7,605 matches
-
eșantionului au apreciat astfel că, doar la categoria comportamentală CR3 (preocuparea pentru sarcină), așteptările șefilor au fost transmise explicit (m=3,82, pe o scală de la 1 la 5), considerând acest lucru ca fiind prioritatea îndeplinirii misiunilor. La celelalte categorii comportamentale așteptările explicite ale șefilor direcți au fost nesemnificative din punct de vedere calitativ EMBED Equation.3 . Tendința generală exprimată de subiecții eșantionului a fost aceea că superiorii de regulă le cer „ce” să obțină, și nu „cum”. 2) Factorul II
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
infrastructurală generată de considerația pentru subordonați 0,82 I2 motivarea subordonaților 0,81 I4 clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea preocupării pentru sarcină 0,77 I5 instrumentalitatea flexibilității comportamentale 0,76 VEI5 motivația infrastructurală a flexibilității comportamentale 0,76 EX5 expectanța față de flexibilitatea comportamentală 0,69 VT valența totală a conduitei de rol 0,60 Factorul poate fi definit, în consecință, ca „motivație pentru conducere”. Cercetarea noastră indică astfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
I2 motivarea subordonaților 0,81 I4 clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea preocupării pentru sarcină 0,77 I5 instrumentalitatea flexibilității comportamentale 0,76 VEI5 motivația infrastructurală a flexibilității comportamentale 0,76 EX5 expectanța față de flexibilitatea comportamentală 0,69 VT valența totală a conduitei de rol 0,60 Factorul poate fi definit, în consecință, ca „motivație pentru conducere”. Cercetarea noastră indică astfel că motivația conducerii militare este una foarte complexă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea preocupării pentru sarcină 0,77 I5 instrumentalitatea flexibilității comportamentale 0,76 VEI5 motivația infrastructurală a flexibilității comportamentale 0,76 EX5 expectanța față de flexibilitatea comportamentală 0,69 VT valența totală a conduitei de rol 0,60 Factorul poate fi definit, în consecință, ca „motivație pentru conducere”. Cercetarea noastră indică astfel că motivația conducerii militare este una foarte complexă, cuprinzând aspecte proiective, de așteptări (variabilele de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
CRA conduita de rol autoapreciată 0,76 CRT conduita de rol totală, interapreciere 0,71 CR1 considerație pentru subordonați 0,58 ISE indicator de cunoașterea personalității 0,60 Este un factor de „raportare eficientă la subordonați” și care presupune categoriile comportamentale amintite: considerație, motivare, preocupare pentru sarcină cu ajutorul subordonaților, clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii, flexibilitatea comportamentală. Categoriile comportamentale reprezintă, după părerea noastră, acea nouă modalitate de raportare la subordonați, amintită mai sus și de care sunt conștienți, cel puțin, membrii eșantionului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
CR1 considerație pentru subordonați 0,58 ISE indicator de cunoașterea personalității 0,60 Este un factor de „raportare eficientă la subordonați” și care presupune categoriile comportamentale amintite: considerație, motivare, preocupare pentru sarcină cu ajutorul subordonaților, clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii, flexibilitatea comportamentală. Categoriile comportamentale reprezintă, după părerea noastră, acea nouă modalitate de raportare la subordonați, amintită mai sus și de care sunt conștienți, cel puțin, membrii eșantionului cercetat (CRA). 5) Factorul V (4,88% din varianță) conține variabilele: V5 valența flexibilității comportamentale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pentru subordonați 0,58 ISE indicator de cunoașterea personalității 0,60 Este un factor de „raportare eficientă la subordonați” și care presupune categoriile comportamentale amintite: considerație, motivare, preocupare pentru sarcină cu ajutorul subordonaților, clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii, flexibilitatea comportamentală. Categoriile comportamentale reprezintă, după părerea noastră, acea nouă modalitate de raportare la subordonați, amintită mai sus și de care sunt conștienți, cel puțin, membrii eșantionului cercetat (CRA). 5) Factorul V (4,88% din varianță) conține variabilele: V5 valența flexibilității comportamentale 0,73
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
comportamentală. Categoriile comportamentale reprezintă, după părerea noastră, acea nouă modalitate de raportare la subordonați, amintită mai sus și de care sunt conștienți, cel puțin, membrii eșantionului cercetat (CRA). 5) Factorul V (4,88% din varianță) conține variabilele: V5 valența flexibilității comportamentale 0,73 VEI5 motivația totală a flexibilității comportamentale 0,50 EX5 expectanță față de flexibilitate 0,44 VT valența totală a comportamentelor de conducere 0,45 Factorul cuprinde trei variabile legate de flexibilitatea comportamentală (CR5), respectiv valența (V5), expectanța (EX5) și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nouă modalitate de raportare la subordonați, amintită mai sus și de care sunt conștienți, cel puțin, membrii eșantionului cercetat (CRA). 5) Factorul V (4,88% din varianță) conține variabilele: V5 valența flexibilității comportamentale 0,73 VEI5 motivația totală a flexibilității comportamentale 0,50 EX5 expectanță față de flexibilitate 0,44 VT valența totală a comportamentelor de conducere 0,45 Factorul cuprinde trei variabile legate de flexibilitatea comportamentală (CR5), respectiv valența (V5), expectanța (EX5) și motivația complexă (VEI5) și un factor de valență
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din varianță) conține variabilele: V5 valența flexibilității comportamentale 0,73 VEI5 motivația totală a flexibilității comportamentale 0,50 EX5 expectanță față de flexibilitate 0,44 VT valența totală a comportamentelor de conducere 0,45 Factorul cuprinde trei variabile legate de flexibilitatea comportamentală (CR5), respectiv valența (V5), expectanța (EX5) și motivația complexă (VEI5) și un factor de valență a comportamentelor de conducere, fiind, apreciem noi, un „factor de motivare individualizată”. Este relevantă prezența acestui factor în structura competenței sociale a liderului militar, contrastant
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o corelație negativă, -0,35 (p=0,00), fapt pentru care considerăm că avem de-a face cu un factor de „adaptabilitate organizațională”. Sistemul normativ al organizației militare nu îngrădește manifestarea individualității (AI), manifestare care presupune și o anumită flexibilitate comportamentală interpersonală. Natura și conținutul acesteia din urmă trebuie însă bine definite. În fapt, la nivelul analizei comune este evident că o flexibilitate exagerată înseamnă instabilitate, ceea ce în domeniul conducerii - nu neapărat militare - este absolut disfuncțional. Pentru a exemplifica acest aspect
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și să încadreze contribuțiile cognitive ale decanului diminuează performanțele acestuia în funcția de reprezentare a semnificațiilor propuse de consiliul profesoral al facultății. Studiul grupului organizațional poate avea la bază modele foarte diferite (Zlate, 2004). Modelele diferă prin identitatea conferită actelor comportamentale. Spre exemplu, interacțiunile dintre membrii CA pot fi analizate din perspectiva modelelor conducerii. Identificarea stilurilor de interacțiune mai democratice sau mai autoritare poate sugera căi de sporire a gradului de participare a membrilor. Inferențele bazate pe aceste modele sunt mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
urmă. În zilele noastre putem lesne observa că posturile de muncă sunt mult mai tehnologizate și multiculturale. Computerele domină masiv procesul muncii. Indiferent de dimensiunile unei companii sau ale unui departament, vom găsi la nivelul factorului uman o mare varietate comportamentală în termeni de caracteristici demografice, culturale, interese și stiluri de comportament, altele decât acum un deceniu. Ceea ce este important de subliniat este în prezent glisarea de la activitățile cu un specific individual spre prestarea unor activități de echipă. Deși aptitudinile cognitive
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
psihosocială. juridică și ideologico-politică. Analiza conceptului de frustație îl obligă pe Tiberiu Rudică să facă un judicios examen critic al concepțiilor psihologice contemporane și să ajungă la concluzia că atât echilibrul în acest proces de metabolism psihosocial, cât și deviațiile comportamentale respective, nu pot fi înțelese și explicate decât prin prisma unei viziuni sintetice și unitare asupra personalității și conduitei umane. Fenomenul frustrației ni se prezintă, astfel, ca o reacție sau atitudine a personalității în care se redlectă atât condițiile externe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de autovinovăție, de culpabilitate Referințe bibliografice CAPITOLUL I „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Faptele curente de viață arată că există o gamă foarte largă a gradelor de frustrare, care diversifică formele de trăire internă și de manifestare comportamentală la frustrație: de la frustrarea ușoară și pasageră, inerentă oricărei forme de activitate, care reprezintă o condiție a dezvoltării psihice generale, a maturizării sistemului personalității, până la cazurile individuale în care sentimentele de frustație se stabilizează, devenind deosebit de complexe și de intense
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tendințelor sau trebuințelor proprii. Dar, conceptul de „acomodare” nu implică numai activitatea intelectuală de soluționare a problemelor apărute, sau a celor planificateș acomodarea presupune, în plus, și participarea instanțelor afective și volitive ale personalității, a acelor stări sufletești și reacții comportamentale care apar, care apar, de obicei, în situații de constrângere, contrariere sau blocare, când oamenii nu pot reacționa șablon, pe baza unor deprinderi stereotipe. Când exigențele realității obiective exterioare ating, sau depășesc, limitele de rezistență ale individului sau când trebuințele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
1. În rapot de ce gen de obstacol trebuie legată conduita frustrației? 2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a frustrației, mai importantă chiar și de cât actul intelectual prin care se acordă situației frustrante înțelesul de eveniment frustrator de eveniment privator de un drept sau de o anumită împlinire
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
modalităților de răspuns și de adaptare etc. Pornind de aici trebuie respinse încercările unor cercetători de a explica exclusiv fenomenul frustrației, fie numai prin „situația frustrantă”, fie prin „starea psihică” rezultată din actul privării, fie, în sfârșit, numai prin „reacțiile comportamentale” adoptate de subiectul frustrat. Fenomenul frustrației se consituie, de fiecare dată, ca un act al psihicului în ansamblu, ca un act al sistemului personalității, motiv pentru care el se exprimă prin particularitățile caracteristice ale trăirilor fiecăruia: „Frustrația nu se definește
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a tuturor acestor aspecte (laturi) ale frustrației, care acționează, unitar, unul prin celălalt, formând de fapt cele trei componente de bază, în funcție de care fenomenul frustrației se impune a fi definit. Primul element, „situația frustrantă”, și cel de-al treilea, „răspunsul comportamental” la frustrare, sunt, așa cum vom vedea, mai ușor de definit, comparativ cu „starea psihofiziologică” rezultată din frustrare. „Situația, frustrantă” necesită, prezența, pe de o parte, a unui obiectiv (adică, scop, trebuință, necesitate, problemă etc.) în realizarea căruia subiectul trebuie să
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
comparație eu un alt organism. Două persoane plasate într-o situație frustrantă standard, chiar dacă încearcă aceeași „cantitate” de frustrație (lucru demonstrabil prin măsurarea indicilor fiziologici ai stării de frustrație: pulsul, reflexul psihogalvanic, presiunea sanguină, ritmul respirator etc.), pot, totuși, reacționa comportamental diferit la această situație standard. Modul de realizare a unui act comportamental poate fi, astfel, uneori puțin expresiv, în schimb să sumeze în realizarea sa un puternic consum energetic (de ex. o persoană aflată într-un moment de ridicată tensiune
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
standard, chiar dacă încearcă aceeași „cantitate” de frustrație (lucru demonstrabil prin măsurarea indicilor fiziologici ai stării de frustrație: pulsul, reflexul psihogalvanic, presiunea sanguină, ritmul respirator etc.), pot, totuși, reacționa comportamental diferit la această situație standard. Modul de realizare a unui act comportamental poate fi, astfel, uneori puțin expresiv, în schimb să sumeze în realizarea sa un puternic consum energetic (de ex. o persoană aflată într-un moment de ridicată tensiune psihică, stăpânindu-se, nu trădează expresiv starea sa, deși modificările funcțiilor sale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
starea sa, deși modificările funcțiilor sale organo-vegetative pot să confirme ritmul crescut al activității psihice. Nu există, deci întotdeauna, o corelație perfectă, în plan obiectiv, între „situația frustranta” și „starea, de frustrație”, și nici între „starea de frustrație” și „reacția comportamentală” la frustrare. Desigur că explicația trebuie căutată, în faptul deja menționat că toate elementele componente ale fenomenului de frustrație (și anume: „situația frustranta”, „starea de frustrație”, „comportamentul reacțional” rezultat) își definesc conținutul și specificitatea mai ales în raport cu structura, și specificul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și integrarea personalității în sistemul de valori și norme etico-sociale). Uneori, conceptul de „frustrație” este folosit într-o accepțiune prea restrânsă, pentru a desemna fie numai „situația” frustrantă, fie numai „stările psiho-fiziologice” specifice trăite de subiectul frustrat, sau numai „reacțiile comportamentale” ale acestuia; alteori, conceptul de „frustrație” este folosit într-un sens prea general, ca denumire doar a unei probleme și nu a unei realități psihice existente, clar conturate, ceea ce-l face difuz, nespecific și lipsit de o definiție riguroasă. Ceea ce
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
eului; la acest prag se produce o intensificare a motivației și a tensiunii emoționale, care poate determina o schimbare în orientarea, comportamentului: de la rezolvarea problemei (a sarcinii), către sine, în vederea păstrării integrității psihice; c) atunci când nu se obține, prin reacțiile comportamentale adoptate, o schimbare a situației obiective, se ajunge la pragul de „stres” propriu-zis, identificat cu perceperea „pericolului”, în care starea emoțională, atinge intensitatea anxietății sau a panicii; în acest stadiu sporirea solicitării psihice afectează în sens negativ relațiile cu semenii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
individuale și a atitudinii încrezătoare sau pesimiste în situația respectivă de frustrare etc., iată numai câteva din componentele psihologice de „bază ale personalității care vor determina atât marea diversitate a modurilor individuale de trăire a frustrației, cât și variabilitatea, reacțiilor comportamentale la situațiile de frustrare. Capitolul III Concepții si interpretări și fenomenului de frustrație Dezvoltarea, de-a lungul timpului, a unor concepții, interprete chiar teorii asupra fenomenului de frustrație, relevă caracterul polivalent al acestui fenomen: „Fenomenul frustrației, generalizat, a constituit punctul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]