4,175 matches
-
literare, somat de prietenii din Școala prozatorilor târgovișteni și nu numai, la cincizeci de ani bătuți pe muchie, în 1997, am strâns de prin reviste o suma de cronici privind exclusiv romanul ultimilor zece ani și, cu o psihologie de cărturar nou nouț nu-i așa? am îndeplinit, sper, toate formalitățile de a intră, cu arme și bagaje, în meseria de scriitor. A.B.Au urmat; "Figuri ale romanului", eseuri și cronici literare, Editura Domino, Târgoviște, 1997, cu o apreciere critică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe coperta a IV-a de Alexandru George; "Figuri ale imaginarului poetic", eseuri și cronici literare, Editura Domino, Târgoviște, 1998, cu o apreciere critică pe coperta a IV-a de Marin Sorescu și o postfață de Gabi Dumitru; "Dinastia de cărturari a Ciorăneștilor", fișe monografice și bibliografie; împreună cu Mihai Gabriel Popescu, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2000, cu o apreciere critică pe coperta a IV-a de Ionel Necula; "Lola Lolita Bonita", poezie, Editura Cartea Românească, București, 2000, cu o apreciere critică pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Române, înființată la Roma de către Monseniorul Bârlea. Multe aș putea povesti despre Mircea Popescu, dar poate că și aceste câteva fraze vor trezi interesul cititorului avizat pentru această carte. Chiar și titlul cărții are o semnificație anume Mircea Popescu, un cărturar, un ziarist, o conștiință. Noi am preluat aceste cuvinte de la Virgil Ierunca, prietenul și camaradul lui Mircea Popescu întru jurnalism și promovare a culturii române. Cartea am lansat-o la București, la Muzeul Literaturii Române, avându-i printre cei care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
-se în continuare și la alte monstruozități. „Un atentat mișelesc la Iași”, consemna Foaia la 7 martie 1937: „La 1 martie, seara, trei studenți au săvârșit un sălbatec și mișelesc atentat împotriva rectorului Universității din Iași, bunul român și marele cărturar Traian Bratu. În drumul de la Universitate spre casă, spunea ziarul, acesta a fost atacat în stradă de cei trei studenți, care au încercat să-l ucidă cu cuțitul. Victima are răni adânci și grele la gât, în spate și la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
D-lui dr. N. Lupu, redacția și administrația în Câmpulungul - Moldovenesc, apare la 20 ianuarie 1929. Director Aurel Hutu ; Tipografia Bucur Orendovici - Suceava. Redactor responsabil Ion P. Răiescu. În cuvântul „Către cititori”, redacția „ascultând de sfatul cumpătat al mai multor cărturari” a hotărât să „scoată o gazetă săptămânală scrisă mai mult pe înțelesul poporului” și are ca țintă „nu numai să dezrobească pe cei pentru care este editată, din cătușele asupritorilor, ci mai vârtos să rupă rețeaua de minciuni și fărădelegile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
b) prădarea fondului religionar. Redactor și secretar de redacție - Aurel Dumbrăveanu, publicist, membru al sindicatului ziariștilor. În el semnau: Ion Dragoslav, Th. Speranța, I.E. Torouțiu, Eugen Melik. * Scopul ziarului Dreptul Țărănimii „să creeze acea legătură sufletească între țărănimea noastră și cărturarii ei (intelectualii), îndeosebi între ea și preoți și învățătorii satelor, care e cea mai firească și de care avem atâta lipsă.” (Din Tribuna 1919). * Dreptul Țărănimii este ziarul despre care Glasul Bucovinei (nr.329/1920) spunea că „după încetarea din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
XXI-lea an , în ianuarie 1938, Glasul Bucovinei a procedat la reorganizarea activității sale devenind un ziar de informare publică, cu o pagină literară în fiecare săptămână. * Când intra în al 23-lea an de existență Glasul Bucovinei, înființat de cărturarii și patrioții Sextil Pușcariu, Ion N. Nistor, Alecu Procopovici, Vasile Bodnărescu, dr. Isidor Bodea, ani dea rândul cotidian, de data aceasta, la 14 ianuarie 1941, își avea redacția și administrația în București III, ca și tipografia. El își continua activitatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
protopresviter și profesor de teologie. Preoțimea ortodoxă română din Bucovina.” Redacția și administrația în Cernăuți, Piața Principală nr.3. Se realiza la Societatea tipografică bucovineană din Cernăuți. Nu purtau semnătura decât articolele venite din public. * Faptele au arătat că marii cărturari, dintre care o bună parte fețe bisericești, dedicându-se culturii și deșteptării neamului, au făcut politică activă cu bune rezultate: Andrei Șaguna în Ardeal Miron Cristea în România, Veniamin Costache în Moldova, Morariu - Andrievici Silvestru în Cernăuți și Dalmația, or
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tot acolo, în Bucovina, o pleiadă de ierarhi ai ortodoxismului românesc au făcut știință, cultură și politică; frații Constantin, Aurel și Leca Morariu, Artemie Beraiu, Dionise Bejan, Dimitrie Dan ș.a. Andrei Șaguna (1 I. 1809, Miskolc - 28.VI. 1873, Sibiu) cărturar, îndrumător cultural. Era fiul unui negustor macedonean. Termină gimnaziul la Pesta și tot acolo a făcut studii de filozofie și drept .La Vârșeț urmează secția română a Seminarului teologic .În 1833 se călugărește, primind numele de Andrei. A fost profesor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Albina Românească prima gazetă din Moldova, profesor, autor de cărți, ctitor de școală românească, inclusiv Academia Mihăileană, promovează știința și cultura în Moldova. Despre istoricul și folcloristul Bucovinei Dimitrie Dan s-a scris prea puțin în presa Bucovinei cu atâția cărturari. Un student vrednic, absolvent al Seminarului din Dorohoi, nădăjduim să ne dea un studiu asupra vieții și lucrărilor harnicului cercetător. Până atunci, sub titlul „Cei care au creat România” dl. N. Iorga așează între alți fruntași cărturari și pe preotul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovinei cu atâția cărturari. Un student vrednic, absolvent al Seminarului din Dorohoi, nădăjduim să ne dea un studiu asupra vieții și lucrărilor harnicului cercetător. Până atunci, sub titlul „Cei care au creat România” dl. N. Iorga așează între alți fruntași cărturari și pe preotul Dimitrie Dan, diaconul. „Același, din aceeași generație care sa consacrat mai mult trecutului moldovenesc de mânăstiri și biserici, preotul Dimitrie Dan a trecut neobservat la cele veșnice... Istoria, desigur, se face cu unii din aceștia.” (Cronica din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Din Iconar nr.1.6.1936, Cernăuți, reeditat și în Iconar nr.6/1997, p.24, Rădăuți) * Muguri (19241926), scrisă și editată inițial la șapilograf, de un grup de elevi de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzchi” din Rădăuți, sub îndrumarea profesorilor și cărturarilor Ilie Vișan și Emanoil Isopescu. În fruntea ei un adolescent precoce și foarte promițător, mișcânduse cu har în poezie, proză, teatru și creația critică. Mort înecat la 19 ani, Mihai Horodnic avea să rămână în memoria tuturor, precum Nicolae Labiș
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
recenzate „Răvașul poporului”, editată la Fălticeni, de A. Gorovei și M. Sadoveanu; Amicul tinerimii, revistă care apărea la București. La Măriței recomandăm să fie vizitată clădirea Școlii Generale, înființată de Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina, din inițiativa cărturarului George Tofan. În timpul stăpânirii austriece, în localitățile cu populație mixtă sau înființat școli cu limba de predare a altor naționalități decât cea română (germană, ruteană). În această situație, unele personalități culturale române - spune Dragoș Cuzic și Dragoș Luchian în Mic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
va duce această revoluție. Putea stafia bărbosului să ne dea tîrcoale o sută de ani, noi l-am fi ignorat, sîntem latini. Legea și proprietatea sînt visul nostru, nu dictatura și colectivizările. În trei valuri, sute de mii de țărani, cărturari, soldați au înfundat pușcăriile, în trei valuri, realizînd un alt Holocaust, genocid despre care se cam tace în apus. Și pînă în anul 1960, în toți munții noștri, existau bandiți, desperados, partizani fără de partid, oameni simpli, ce se sinucideau deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
imediat după președintele D.R. Popescu. Aceasta cred eu că explică și „scandalul” care s-a iscat În jurul numelui lui când s-a aflat că În dosarul de securitate al lui Adrian Păunescu se află denunțuri semnate de marele poet și cărturar. Pe Doinaș, probabil, partidul, Încredințîndu-i funcția extrem de „influentă” de a „da bani scriitorilor”, l-ar fi presat să facă unele „informații” (sunt convins, de altfel fără mare revelanțăă În legătură cu unul sau cu altul dintre colegi. Cu Păunescu, de altfel, după
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
erau, firește, mai vechi. Între Răsărit și Apus, nu a existat niciodată un zid etanș. Încă din Evul Mediu, legăturile cu Ungaria și Polonia deschideau o fereastră spre lumea catolică și de expresie latină a Occidentului. Latina nu era necunoscută cărturarilor români din secolul al XVII-lea. Unul dintre ei, Constantin Cantacuzino, om politic și istoric, și-a făcut studiile În Italia, la Padova. Să nu confundăm Însă contactele și influențele cu structurile. Cadrul de viață și atmosfera tradițional-ortodoxe, Încă de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
asupra Basarabiei, românii aveau un drept istoric de necontestat (fusese răpită Moldovei În 1812, În timp ce principatul Transilvaniei făcuse parte de la Întemeierea lui din Ungaria). Transilvania avea Însă altă strălucire. Era o țară frumoasă și bogată. Dăduse românilor o pleiadă de cărturari și tot aici Începuse mișcarea națională românească. Sufletul românilor era cu Transilvania. Moartea lui Carol I (octombrie 1914) a Înlăturat o piedică. Neavând copii, i-a succedat nepotul său de frate, Ferdinand. Tot un prinț german, dar care nu a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vedere, ea Întruchipează un extraordinar mit feminin. Eminescu și Caragiale În procesul de creare a României, acțiunea culturală a premers actul politic. România s-a făcut mai Întâi În conștiințe. S-ar putea spune că este o țară făcută de cărturari: scriitori, istorici, oameni ai școlii... Ei au dat contur unei istorii comune și unui spațiu spiritual; prin ei, românii au căpătat o identitate. Trecem astfel, din panteonul eroilor politici În cel al oamenilor de litere. Și aici există o ierarhie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a Însemnat foarte mult, purtând cuvântul dvs. și gânduri despre dragul meu tată care pentru mine a fost Întruchiparea dragostei părintești. Bunul Dumnezeu l-a Înzestrat cu o deosebită inteligență și talent poetic, fiind În același timp și un adevărat cărturar, după cum Însăși dumneavoastră Îl caracterizați. De la bunul meu tată mi-au rămas poezii, poeme cu teme istorice și religioase În zeci de strofe pe care intenționez să Încerc o tipărire a lor, considerând că acum Își vor găsi locul meritat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Eugen Dimitriu, Îți mulțumesc din suflet pentru surpriza ce mi-ai făcut trimițândumi lucrarea de mare valoare Știința În Bucovina vol. II, la realizarea căreia ai depus o muncă de albină fără odihnă! Deasemenea, pentru studiul Aurel G. Stino distinsul cărturar fălticenean. Numai cine a lucrat În direcția aceasta - cercetarea și descoperirea lor poate să-și dea seama câtă energie și răbdare au consumat. Îți urez ca noul an - 1984 să-ți mențină sănătatea și puterea de muncă pentru a continua
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
așa le-am făcut cam lungi, deci nu intenționam să decodez personajele; dar nu regret că am aflat secretul lor. E plauzibilă și lecțiunea Marian pentru acea doamnă, așa că o adopt, și cred că e destul de posibil să aparțină familiei cărturarului S.Fl. Marian. După cum vedeți, s-a terminat (oare?) faza cu plicurile de dimensiuni impresionante, iar ceea ce vreau să vă supun spre consultare Încape Într-unul normal, deși ponderea informațiilor În chestiune nu e deloc „ușoară”. Iată despre ce e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Fălticeni e cam supărat și are multe motive. Tatăl său, pentru că nu l-a așteptat pe d-rul Jean Zwiebel - președintele Comunității,la un serviciu divin solemn, a fost lipsit de salariu de rabin-șef cât timp a trăit. Era un cărturar erudit, de la care am folosit mult În discuțiile noastre. Trăia din darul enoriașilor. Apoi rabinul-șef, fiul său, a trimis „Amintiri” pentru Anuarul lui Gane (la sărbătorirea Centenarului), amintiri care nu sau publicat, fiind... evreu(?) (De asemeni și avocatul-publicist Iacob
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
concentrare a valorilor culturale; Sunt convins că este destinată unui deosebit interes de editură . Aș dori din tot sufletul să vadă lumina tiparului „dacic” , chiar pentru că ar constitui o mărturie În plus și un adaos prețios la panteonul fălticenean al cărturarilor și condeierilor de seamă, numit Eugen Dimitriu; fiu al acestor locuri, În care s au petrecut, după cum rezultă din carte , multe fapte, gânduri și emoții de elită spirituală. Am unele rezerve pentru unele personalități, care au aparținut unor clase sociale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la comemorarea „Șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște Însă și știe că eu am impulsionat revalorificarea activității folcloristului și cărturarului fălticenean. E foarte bine că se vorbește și se scrie astăzi mai mult despre Artur Gorovei; eu sunt foarte mulțumită că am putut aduce o mică și modestă contribuție la redeschiderea unui drum. Poate că Dl. Datcu ar fi fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Cred că și din culegerea de folclor a D-lui Popa vom include ceva material - tot ca o mărturie folticeneană. Ar fi bine, dacă D-na Stino va consimți, să publicăm cu caracter postum și ceva lăsat de mult apreciatul cărturar Aurel G. Stino. La rândul meu aici, voi cere colaborarea D-lor G. Ursu (pe care-l cunosc bine) și M. Șerban. Chiar și la Dl. Gafița mă gândesc, la care vreau să merg cu tot materialul adunat și să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]