivitatea ca trăsătură a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
întâmplă pentru că efectele de socializare generate de pacea democratică pot să deschidă un spațiu permisiv, care le încurajează să adopte o schimbare culturală prin exercitarea voluntară a calității de agent. Huntley indică moduri prin care competiția și socializarea generează "o "buclă cauzală" dialectică" de retroacțiune auto-susținută (Huntley, 1996, p. 59). Efectele de socializare dezvoltate de nucleul liberal încurajează statele aflate în situația schimbării culturale să adopte transformări ale identității lor. Apoi, acest fapt se răsfrânge asupra proprietăților sistemului, consolidând dominația nucleului
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
nu ca actor rațional. Precum neorealismul, liberalismul oferă o teorie a construirii identității și socializării statului în sistemul internațional legată de felul în care concepe consecințele generative ale anarhiei. În timp ce dinamica socializării se supune variației interne, sistemul internațional definește o buclă de retroacțiune pozitivă auto-susținută, ce încurajează convergența pe termen lung a sistemului internațional în jurul păcii democratice. După ce am schițat cele trei modele, în Tabelul 2.1 sunt rezumate atributele lor centrale. Tabel 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) Variabila cheie Statul-ca-actor
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
păcii democratice. Acest fapt consolidează dominația unui nucleu cu tendințe către normele culturale liberale, astfel mărind reflexivitatea din sistem. Sistemul ca întreg intră într-un proces de tip "bulgăre de zăpadă", pe măsură ce schimbarea progresivă capătă forță istorică prin crearea unei bucle de retroacțiune pozitivă care se auto-consolidează. Acest proces este ilustrat în Figura 6.1. Pare plauzibil să emitem ipoteza conform căreia un punct de referință evident pentru apariția unei mase critice de state democratice liberale îl constituie colapsul recent al
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acest fapt poate contribui activ la tiparul ajustărilor de politică externă care au loc în cadrul lui. Cunoașterea referitoare la existența unui mediu internațional permisiv, care încurajează statele să internalizeze schimbarea culturală, poate, în principiu, să devină informație puternică, introdusă în bucla de retroacțiune pozitivă auto-susținută, întruchipată de sistem. În acest fel, ea poate contribui la crearea unei profeții care se împlinește de la sine, în care așteptările unei schimbări viitoare reprezintă un factor major pentru realizarea ei. Aceste aspecte teoretice despre natura
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
glomerulii primitivi. în glomerul, celulele endoteliale ale capilarelor vin în contact intim cu celulele epiteliale ale podocitelor și împreună alcătuiesc membrana bazală glomerulară, care acționează ca un filtru prin care plasma devine ultrafiltrat lipsit aproape de proteine. Celulele mesangiale fibromusculare susțin buclele capilare și îndeplinesc o funcție fagocitară (10). Nervii apar în metanefros încă din stadiile inițiale ale dezvoltării, provenind din celulele cu origine în tubul neural 4. Nu se știe dacă ei funcționează în timpul nefrogenezei (11). B) CONTROLUL MOLECULAR AL NEFROGENEZEI
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mai conțin fosfatază alcalină; sinteza și, respectiv, activitatea enzimatică ulterioară vor fi crescute și sub controlul aFGF. în libertate, aFGF va interacționa cu receptorii de membrană celulară, prin intermediul cărora își exercită efectele biologice directe. în sinteză, trebuie accentuată și lărgită bucla de reglare autocrină menționată anterior, conform căreia producția crescută de aFGF stimulează creșterea sintezei de fosfatază alcalină care, consecutiv, eliberează mai mult aFGF biologic activ de la nivelul membranei. 2. Celulele de tapetare chistică procese de proliferare și dediferențiere Dezvoltarea chistului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
actualizată - capul. Voia să prelungească lumina orașului incendiat până În zorii cenușii de pe plaja care, cu peisajul ei ploios și marea drept fundal, murea, la rândul său, Într-un amurg veșnic, preludiu al aceleiași nopți ori al oricărei alteia, identică, o buclă interminabilă ce ducea centrul roții și pendulul oscilant al Istoriei până sus, În ceruri, la nesfârșit, ca să-l facă să cadă iar. Un pictor cunocut, afirmase vocea. Spunea mereu la fel, cu aceleași vorbe, pe când Faulques, care și-i Închipuia
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
se insinuau, formele anunțate pe perete, tușele minuțioase și liniile grosolane, cu vopseaua Încă proaspătă, aplicate cu degetele pe figurile deja pictate ori pe spațiile albe. Un drum lung. Exista o tramă subterană, o perspectivă fabuloasă și interminabilă, ca o buclă, care străbătea cercul frescei fără să se oprească, integrând fiecare element, legând Între ele navele care ridicau ancorele sub ploaie, orașul În flăcări de pe deal, fugarii, soldații, femeia violată și copilul călău, bărbatul pe moarte, pădurile cu spânzurați care atârnau
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cele sentimentale sau parfumuri pentru persoane discrete. CAPITOLUL 2 MARI CREATORI DE PARFUMURI „Guerlain a botezat parfumul «Voila pourquoi j’aimais Rosine”, Guerlain a botezat parfumul Extras din cupele de crin Cu numele necunoscutei Boeme Sau aristocrate În ale cărei bucle blonde, Decolorate Sau pudrate, A cunoscut întâia oară Parfumul cupelor de crin... Guerlain a botezat parfumul «Voila pourquoi j’aimais Rosine”.” (Ion Minulescu, Romanța Rozinei) Podoabă și mijloc de seducție, parfumul este înainte de toate un mesager al epocii în care
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
poate specula că este posibilă o modificare conformațională a fibrei de cromatină, prin care, segmente genice aflate la distanță, dar care urmează a fi reunite, pot veni în nemijlocită contiguitate, printr-o buclare a sectorului separator. Intervenția endonucleazică specifică taie bucla în puncte corespunzătoare, prin hidroliza punților fosfodiesterice intracatenare, urmând ca excizia sectorului separator, urmată de hidroliza sa (deleția) prin activitate exonucleazică, să aducă segmentele genice distanțate în nemijlocită contiguitate, iar prin intervenția unei ADN ligaze specifice să fie realizată continuitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se interpun și secvențe S (fig. 3.11). Simbolul S derivă de la cuvântul „switch” (comutare în limba engleză) și înseamnă regiune de comutare. Rearanjamentul de segmente genice, prin utilizarea acestor secvențe de recunoaștere și de semnalizare conduce la formarea unei bucle a dublului helix ADN între segmentele genice D și JH care cuprinde spațiatorul de 12 perechi de nucleotide sau spațiatorul de 23 perechi de nucleotide,joncționată, fie la o secvență Cµ, fie la o secvență Cδ (după Alberts și colab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
helix ADN între segmentele genice D și JH care cuprinde spațiatorul de 12 perechi de nucleotide sau spațiatorul de 23 perechi de nucleotide,joncționată, fie la o secvență Cµ, fie la o secvență Cδ (după Alberts și colab., 1994). Excizia buclei va aduce segment genic D în nemijlocita vecinătate a segmentului genic JH și acestea vor fi reunite covalent prin activitatea ligazică. Prin împerecherea și recombinarea secvenței de recunoaștere aflată la capătul 5’ al unui suprasegment reunit D-JH și secvența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de reunirea V-D. Pe de altă parte, rearanjamentul poate fi aberant și astfel chiar dacă este complet, el nu a condus la geneza unei gene care să codifice pentru o proteină funcțională. Coexistența rearanjamentelor productive și neproductive sugerează existența unei bucle feedback în controlul procesului de recombinare. Figura 6.1 redă un asemenea model. Să admitem că fiecare celulă începe cu doi loci, în configurația nearanjantă din linia germinală pentru Igo. Oricare dintre acești loci poate fi rearanjat, spre a genera
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
profil spre stânga, cu trăsături ce-i dau o notă de măreție. Prin reliefuri accentuate sunt redate trăsăturile chipului: mustăcioară sub care transpare un zâmbet abia schițat, nas ușor acvilin de dimensiuni impresionante, pomeți proeminenți, maxilare puternice, părul pieptănat în bucle supuse, care acoperă partea de sus a urechii și ceafa. Sub gât este inscripționat numele gravorului și mai jos, spre marginea medaliei, o stea în cinci colțuri. Chipul este flancat în față și în spate de inscripția arcuită PROFESORUL ERNEST
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
modelau în funcție de mediu, care nu se mulțumeau cu anularea informațiilor, ci le tratau în mod diferit pentru a putea să se reechilibreze. Acest sistem acționa și realiza, deci, asupra a ceea ce îl înconjura o acțiune ce revenea asupra lui, în buclă. În funcție de ceea ce primea în schimb, adică de reacția pe care o percepea din partea mediului, își schimba finalitatea. Dar existau mai multe tipuri de finalitate, ceea ce îl transforma într-un sistem foarte complex, care avea mereu tendința de a se reechilibra
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nefiind încă într-adevăr explorat la nivel exprimental, e vorba de a întreprinde fără întîr-ziere o astfel de investigație, mizînd pe o dublă fecunditate: aceea a unei înnoiri metodologice (recurgînd la noțiunile de "structuri finalizate", de "niveluri de organizare", de "bucle retroactive", spre exemplu) și cea a refuzului împărțirii în fenomene biologice și fenomene sociologice (nu pentru a ceda vechilor tentații reducționiste, ci pentru a introduce continuitatea într-un loc unde a existat prea multă discontinuitate...)". Jack Baillet prezenta după aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cea maternă cunoaște o experiență unică de interioritate-exterioritate, pe care nativul o ignoră, din motive evidente. Străinul este "condamnat" să gîndească limba, limbile de fapt, pentru că orice problemă lingvistică ridicată de contactul intim cu un alt univers îl retrimite în buclă spre propria limbă, asupra căreia dobîndește o viziune surplombantă. Consider că supraconștiința lingvistică evocată de cercetători nu privește doar noua sferă de expresie cu acel soi de dezinvoltură creatoare și de ignorare a tabuurilor înnăscute -, ci și pe cea veche
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să-și exprime propriile idei, dar confe rindu-le mereu suportul a ceea ce fusese gîndit înafara lui. A rescrie înseamnă a gestiona un text anterior între cei doi poli ai ipseității și alterității, ai vechiului și noului, rămînînd însă mereu în bucla "celuilalt al aceluiași" ("l'autre du même"), după cum îl numește Gérard Genette într-un scurt articol amuzant și sclipitor, în care susține, între altele, că "nu poți varia fără să repeți, nici să re peți fără să variezi". Între același
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unei singurătăți mutilante. În orice caz, barbaria, soft sau hard, are același rezultat: stingerea ființei, tăcerea vocii sacre dinlăuntru, sugrumarea spiritului critic și a voinței de acțiune, moartea cuvîntului care desemnează o realitate și naște rea vorbelor care trimit în buclă la ele însele... Hervé Bel e o ființă paradoxală. Un promițător cadru parizian (născut în 1961), cu serioase studii de drept și economie, lucrînd într-una din cele mai mari bănci franceze, foarte apreciat la locul de muncă și mulțumit
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ele ne hrănesc ființial. A trăi de moarte, a muri de viață, cum spune filosoful din Efes... În esență, dincolo de judecățile și verdictele cu certitudine susceptibile de interpretări și amendări multiple, Edgar Morin se revendică de la o gîndire recursivă, în buclă, în care cei doi termeni ai unei contradicții, departe de a se anula reciproc, trimit în permanență de la unul la altul. Mișcarea veșnică e cea care ne așează inevitabil pe cale. Oricum am numi-o. Curios lucru și sfîrșitul lumii... Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
el, dacă nu există vreo îndoială în ce pri vește prima carte, în schimb identificarea cu precizie a ultimei, sau ultimelor lucrări e mult mai anevoioasă. Căci ne aspiră un semn al infinitului, sau o bandă a lui Möbius, cu buclă dublă prima și ultima carte în limba română, prima și ultima carte în limba franceză -, cu dus-întors insidioase, discrete, imprevizibile, în ciuda abandonului declarat al primei limbi în favoarea celei de a doua. La aceasta se adaugă, așa cum vom vedea, datele de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
analizat(ă) din perspectiva celor trei dimensiuni (conectivitate, referențialitate, performativitate). Capitolul 2 ORGANIZAREA SINTACTICĂ A COMUNICĂRII VERBALE Motto: „O draperii de cuvinte, asamblări ale artei literare, o pâlcuri, o plurale, straturi de vocale colorate, decoruri de linii, umbre ale tăcerii, bucle superbe de consoane, arhitecturi, înflorituri de puncte și de semne scurte...!” Francis Ponge Morris aduce în scenă semiotica din perspectivă trihotomică: sintactica, care se ocupă cu relația dintre semne; semantica, ce se ocupă cu raportul semnului cu lumea pe care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]