3,834 matches
-
submediteraneană. Precum un brâu întins dinspre est spre vest, la limita sudică a satului întâlnim arealele bine împădurite numite Padeș(fag și castanul comestibil),Pădurea Mare(fag, gorun și molid)și Vârful Stogul(fag secular). În aceste păduri se întâlnesc cerbi, căpriori, mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
la vânătoare prin Țara Crișurilor, Regele Ladislau I al Ungariei a ajuns într-o poiană largă, străjuită pe ambele părți de apele Crișului Repede, nu departe de Peța-Hewjo, pârâul ce nu îngheață niciodată. A adormit repede, obosit fiind după goana cerbilor. În vis i s-au arătat doi îngeri, care i-au cerut să înalțe de îndată, acolo, o mănăstire zidită, cu hramul Sfintei Fecioare Maria. Locul acesta l-a numit Várad, iar în jurul mănăstirii - care avea să ajungă vestit centru
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
schimbă, creșterea bovinelor devenind mult mai avantajoasă, astfel, în fazele târzii ale culturii, Starčevo-Criș III și IV, procentajul de bovine crește peste 35%, devenind predominant mai târziu în cadrul culturii Vinča de exemplu. În cadrul speciilor sălbatice identificate s-a observat preponderența cerbului, acesta fiind vânatul preferat urmat apoi de porcul mistreț. Există și alte specii sălbatice, însă procentajul acestora este atât de mic încât se consideră că apar datorită unei „vânători accidentale”. În ceea ce privește practicarea agriculturii, există dovezi privind cultivarea cerealelor, fiind identificate
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
unei vacanțe în Elveția, care reproduce o pictură pierdută și redescoperită realizată de artistul german Josef Madlener intitulată "Der Berggeist". Acest tablou reprezintă un bătrân cu barbă albă, purtând o haină lungă și o pălărie mare, împreună cu un pui de cerb într-un cadru de țară cu munți în fundal. Carpenter spune în lucrarea lui că Tolkien a păstrat această carte poștală cu atenție, și mult după aceea a scris pe coperta de hârtie în care a ținut-o: „Origin of
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
eseul lui Geoffrey Chaucer, Treatise on the Astrolabe, acesta îi atribuie numele de "Alhabor", descriind-o ca un cap de câine. Acest nume este folosit pe larg în astrolabii medievali din Europa de Vest. În sanscrită este cunoscută ca "Mrgavyadha" „vânătorul de cerb”, sau "Lubdhaka" „vânătorul”. Ca Mrgavyadha, steaua reprezintă Rudra (Shiva). Steaua este menționată și ca "Makarajyoti" în Malayalam și mari semnificații religioase pentru centrul de pelerini Sabarimala. În Scandinavia, steaua a fost cunoscută ca "Lokabrenna" („ars de Loki” sau „torța lui
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
din Tassili (Sahara) apar imaginile unor vrăjitori străvechi în exercițiul activității lor, total asemănători cu cei din zilele noastre la populațiile subdezvoltate. Imaginile din peșteră arată un vrăjitor deghizat într-un animal ciudat, semănând cu un iepure având coarne de cerb. Îmbrăcămintea lor dă impresia unor apariții îngrozitoare: om-bizon, om-cal sau om fără nas, gură și urechi, de exemplu așa numitul "Marele zeu marțian" de la Jabbaren (Africa). Recuzita vrăjitorului paleolitic este bogată și variată. Dispune de unelte și culori preparate de
Vrăjitorie () [Corola-website/Science/303308_a_304637]
-
ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel de câmp, mierla, sfrancioc roșiatic, codobatura, bufnita, șopârla de munte, salamandra) În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
piesa « Nu pot uita» compusă de Petru și Andreea Mărgineanu. Melodia este coloana sonoră pentru videoclipul promoțional produs de Dakino pentru premiera filmului «Faimosul Paparazzo», în regia lui Nicolae Mărgineanu. În anul 2001 a câștigat locul I la festivlalul internațional «Cerbul de aur», secțiunea POP dar și un premiu de popularitate. În anul 2002 a obținut premiul I și trofeul pentru cea mai bună voce internațională la festivalul «Dicovery» din Bulgaria. În același an obține premiul al III- lea la festivalul
Luminița Anghel () [Corola-website/Science/303402_a_304731]
-
Maramureșului, ceea ce îl face pe artist un autentic român. Și în prezent, Aurel Tamâș se simte atras de meleagurile copilăriei, încercând să petreacă cât mai mult timp in Borșa. A debutat în showbiz în anul 1996 prin participarea la Festivalul Cerbul de Aur. Practic, aceasta a fost rampă să de lansare. În 1992 a colaborat cu Dumitru Farcaș, alături de care a petrecut o lună de zile în Statele Unite ale Americii, într-un turneu. Mai mult decât atât, în televiziune a colaborat
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
na Florentina Satmari, una din cele mai mari realizatoare de emisiuni din televiziunea publică, față de care are recunoștință, pentru faptul că l-a descoperit și l-a îndrumat. Debutul în televiziune a fost la o emisiune de Crăciun, urmând festivalul “Cerbul de Aur” unde a început adevărată ascensiune în carieră. După prestația de la Festivalul “Cerbul de Aur”, a început vacarnul, fiind prezent pe marile scene alte țării, dar și în străinătate, în Franța, Italia, Germania, Grecia, Austria și Statele Unite. În 1993
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
față de care are recunoștință, pentru faptul că l-a descoperit și l-a îndrumat. Debutul în televiziune a fost la o emisiune de Crăciun, urmând festivalul “Cerbul de Aur” unde a început adevărată ascensiune în carieră. După prestația de la Festivalul “Cerbul de Aur”, a început vacarnul, fiind prezent pe marile scene alte țării, dar și în străinătate, în Franța, Italia, Germania, Grecia, Austria și Statele Unite. În 1993, primul album “Bună ziua oameni buni” a fost editat de casă de discuri Elect Record
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
și unele sacrificii rituale umane. Au fost descoperite schelete poziționate în anumite poziții, de exemplu, întinse pe spate sau ghemuite și acoperite cu lespezi de piatră. Alături de cel înmormântat se depuneau ofrande: unelte din piatră, dinți de ren sau de cerb, coarne de capră de munte. Corpul era presărat cu ocru roșu. Nu este clar dacă se dorea protejarea celor decedați sau a celor vii de spiritele acestora, dar, în orice caz, se remarcă faptul că omul primitiv începe să fie
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
os sau fildeș cu o semnificație și funcție magică. În paleoliticul superior se remarcă pictura și gravura rupestră (sudul Franței, nordul, estul și sudul Peninsulei Iberice, regiunea Saharei, Munții Tassili). Sunt redate figuri de animale în mișcare (urs, bizon, cal, cerb, țap de munte) combinate cu motive geometrice. Rar apar figuri umane; mai rar apar păsări, iar plante deloc. Arta paleoliticului superior avea o funcție preponderent magică - La Ferrasse, Niaux, Lascaux (Franța), Altamira (Spania) ș.a.
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
în România după revoluția din 1990 și a realizat “Visul Toboșarului”, un poem simfonic, într-un spectacol de world-muzică care a rămas pentru todeauna întipărit în mintea spectatorilor. Începând cu 1992, (când Țăndărică participa cu un clip, pentru Germania, la «Cerbul de Aur») își edifica propria carieră, așadar solistică. Un single și un LP (cu compoziții proprii, avându-l inclusiv solist vocal! - «Lipan Connection»), iar din 1999 apare cu proiecte ample (însoțite de transpuneri discografice ale coloanelor sonore) inițiate și dezvoltate
Ovidiu Lipan () [Corola-website/Science/303562_a_304891]
-
eveniment devenit tradiție ce are loc în Piața Sfatului din Brașov în lunile august-septembrie. Desfășurat pentru prima dată în 1968, festivalul a lansat de-a lungul timpului vedete care s-au bucurat de mare succes în țară și în străinătate. „Cerbul de Aur” este un spectacol-concurs de interpretare ce urmărește promovarea talentelor din România și de peste hotare. Printre artiștii străini ce s-au aflat pe scena festivalului se numără: Diana Ross, Amália Rodrigues, Julio Iglesias, Sheryl Crow, Tom Jones, Vaya con
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
Până în prezent au avut loc 17 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima ediție a avut loc în 2009, ulterior Televiziunea Română declarând că deocamdată nu dispune de fondurile necesare organizării altor ediții. "Cerbul de Aur... de la alb-negru la color" a fost organizat de Televiziunea Română în studiourile sale din București, pe 1 martie 2008, pentru a celebra 40 de ani de la debutul festivalului în 1968. Numeroase personalități au fost prezente în studioul 3 al
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
fost organizat de Televiziunea Română în studiourile sale din București, pe 1 martie 2008, pentru a celebra 40 de ani de la debutul festivalului în 1968. Numeroase personalități au fost prezente în studioul 3 al TVR pentru a trasa, pentru telespectatori, istoria Cerbului de Aur de la alb-negru la color, amintindu-și cu drag și emoție de întâmplările prin care au trecut de-a lungul celor cincisprezece ediții ale Cerbului de Aur. Constantin Drăghici (cel care a deschis cu un recital Festivalul în 1968
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
au fost prezente în studioul 3 al TVR pentru a trasa, pentru telespectatori, istoria Cerbului de Aur de la alb-negru la color, amintindu-și cu drag și emoție de întâmplările prin care au trecut de-a lungul celor cincisprezece ediții ale Cerbului de Aur. Constantin Drăghici (cel care a deschis cu un recital Festivalul în 1968), Margareta Pâslaru, Stela Popescu și Iurie Darie (primii prezentatori ai Cerbului, în 1968), Valeriu Lazarov (regizorul artistic al primei ediții a Cerbului), Mihaela Mihai (interpretă prezentă
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
și emoție de întâmplările prin care au trecut de-a lungul celor cincisprezece ediții ale Cerbului de Aur. Constantin Drăghici (cel care a deschis cu un recital Festivalul în 1968), Margareta Pâslaru, Stela Popescu și Iurie Darie (primii prezentatori ai Cerbului, în 1968), Valeriu Lazarov (regizorul artistic al primei ediții a Cerbului), Mihaela Mihai (interpretă prezentă la primele trei ediții ale Cerbului, premiată cu mențiune), Sanda Țăranu (prezentatoare a celei de-a doua ediții, alături de actorul Silviu Stănculescu), Luminița Dobrescu (câștigătoarea
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
celor cincisprezece ediții ale Cerbului de Aur. Constantin Drăghici (cel care a deschis cu un recital Festivalul în 1968), Margareta Pâslaru, Stela Popescu și Iurie Darie (primii prezentatori ai Cerbului, în 1968), Valeriu Lazarov (regizorul artistic al primei ediții a Cerbului), Mihaela Mihai (interpretă prezentă la primele trei ediții ale Cerbului, premiată cu mențiune), Sanda Țăranu (prezentatoare a celei de-a doua ediții, alături de actorul Silviu Stănculescu), Luminița Dobrescu (câștigătoarea Cerbului în 1969), Doina Spătaru (premiată cu mențiune la a treia
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
care a deschis cu un recital Festivalul în 1968), Margareta Pâslaru, Stela Popescu și Iurie Darie (primii prezentatori ai Cerbului, în 1968), Valeriu Lazarov (regizorul artistic al primei ediții a Cerbului), Mihaela Mihai (interpretă prezentă la primele trei ediții ale Cerbului, premiată cu mențiune), Sanda Țăranu (prezentatoare a celei de-a doua ediții, alături de actorul Silviu Stănculescu), Luminița Dobrescu (câștigătoarea Cerbului în 1969), Doina Spătaru (premiată cu mențiune la a treia ediție), Corina Chiriac (deținătoare a Cerbului de bronz în 1971
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
în 1968), Valeriu Lazarov (regizorul artistic al primei ediții a Cerbului), Mihaela Mihai (interpretă prezentă la primele trei ediții ale Cerbului, premiată cu mențiune), Sanda Țăranu (prezentatoare a celei de-a doua ediții, alături de actorul Silviu Stănculescu), Luminița Dobrescu (câștigătoarea Cerbului în 1969), Doina Spătaru (premiată cu mențiune la a treia ediție), Corina Chiriac (deținătoare a Cerbului de bronz în 1971), Teodora Dinulescu (scenografa primei ediții a Cerbului), Carmen Dumitrescu (reporter al TVR), Dumitru Moroșanu și Octavian Iordăchescu (cei care au
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
primele trei ediții ale Cerbului, premiată cu mențiune), Sanda Țăranu (prezentatoare a celei de-a doua ediții, alături de actorul Silviu Stănculescu), Luminița Dobrescu (câștigătoarea Cerbului în 1969), Doina Spătaru (premiată cu mențiune la a treia ediție), Corina Chiriac (deținătoare a Cerbului de bronz în 1971), Teodora Dinulescu (scenografa primei ediții a Cerbului), Carmen Dumitrescu (reporter al TVR), Dumitru Moroșanu și Octavian Iordăchescu (cei care au reluat Cerbul de Aur în 1992), Doru Tufiș (câștigătorul locului I la secțiunea videoclip în 1993
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
a celei de-a doua ediții, alături de actorul Silviu Stănculescu), Luminița Dobrescu (câștigătoarea Cerbului în 1969), Doina Spătaru (premiată cu mențiune la a treia ediție), Corina Chiriac (deținătoare a Cerbului de bronz în 1971), Teodora Dinulescu (scenografa primei ediții a Cerbului), Carmen Dumitrescu (reporter al TVR), Dumitru Moroșanu și Octavian Iordăchescu (cei care au reluat Cerbul de Aur în 1992), Doru Tufiș (câștigătorul locului I la secțiunea videoclip în 1993), Ricky Dandel (prezentatorul edițiilor 1992, 1993, 1994,1996 si 2001), interpretă
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]