3,836 matches
-
de acasă, pe care nu i-au mai văzut de mulți ani și pe care poate nu aveau să-i mai vadă niciodată. Printre lacrimi și suferințe, sufletul lor a creat colinde triste cu imagini zguduitoare de lanțuri și gratii, colinde aduse la lumină de puținii supraviețuitori, abia după mulți, mulți ani. Am cunoscut de pildă în Germania prin anul 1982, un fost deținut politic, Dr. medic Nicolae Ighișan, care în decursul vieții sale, a cumulat 25 de ani de temniță
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
iar emoția Sfintei Împărtășanii, nevrednicul de mine primind hrana dătătoare de viață. 23 decembrie 2012 Împodobit de sărbătoare, noul paraclis și-a Întâmpinat pelerinii cu un brad ornat cu beteală și globulețe, iar la final i-a răplătit cu frumoase colinde și cu un spectacol dedicat Nașterii Mântuitorului, prezentat de o trupă de copii din Medgidia. Având ascultare la pangar, unde e ca În ghețărie, n-am prins decât puține momente din Sfânta Liturghie, dar am trăit iarăși bucuria Împărtășaniei, care
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
fiecare deținut din cea mai îndepărtată celulă să-l poată auzi. Nu era Paști în care sa nu ascultăm prohodul și nici Crăciun, în care vocea lui minunată să nu rupă tăcerea nopții și să învăluie pușcăria cu cântec de colinde. Urmarea era știută! DUMITRAȘ era pedepsit pentru încălcarea regulamentului. Când gardienii veneau să-l scoată din celulă, îl găseau la ușă, așteptându-i, gata pregătit de beci. Gardienii păreau însă înțeleși să nu-i deschidă ușa la celulă, decât după ce
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
oriental, Pr. Ieronim Șușman era celebrant principal. Iar când celebram în ritul latin, atunci celebrant principal era Pr. Iosif Celante sau Pr. Matei Ghiuzan, iar predica ce ținea ca loc de meditație o făceam cu rândul. De Crăciun am cântat colinde. Am format cor și ne-am dus pe la toate barăcile și am cântat. De Sfintele Paști, la fel am cântat „Cristos a înviat!” și alte cântece. Tot ni se spunea că ne dă drumul și a venit și această zi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Am cumpărat-o, un franc elvețian m-a costat, cu sentimentul că realizez un gest de salvare și de recuperare, în același timp. Tot aici, la Emmaus, am găsit acum câtva timp icoane pe sticlă din România, CD-uri cu colinde de Crăciun pe care erau scrise într-o franceză plină de greșeli dedicații patetice de "înfrățire" între sate etc. Faptul că toate aceste semne ale "românității" au eșuat la lada de gunoi a Emmaus-ului spune mult despre limitele dialogului cultural
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
20 decembrie 1973 „Cel de-o seamă cu lumina, De la sânul doinei dat să ne apere grădina. Vivat, crescat, floreat! Cel viteaz, cel Bun, cel Mare Cărturar, obștean, bărbat Veghetor de dor și soare, Vivat, crescat, floreat!“ („Vivat, crescat, floreat! Colind la cel de-un vis cu țara“, Luceafărul, 28 ianuarie 1978) ȚIC Nicolae „Cred că marea ambiție a scriitorului angajat de azi este aceea de a fi, prin scrisul său, un bun slujitor al prezentului și al viitorului comunist.“ (Luceafărul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ar fi cheresteaua bună. II 24 decembrie [1950], ajunul Crăciunului [...] Orașul ăsta a devenit un iad: umed, lipicios și alunecos de să-ți spargi capul! Am să mă duc la biserica Zlătari, unde este în seara asta un concert de colinde, cu 100 de lei biletul. Plec cu inima deja înduioșată; am să ascult glasuri de copii cântând, cum cântau pe vremuri anume pentru tine. Te văd cu papuceii tăi roșii, alergând la ușă, în [strada] Câmpineanu. Le dădeai colindătorilor nuci
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
teama câinilor răi din sat, unii plângeau în hohote, alții lăsau să le curgă pe obraji lacrimi tăcute, fără să le șteargă. Era patetic și sfâșietor. Ascultă un pic, Mie: „Mititel și-nfășețel, și la față frumușel“. Dar ascultă asta, din colindul „Ziurel de ziuă“ (ce frumos, nu?): „Mititel și înfășețel, Cu scutec de bumbăcel, Cu păruțul retezat, Eu pe Domnul l’am lăsat, Pe cea parte de pământ, La casa lui Dumnezeu“. Am scris pe un petec de hârtie găsit prin
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tot Moses Rosen ceruse (și pentru o vreme obținuse) eliminarea primei pagini din romanul Baltagul, În care Mihail Sadoveanu inclusese o nevinovată legendă populară referitoare la câteva etnii, inclusiv la evrei. În volume de folclor - altfel meritorii -, În colecții de colinde, balade, legende, snoave etc., elaborate de autori altfel respectabili, mențiunile referitoare la evrei au fost cu grijă cenzurate și, În cel mai bun caz, Înlocuite cu puncte de suspensie. În această ultimă situație măcar era semnalată omisiunea, iar cercetătorul putea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp. 7-8)"/>. În colindele populare românești apar unele remarci privind acest mod „păgân” de a purta părul și barba : „Șede, șede-on jid bătrân,/ Cu barba de păr păgân” <endnote id="(713, p. 278)"/>. „Dispar cu Încetul [...] perucile la femeile cele măritate - Își Încheie Dimitrie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fuge cu un creștin ? Mare nenorocire !”, spune Manasse, personajul lui Ronetti Roman <endnote id="(650, p. 99)"/>. Fata era „jelită” de către familia evreiască și declarată „moartă”. Când pețitorul era un islamic, situația putea deveni dramatică, așa cum se Întâmplă În unele colinde maramureșene. Fata „jidovului crâjmar” 115Portretul fizic (ca și românca, În alte variante ale colindei) se smulge din mâna turcului și se sinucide, aruncându-se În fântână <endnote id="(713, p. 275)"/>. O familie mixtă, cu soția „de altă lege” decât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu, păstrându-se toate clișeele imaginii tradiționale a acestuia. Se credea că figurinele din lemn sau ceramică reprezentând un „evreu tipic” ar aduce prosperitate <endnote id="(70, p. 163 ; vezi și figurile de după p. 160)"/>. Pe de altă parte, unele colinde poloneze, interpretate de țărani la casele evreilor, Încep ex abrupto : „S-a dus ovreiașul la sinagogă/ Și-a găsit un săcui cu bani”. În continuare, textul colindei prezintă cum, tocmindu-se la sânge, evreul reușește să cumpere foarte multe produse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
demonizat nu a fost atât evreul cămătar, cât evreul cârciumar. Dacă „banul este ochiul Dracului”, rachiul este sângele lui. 4. Evreul cârciumar Cârciuma Dracului vs Biserica Domnului În folclorul polonez, românesc, bulgăresc și, parțial, ucrainean sunt atestate un tip de colinde destinate cârciumarului. La români, ca și la polonezi, colindătorii Îi urează de Crăciun cârciumarului evreu bogăție și bunăstare, ca oricărui creștin din sat <endnote id="(234, p. 116)"/>. Totuși, În imaginarul țărănesc nu predomină o percepție benignă asupra cârciumarului, fie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
foarte bun cunoscător al folclorului, Își Începe romanul cu subiect pastoral Baltagul cu o legendă culeasă În Bucovina „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. În unele colinde românești se vorbește de „fânețe jidovești” <endnote id="(15, p. 104 ; 181, p. 198)"/>, iar Într-o colindă basarabeană, o „jâdaucă” are puteri magice asupra fecundi tății oilor <endnote id="(222, p. 82)"/>. În fine, cea mai spectaculoasă reminiscență a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Luther În 1543, În celebra sa lucrare iudeofobă Despre evrei și minciunile lor. Așa cum am arătat deja, „evreul imaginar” este orb și nu este În stare să vadă lumina intensă pe care o răspândește Cristos. În alte cazuri Însă, În colinde populare românești, de exemplu, „cânii de jidovi” sunt orbiți tocmai de această lumină puternică : Câți numa-l vedea [pe Isus], Orbia și bolnăvia <endnote id="(22, p. 292)"/>. La fel se Întâmplă cu „jidovii” care Îl caută pe „fiuțul sfânt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-ar Moș Crăciun să deie, Jidovimea să orbească, Pe fiuț să nu-l găsească ! Dumnezeu de o voit Și jidovii de-o orbit Pe fiuț nu l-or găsit <endnote id="(714, p. 140 ; 181, p. 288)"/>. În fine, În colindele românești, și cu prilejul crucificării lui Isus acesta Îi orbește și Îi asurzește pe „jidovi”, dar Îi și „bolunzește”. Un „jidov” (Iosif din Arimateea, conform legendei ; vezi și Matei 27, 59) colectează sângele lui Isus Într-un „păhar de har
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În „scripturi ereticești” este „blestemat și proclețit” și amenințat cu „neîmblânzit județ”, la un loc cu „vrăjumașii lu’ Dumnezeu și cu jidovii carii l-au răstignit” <endnote id="(19, I, p. 334)"/>. Aceeași imagine a damnării evreilor apare și În colindele populare românești. În una dintre ele, Sfânta Maria Îi spune pruncului Isus că „păgânii de jidovi” sau „câinii de jidovi spurcați/ și de lege lepădați” se pregătesc să-l răstignească. Răspunsul lui Cristos este tranșant : Lasă-i, maică, să vorbească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a se răstigni Domnul nostru Iisus Hristos, text de răspândirea căruia În spațiul românesc (din secolul al XVI-lea) și În toată Europa s-a ocupat B.P. Hasdeu <endnote id=" (9, pp. 284 ș.u.)"/>. Într-un alt tip de colinde, Isus este Înfățișat purtând un „greu război” cu „cânii de jidovi și cu cânele de Iuda”. Luptând cu „tunul” (tunetul), cu fulgerul și cu cuvântul, Isus Își Învinge adversarii, alungându-i În același loc : „Pe gura Iadului,/ Pe la para focului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 216-218)"/>. „Viziunea muncilor din Iad - nota inspirat Nicolae Cartojan -, descrisă În Călătoria Maicii Domnului și evocată prin picturile din pridvorurile bisericilor, a zguduit adânc masele populare și a lăsat urme trainice nu numai În tradițiile populare [...], dar chiar În colinde” <endnote id="(19, I, p. 99)"/>. 2. Demonizarea evreului Perspectiva teologică Identificarea evreului cu omul roșu (vezi capitolul „Omul roșu”) și cu solomonarul (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) nu a fost o regulă, ci s-a produs doar În unele cazuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iadului”, „În gheena focului nestins”, „În fundul Mării Roșii”, „unde se duc toate apele” („Apa Sâmbetei”), „unde de Hristos nu se pomenește”, „unde popa nu toacă”, „unde clopot nu se trage” etc. <endnote id="(150, p. 125 ; 171, p. 473)"/>. În colindele românești, după crucificarea lui Isus, Sfânta Maria pleacă În căutarea fiului tot Într-o „lume de dincolo” (numită uneori „țările jidovești”, „ulițele jidovești”, „orașu’ jidovăsc”), În care se Întâlnește cu „trei fete de jidovi” <endnote id="(181, p. 301 ; 593
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-au adunat/ Tot cu furci și cu topoare,/ Pe Dumnezeu să-l omoare” <endnote id="(15, p. 72)"/> ; sau : „L-au prigonit 12 jidovi tâlhari,/ Buni cărturari,/ Pe cruce l-au răstignit...” etc. <endnote id="(639, p. 41)"/>. În colinde, tortúrile la care „câinii de jidovi” Îl supun pe Isus sunt, În linii mari, similare celor descrise de evanghelii : „Îl chinuiau cânii,/ Căpcânii/ De jidovi./ Cu spini l-au bătut,/ Fața sfântă i-au stupit,/ Trestii sub unghii i-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și-n tălpi./ Fiul [tău, Maria] ți-a murit/ Și-n Rai stă de-a dreapta Domnului” <endnote id="(491, p. 154)"/>. În mod firesc, coroana de spini, crucificarea, evreii deicizi și Înălțarea lui Cristos la cer sunt principalele motive ale colindelor cu subiect creștin. George Coșbuc Își aduce aminte de acest fapt În poezia sa Noaptea Crăciunului, scrisă În 1902 : „Și-auzi-i [pe colindători] cum se plâng acum/ De-a lumei necredință,/ De spin, de cruce, de Judei.../ Dar s-a deschis
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Istorie și Teorie Literară, nr. 3, 1985, pp. 89-93. 9. B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni. Cărțile poporane ale românilor În secolul XVI, ediție Îngrijită și note de G. Mihăilă, Editura Didactică și Pedagogică, București, vol. II, 1984. 10. Alexandru Rosetti, Colindele religioase la români, București, 1920. 11. Dionisie din Furna, Carte de pictură, studiu introductiv de Victor Ieronim Stoichiță, cuvânt Înainte de Vasile Drăguț, Editura Meridiane, București, 1979, p. 176. 12. Wl. Podlacha și Gr. Nandriș, Umanismul picturii murale post- bizantine, Editura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tache Papahagi, Grai, folklor, etnografie, Editura Minerva, București, 1981. 14. Andrei Oișteanu, Motive și semnificații mito- simbolice În cultura tradițională românească, Editura Minerva, București, 1989 ; vezi și ediția În limba engleză a acestei cărți, la nota 519. 15. Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal, București, 1914. 16. Materialuri folcloristice, culese de Gr.G. Tocilescu, București, 1900. 17. Revista Șezătoarea, vol. III, 1894, p. 29. 18. Pentru o bibliografie completă, vezi motivul Q 502.1 (The wandering Jew), În Stith Thompson, Motif-Index of Folk-Literature
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Sud-Est, Editura Științifică, București, 1991 [ediția În engleză : The Temptation of Homo Europaeus, Columbia University Press, New York, 1993]. 592. Cântece și jocuri de copii, ediție Îngrijită de Gh.I. Neagu, Editura Minerva, București, 1982. 593. Béla Bartók, Melodien der Rumänischen Colinde (Weinachtslieder), Musica, Budapesta, 1968. 594. Vasile Conta, Opere complete, București, 1914. 595. Simeon Fl. Marian, Înmormântarea la români. Studiu etnografic, Academia Română, București, 1892. 596. Ioana Popescu, „The Shadow, the Trace, the Measure and the Photograph”, În revista de antropologie Martor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]