14,667 matches
-
concepută într-o perspectivă cuprinzătoare. Acțiunea e plasată într-un orășel de la Dunăre, în a cărui letargie și torpoare știrea despre vizita generalului la regiment are efectul unui ciclon, care dezlănțuie o agitație febrilă. Deciziile cu ton marțial luate de colonel, elaborarea unor ordine scrise cu un sever aspect cazon, dar cu o expresie ignară și cu un conținut pueril, incoerent sunt de o ilară elocvență. Comedia crește în intensitate, toată zbaterea, pregătirea minuțioasă, spaima de „superior” devin ridicole și sunt
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
vechea practică a insultelor și bătăii există o discrepanță absolută, care definește în profunzime personajul (Legea progresului, Punerea la punct, Metodă nouă, Cele două școli, Cele trei elemente). Alte schițe sunt adevărate fiziologii ale prostiei, lașității și cameleonismului (Un revoltat, Colonelul Ionescu, Gușă de porumbel), ale profitorului și servilului (Rațe cu repetiție), ale ignorantului imoral pus să facă educație altora (Masă comună, Ședință de educație, Crăciunul). Scriitorul demistifică o anumită realitate socială, prezentând-o ca pe un spațiu alienant, ce degradează
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
Mircea Eliade, în prelunga intertextuare cu La țigănci, destinul junelui supranumit Pink Floyd, poveste-n poveste, cu un halucinant cuplu de octogenare, figura lui Doru Cișmea-Sinistratul, corelată cu reapariția IF-ului din Te pup în fund, Conducător iubit și a colonelului Gabrea), pentru ca ele să-și mai poată permite „luxul” omogenității, adică pentru a se cupla eficient și consistent la ceea ce trebuia să fie axul, miza romanului: bântuirea Bucureștilor de Diavolul în căutare de chei pentru dibuirea averii. Altminteri, zeci de
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
fantasticului cu oniricul și realismul. Romanul vrea să fie reprezentarea etosului unei colectivități rurale, confruntată cu istoria. Aproapele nostru trădează (1992), subintitulat „roman semipolițist”, folosește tehnici ale prozei moderne (textualism, intertextualitate) și postmoderne, care vor sta și la baza romanului Colonelul de la Ghiol (1996), „roman polimorf”, „prin focul încrucișat al limbajelor”, prin sinteza personaj-narator-autor, sau „roman total” (Stan Velea), în care formele moderne se îmbină cu cele clasice (biografia unor personaje, logica episoadelor), pentru a nu știrbi inteligibilitatea textului. De altfel
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
Voiculescu, Ion D. Sârbu ș.a. SCRIERI: Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981; Orașul la ora amintirilor, Craiova, 1984; Câmpia nu este singură, București, 1986; Aproapele nostru trădează, Craiova, 1992; Aspecte ale romanului românesc contemporan, I-II, Craiova, 1993-1995; Colonelul de la Ghiol, Craiova, 1996; Simbolistica poeziei lui Ion Barbu (în colaborare cu Simona Barbu), Craiova, 1997; Reexaminări critice, Craiova, 1997; Brazii din Poiana Soarelui, Craiova, 1998; Trăind printre cărți, I-II, Petroșani, 2001-2002; Fuga de sub model, Craiova, 2002. Ediții: Traian
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
Bălan, Marian Barbu, „Aspecte ale romanului românesc contemporan”, „Glasul românesc”, 1993, 15; Răzvan Voncu, Seninătatea vocației clasiciste, L, 1994, 29-31; Tudor Nedelcea, Aspecte ale romanului, „Excelsior”, 1996, 1; Constantin Cubleșan, Aspecte ale romanului, ST, 1996, 6; Const. M. Popa, Toamna coloneilor, R, 1996, 10-12; Stan Velea, Marian Barbu, Simona Barbu, „Simbolistica poeziei lui Ion Barbu”, RITL, 1997, 1-2; Stan Velea, Un roman total?, JL, 1997, 27-30; Aura Christi, Ex libris, CNT, 2001, 3, 11; Florin Al. Țene, „Trăind printre cărți”, ATN
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
predă, ca învățător, cunoștințe elementare și lecții de istorie într-o școală destinată ostașilor. Studiul istoriei, mai ales al documentelor referitoare la trecutul Principatelor, devine preocuparea dominantă, ceea ce are ca urmare și orientarea tânărului ofițer spre gruparea națională, condusă de colonelul Ion Câmpineanu. În 1840 participă la mișcarea revoluționară inițiată de Dimitrie Filipescu (alături de Eftimie Murgu, C. Bolliac, Marin Serghiescu, J.-A. Vaillant, C. Telegescu). Mișcarea fiind descoperită de autorități, iar complotiștii arestați, B., socotit minor, este condamnat numai la trei
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
1945, București), dramaturg și prozator. Provenit dintr-o familie ce dăduse câteva personalități culturale, B. urmează Gimnaziul „Gh. Lazăr” și Liceul „Matei Basarab” și se înscrie apoi la școala militară. Sublocotenent în 1893, la geniu, va fi avansat în 1917 colonel, grad cu care se va pensiona. Debutează în 1903, când drama sa Minorii este reprezentată la Teatrul Liric, apoi la Teatrul Național, textul fiind tipărit în 1909. În 1903-1904 i se joacă piesele Mama, Vijelie și Jour fixe, iar în
BACALOGLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285522_a_286851]
-
campania antimilitaristă din epocă. Spiritual, caustic, cu un gust pronunțat pentru caricatură, B. este un Daumier al prozei satirice românești. Moș Teacă (1893) e o șarjă enormă a mentalității de tip cazon. Inspirându-se din creația lui Charles Leroy, Le Colonel Ramollot, scriitorul a fost acuzat că ar fi comis un plagiat. Moș Teacă apare însă ca un personaj de cea mai autohtonă proveniență, ieșit dintr-o cazarmă românească. Pe cât de grotesc, pe atât de absurd, ridicol prin ignoranță, îngâmfare, automatisme
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
Românești. După pacea de la Șiștov (1791), care îi spulberă speranțele că idealul unirii principatelor s-ar putea înfăptui curând, pleacă în Rusia, unde mai fusese și în tinerețe. I se acordă, prin grația împărătesei Ecaterina a II-a, gradul de colonel, iar după retragerea din armată este înnobilat cu titlul de cneaz și primește în dar o moșie pe malul drept al Bugului. Aici întemeiază, cu fratele său, Nicolae, târgul Kantakuzinka, unde își va trăi ultimii ani în tihnă și reculegere
CANTACUZINO-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
rachiu și i-e frică de Dumnezeu : i-e frică dă ploaie multă, dă secetă, dă foc, dă boală-n vite. Dă dracu încă se teme mai dihai, ca și dă sărăcie. Când am făcut armata, era un vistavoi la colonel. Acolo, la dânșii, să vezi viață ! în fiecare sară primblare pă stradă, pă jos, pă sus, cu trăsura, cu mașina reghimentului. Chef la restioran, acasă lume și băuturi. în urducătură podelele morii tremurau scârțâind. Morarul adormise. Cu fruntea rezemată de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mai circula zvonul că a doua zi va fi «ziua cea mare». într-adevăr, în zorii zilei de 18, salvele răsunară una după alta și curând senatorii, precedați de un regiment de cuirasieri, sosesc la palat. Napoleon, în uniformă de colonel al gărzii, îi așteaptă în salonul mare. înconjurat de consilierii de stat și de generali, el era calm și părea a fi cu desăvârșire stăpân pe sine, deși avea să se audă pentru prima dată numit «sir» și «maiestatea voastră
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
a sărutat steagul cu vultur. Acolo, pe insula Elba, au mers nu doar însoțitorii voluntari ai exilatului, ci și cei care, în mod oficial, aveau datoria de a-l supraveghea pe acesta. Cel ce răspundea de paza lui Napoleon era colonelul Campbell, un om cam tăcut, cu urechi foarte ascuțite și cu un zâmbet de-a dreptul artificial, fals. Dincolo de toate acestea, însă, colonelul nostru mai era și îndrăgostit. Dar, pentru a se întâlni cu cea care îi pusese inima
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
aveau datoria de a-l supraveghea pe acesta. Cel ce răspundea de paza lui Napoleon era colonelul Campbell, un om cam tăcut, cu urechi foarte ascuțite și cu un zâmbet de-a dreptul artificial, fals. Dincolo de toate acestea, însă, colonelul nostru mai era și îndrăgostit. Dar, pentru a se întâlni cu cea care îi pusese inima în vibrare, el trebuia să părăsească micuța insulă. Și o făcea destul de des și pe timp îndeajuns de lung. Uneori, lipsea și câte o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
și câte o jumătate de lună. în tot acest timp, mintea lui Napoleon urzea tot felul de planuri, fostul împărat neexcluzând posibilitatea de a deveni viitorul împărat. întorcându-se, într-o zi de marți, dintr-una din escapadele lui amoroase, colonelul a aflat, cu surprindere, că Napoleon plecase în seara zilei de duminică. Direcția? Probabil spre golful Juan. De acolo, Parisul nu părea prea departe. începuse, ceea ce istoricii au numit „cele 100 de zile”. Un interval scurt, în care Napoleon
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
privind trecerea trupelor ruse prin România au avut loc la Livadia, în Crimeea, la 25 septembrie 1876. Din delegația română ce s-a întâlnit cu țarul Alexandru al II-lea și cu cancelarul Gorceakov au făcut parte: Ion C. Brătianu, colonelul Gheorghe Slăniceanu, ministru de Război, Theodor Văcărescu, mareșalul Curții Domnești și aghiotantul prințului Carol, Singurov, bun cunoscător al limbii ruse194. În noiembrie 1876 a sosit la București A. Nelidov însărcinat să negocieze cu Ion C. Brătianu o înțelegere privind trecerea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
după o luptă crâncenă, în care rușii și românii s-au purtat ca leii, marea redută Grivița, care domina toate pozițiile fortificate ale turcilor, a fost luată cu asalt"242. Dintr-un raport întocmit la 2/14 septembrie 1877 de către colonelul Gheorghe Catargi, aflat pe front, reiese că în bătălia de la Plevna armata rusă a pierdut peste 10 000 de oameni, iar armata română peste 3 000243. La 2/14 septembrie 1877 consiliul de război ținut sub președenția țarului a hotărât
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
populației 314. Comisia civilă, formată din: G. Cantacuzino, M. Poenaru-Bordea și Remus Opreanu a vizitat: Tulcea, Constanța, Mangalia și Cernavodă, fiind primită peste tot cu bucurie de către localnici 315. După semnarea tratatului de pace de la Berlin, comisia militară compusă din: colonelul Fălcoianu, căpitanul Șerbănescu și locotenentul Tătrescu a vizitat toată Dobrogea timp de 28 de zile316. În onoarea membrilor acesteia, directorul căii ferate Constanța-Cernavodă a oferit un mare banchet la Cernavodă 317. Referitor la misiunea comisiei militare conduse de către colonelul Ștefan
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din: colonelul Fălcoianu, căpitanul Șerbănescu și locotenentul Tătrescu a vizitat toată Dobrogea timp de 28 de zile316. În onoarea membrilor acesteia, directorul căii ferate Constanța-Cernavodă a oferit un mare banchet la Cernavodă 317. Referitor la misiunea comisiei militare conduse de către colonelul Ștefan Fălcoianu, Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe al României, preciza: Veți binevoi a esamina mai cu seamă și a studia în rapoartele ce le veți adresa guvernului, punctele următoare: situațiunea geografică și etnografică, starea și posițiunea fiecăria din populațiunile regnicole
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de încordare a relațiilor dintre trupele ruse staționate în România și armata română, în toamna anului 1878 acestea se mai destind, fapt ce permite intrarea triumfală a trupelor române în București, la 8 octombrie 1878320. Rezultatele misiunii comisiei conduse de către colonelul Ștefan Fălcoianu s-au concretizat într-un raport ce a permis guvernului român să combată vocile din parlamentul de la București ce condamnau preluarea Dobrogei de către România 321. Textul integral al celui mai complet raport Fălcoianu a fost publicat de către istoricii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constantinopol, Comisia europeană pentru delimitarea frontierei de sud a Dobrogei 332. Aceasta avea în componență reprezentanți ai: Germaniei, Austro-Ungariei, Franței, Marii Britanii, Italiei, Rusiei și Imperiului Otoman. La cererea comisiei, guvernul român a delegat un grup de ofițeri superiori conduși de către colonelul Ștefan Fălcoianu, pe lângă care s-a aflat și Mihail Pherekyde, membru al Adunării Deputaților, pentru a asista la lucrările comisiei 333. Prima ședință a comisiei s-a desfășurat în noiembrie 1878 la Silistra. Ulterior, la cea de-a treia ședință
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în vederea organizării pentru rezistență 348. În același timp, guvernul român a respins propunerile cancelarului Gorceakov referitoare la încheierea unei convenții pentru reglementarea trecerii trupelor rusești din Bulgaria pe teritoriul României 349. Având în vedere toate acestea, reprezentantul Marii Britanii la București, colonelul Mansfield, afirma că "sentimentul antirus în aceste Principate a ajuns la apogeu"350. În perioada premergătoare întrunirii congresului de pace de la Berlin, Domnitorul Carol l-a trimis pe primul ministru Ion C. Brătianu în misiune specială la Viena și Berlin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o poartă prin care ne punem în raport cu lumea întreagă"376. Comisia internațională pentru fixarea frontierelor principatului autonom bulgar s-a reunit la Constantinopol la 11/23 octombrie 1878 sub președinția reprezentantului Imperiului Otoman, Tekir Pașa. Din această comisie făceau parte: colonelul Bogoliubov (Rusia), colonelul de Scherff (Germania), colonelul baron de Ripp (Austro-Ungaria), colonelul Horne (Marea Britanie), locotenent-colonelul Orero (Italia), maiorul Lamoyne (Franța)377. Reprezentantul rus în comisia europeană, Bogoliubov a solicitat ca frontiera româno-bulgară să treacă la 21 km est de orașul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care ne punem în raport cu lumea întreagă"376. Comisia internațională pentru fixarea frontierelor principatului autonom bulgar s-a reunit la Constantinopol la 11/23 octombrie 1878 sub președinția reprezentantului Imperiului Otoman, Tekir Pașa. Din această comisie făceau parte: colonelul Bogoliubov (Rusia), colonelul de Scherff (Germania), colonelul baron de Ripp (Austro-Ungaria), colonelul Horne (Marea Britanie), locotenent-colonelul Orero (Italia), maiorul Lamoyne (Franța)377. Reprezentantul rus în comisia europeană, Bogoliubov a solicitat ca frontiera româno-bulgară să treacă la 21 km est de orașul Silistra, solicitare respinsă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lumea întreagă"376. Comisia internațională pentru fixarea frontierelor principatului autonom bulgar s-a reunit la Constantinopol la 11/23 octombrie 1878 sub președinția reprezentantului Imperiului Otoman, Tekir Pașa. Din această comisie făceau parte: colonelul Bogoliubov (Rusia), colonelul de Scherff (Germania), colonelul baron de Ripp (Austro-Ungaria), colonelul Horne (Marea Britanie), locotenent-colonelul Orero (Italia), maiorul Lamoyne (Franța)377. Reprezentantul rus în comisia europeană, Bogoliubov a solicitat ca frontiera româno-bulgară să treacă la 21 km est de orașul Silistra, solicitare respinsă de către ceilalți delegați 378
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]