8,920 matches
-
dezvoltare. E. de procesare senzorială, pot manifesta reacții repetitive, neadecvate și fără sens la stimuli auditivi, vizual, olfactivi, tactili și/sau kinestezici, nivelul variind. F. de cogniție, se pot constata anormalități privind procesul de gândire generalizată și abstractă, dificultăți de conștientizare, analiză care afectează abilitatea de procesare a informațiilor simbolice. Universitatea Iowa prezintă în 2008 un tabel cu elementele de descriere pentru identificarea tulburărilor de spectru autist În urma consultării literaturii de specialitate consider că: autismul este o boală pervazivă de dezvoltare
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
defecte de vorbire. De obicei, forma "pură" este rar semnalată. În mod obișnuit, acești copii manifestă un cumul de probleme care contribuie împreuna la dificultățile de vorbire; alte semne neurologice "minore" pot conduce la o slabă coordonare, tulburări senzoriale, slabă conștientizare a propriului corp, etc. Sindromul X fragil denumit și sindromul Martin-Bell, este o afecțiune genetică, fiind cea mai comună formă de retard mental moștenit. E o moștenire genetică anormală, în sensul că mama este purtătoarea genei, transmițând-o fiilor săi
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
în cadrul concursului național ,, Școli pentru un viitor verde”, proiect în care sunt parte și elevii clasei a II-a de la școala noastră. Obiectivele principale ale clubului: “*” Sensibilizarea elevilor și membrilor comunității cu privire la importanța unui mediu sănătos pentru om și societate; “*” Conștientizarea importanței pe care conservarea mediului o are pentru viața de zi cu zi a comunității; “*” Dezvoltarea unor colaborări dintre școală , autoritățile locale, agenți economici și părinți în vederea organizării și desfășurării unor acțiuni ecologice comune și a susținerii educației pentru mediu
,,Şcoli pentru un viitor verde “ – o provocare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Podariu Onica Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1219]
-
În unele școli s-a introdus ca materie opțională educația ecologică. Din anul 2003 Direcția Protecția Mediului și Educație Eco Civică din cadrul Primăriei Capitalei Municipiului București desfășoară în colaborare cu școala noastră Proiecte Educaționale. Amintesc câteva : "Campanie de informare și conștientizare a tinerilor bucureșteni în domeniul protecției mediului", "Mediul înconjurător și componentele lui", "Măsuri pentru protecția mediului și combaterea poluării" ,O lume mai curată". Au avut și au că obiective : elaborarea de strategii și de metode pentru educarea oamenilor în domeniul
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
numar explicabil prin variația cazurilor internate În total cu aceaste afecțiuni. Alcoolismul se situează pe poziția a treia-5 cazuri( 15,2%), majoritatea acestor pacienți săvârșind autoagresiunea În stări de agitație psihomotorie; un singur caz prezentând tentative autolitice repetate motivate prin conștientizarea condiției sale de dependent de etanol. De menționat, ca motivație expusă predominența conflictelor intrafamiliale. Epilepsia cu tulburări psihice intercritice a fost prezentă În 2 cazuri 6%-, unul dintre dintre pacienți prezentând 3 tentative autolitice În antecedente associate cu reacții clastice
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
util pentru activitatea de cercetare științifică. Avantajele folosirii EuropASI În tratament sunt multiple: realizarea unui screening obiectiv asupra tuturor tipurilor de probleme cu o evaluare clară, cunoașterea atitudinii subiective și motivației de a lucra o anumită problemă a pacientului, Înlesnirea conștientizării de către pacient a situației Într-un mod În care nu se simte amenințat utilitate În selectarea scopurilor tratamentului, simplificarea comunicării Între specialiști (informație - indicație - referință). În cercetarea științifică, EuropASI este util În: evaluarea acțiunilor și tratamentelor aplicate, Înregistrarea populației, compararea
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
Abordarea tematică este interdisciplinară. Programa poate fi predată și planificată de cadrul didactic sau de elevi pe baza unor interese comune. Abordarea tematică: “*” asigură o planificare pe termen lung a predării; “*” ajută la identificarea intereselor comune ale elevilor; “*” ajută la conștientizarea apartenenței la o comunitate; Ö corelează toate disciplinele; “*” dă relevanță programei. Observație: Deși cele mai multe planificări tematice sunt realizabile pe termen lung, predarea tematică poate acoperi diferite perioade de timp. Unele abordări pot fi mai scurte dacă se constată că studiul
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
sunt gestionarii și consumatorii de mâine ai resurselor. Și în unele cazuri copiii își pot influența părinții și alți membri ai comunității. Educatorii și toți cei care lucrează în școli și cu elevi pot avea un impact deosebit, de la creșterea conștientizării și cunoașterii până la formarea de atitudini și proiecte active în numele educației mediului. Este important să recunoaștem că nu este doar o singură cale corectă de a „face” educație pentru mediu. Obiectivele educației pentru mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menținem
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
despre încălzirea globală, deșeuri solide și alte probleme ale mediului, despre ecologie și cum „funcționează” pământul, despre urmările degradării mediului și învață care este rolul lor în crearea și prevenirea problemelor mediului. Pe de altă parte, educația pentru mediu sporește conștientizarea problemelor și înțelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii și înțelegerii, ajutându-i pe elevi să-și evalueze și să-și clarifice sentimentele în ceea ce privește mediul și cum contribuie la problemele acestuia. Educația pentru mediu este și practică, în sensul învățării unor
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
citatul de mai sus și de la necesitatea educației ecologice de foarte timpuriu, am inițiat și derulat proiectul « ECO - ȘCOALA ȘI ECO - GRĂDINIȚĂ Ca obiective, ne-am propus : “*” educația pentru un mediu mai curat ; “*” utilizarea eficientă a resurselor ; “*” dezvoltarea spiritului civic ; “*” conștientizarea problemelor de mediu ; “*” implicarea elevilor în activități de păstrare a sănătății mediului ; “*” formarea de deprinderi, atitudini și comportamente ecologice ; “*” implicarea părinților și a altor factori educaționali ai comunității locale în formarea și dezvoltarea unei conduite ecologice. “*” înțelegerea interdependenței om-mediu; “*” dezvoltarea
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
față de mediu; “*” stimularea motivației de a participa la acțiuni de menținere a calității mediului ; “*” dezvoltarea capacității de comunicare, de lucru în echipă, de a răspunde la situații noi și complexe de cunoaștere ; “*” sensibilitatea elevilor în receptarea frumosului din mediul înconjurător; “*” conștientizarea elevilor în desfășurarea activităților comunitare; “*” dezvoltarea personalităților elevilor și preșcolarilor prin formarea ”gustului” pentru ordine, curățenie, frumos, sănătate, economie; “*” dezvoltarea altruismului. Pentru realizarea acestor obiective am avut în vedere : “*” identificarea și analiza problemelor de mediu specifice zonei , dar și Pământului
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
exprimă Într-un comportament aberant ce afectează relațiile interpersoanle. Frustrarea exprimă un prejudiciu adus unor tensiuni motivaționale, un obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde de personalitatea omului, de nivelul de conștientizare a motivațiilor, de experiența de viață sau de situațiile de mediu, frustrarea poate lua forme patologice. Orice frustrare În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Capacitate scăzută de organizare și coordonare a acțiunilor în conformitate cu o comanda verbală din cauza tulburărilor funcției de reglare a celui de-al doilea sistem de semnalizare în formarea legăturilor din primul sistem de semnalizare, fapt care explică un grad scăzut de conștientizare a acțiunilor efectuate; Eficiență scăzută a memoriei, în special a memoriei voluntare, deoarece aceștia nu recurg la procedee de fixare intenționată, nu-și elaborează un plan de organizare al materialului nici în momentul fixării, nici în momentul reproducerii; Imaturitate afectivă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
intensitatea și calitatea stimulentului. Victimele care prezintă un grad de slăbiciune nervoasă își formează cu prioritate reflexele negative și manifestă dificultăți în transformarea reflexelor inhibitorii în reflexe pozitive, astfel încăt procesul de inhibiție este mai puternic decat procesul de excitație. Conștientizarea efectului victimal sau indiferența producerii acestuia poate explica raportarea victimei față de exigențele sociale. Atunci când diferențele între activitatea agresională și atitudinea victimală sunt foarte greu de făcut un rol deosebit îl are modul în care se poate individualiza inhibiția victimei în
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
lui Ș. G., respectiv a mamei acestuia Se constată o capacitate scăzută a minorei de a identifica situații de risc, respectiv arii problematice care ar necesita o intervenție din partea specialiștilor. Nevoi identificate: 1. asistență și suport emoțional în vederea depășirii și conștientizării de către C., într-un mod adecvat, a evenimentelor înregistrate atât pe plan emoțional cât și fizic în viața sa (unica nevoie identificată de către aceasta fiind aceea de comunicare); 2. consiliere psihologică (obiectiv al intervenției: referirea cazului către psiholog DGASPC Suceava
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Date despre victimă: Nume și prenume: L.C. Domiciliu : Suceava Infracțiunea a cărei victimă este: inițial „viol”, încadrarea juridică actuală fiind „act sexual cu un minor” Data depunerii cererii: 2011 II. Nevoile identificate: 1. asistență și suport emoțional în vederea depășirii și conștientizării de către C., într-un mod adecvat, a evenimentelor înregistrate atât pe plan emoțional cât și fizic în viața sa (unica nevoie identificată de către aceasta fiind aceea de comunicare); 2. consiliere psihologică. III. Evaluarea riscului de revictimizare: În prezent apreciem riscul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
personală, nouă, neobișnuită, de „a fi”, trăită de persoana bolnavului. Faptul este valabil atât în cazul „suferințelor somatice” cât și în cazul „suferințelor psihice”, numai că diferă „atitudinea” bolnavului narator față de tema suferinței (somatică sau psihică), cât și „modalitatea de conștientizare” a acesteia, „acceptată” sau „refuzată” de bolnav, ca boală. Orice „narațiune clinică” ce expune suferința are, dincolo de „obiectivitatea” sa, o mare încărcătură „subiectiv-emoțională” întrucât fiecare bolnav are, în mod firesc, tendința de a relata, în primul rând și adesea chiar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bruscă și imediată schimbare a persoanei, de diferite forme și intensități psihopatologice De regulă, reacțiile sunt răspunsuri emoționale subite, adesea cu un caracter ireflexiv, ale persoanei la evenimentele psihotraumatizante ale vieții. Ulterior însă, persoana conștientizează propriile sale reacții. Consecința acestor conștientizări este, de fapt, un transfer din planul emoțional în planul rațional al efectelor reacției. Post-reacția este o etapă de „autoanaliză”, de autoevaluare a propriilor sale manifestări, pe care persoana o face în planul mintal al acțiunilor sale „reactive”. Am putea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considerate tot atâtea „arii curriculare”: simbolica (limba comună, matematica și formele simbolice nondiscursive precum gestica și ritualurile); empirica (științele lumii fizice, cultura umană, mijloacele de trai); estetica (muzica, artele vizuale, dansul, literatura); sinoetica (personal knowledge: relația eu-tu, insight-ul relațional, conștientizarea directă); etica (autoconducerea, luarea deciziilor); sinoptica (sensul ca integrator al istoriei, religiei, filosofiei). Un curriculum conceput pe baza acestei viziuni asupra omului și asupra rostului său în lume obligă, în chip fatal, la învățare interdisciplinară, iar Phenix a pledat cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mediul și modul ei de viață. Este o analogie forțată, dar sugestivă și adecvată pentru a pricepe de ce înțelegerea fenomenologică, conștiința, este caracterizată prin intenționalitate. In-tendere spre lume este „intenționalitate a ceva”; astfel se realizează înțelegerea sensului în actul de conștientizare. Max van Manen (1984) a sesizat că această imagine fenomenologică a conștiinței și a înțelegerii își are poezia sa. De aceea a apreciat, cu toată seriozitatea, că, „în timp ce aprofundează lumea, cercetarea este o activitate poetică, o asimilare estetică a experienței
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a experienței”, cum apreciase și Willis (1981)110. Dar van Manen atrăgea atenția că „munca fenomenologică” nu este o joacă, ci un travaliu (poiesis) riguros de căutare a sensurilor adânci, originare. În munca educativă se produc aceleași procese profunde de conștientizare și înțelegere, numai educatorii competenți și responsabili putând controla in-tenderea și înțelegerea 111. Perspectiva pe care abordarea fenomenologică o deschide asupra educației este tulburătoare. Educația nu mai este înțeleasă ca o activitate birocratică, formală, ce se desfășoară în instituții școlare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numai educatorii competenți și responsabili putând controla in-tenderea și înțelegerea 111. Perspectiva pe care abordarea fenomenologică o deschide asupra educației este tulburătoare. Educația nu mai este înțeleasă ca o activitate birocratică, formală, ce se desfășoară în instituții școlare. Ea este conștientizare și înțelegere a lumii. Educatorului i se cere să declanșeze, să orienteze, să orchestreze, să conducă aceste procese vitale, trudnice și de mare profunzime prin care se făurește însăși umanitatea dinlăuntrul fiecărui membru al speciei noastre. Cercetarea educațională fenomenologică se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Reconceptualist Perspective on Curriculum Evaluation”, Journal of Curriculum Theorizing, 3 (1), 1981, pp. 185-192. 111. În fenomenologie și hermeneutică se respectă distincția propusă de Wilhelm Dilthey - în Die Enstehung der Hermeneutik (1900) - între Verstehen („înțelegere) și Auslegung („interpretare”, „explicitare”); pentru „conștientizare” este adecvat termenul Dasein, care la Dilthey semnifică ființa empirică prezentă a unei persoane sau a unui lucru (în opoziție cu Sosein, care desemnează ceea ce este ceva, structura sa). La Heidegger însă, Dasein devine conceptul central pentru „ontologia fundamentală”, însemnând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exaltate, trubaduri pletoși, barzi cu chitară, vrăjiți irecuperabil de urgența exprimării de sine. În acest fel, ordinea lucrurilor ce se petreceau în spațiul public, o ficțiune secretată de ierarhi, avea o existență paralelă celei în care oamenii își trăiau cotidienitatea. Conștientizarea acută a acestui fapt mi s-a produs la o serbare a șoimilor patriei la care picasem din senin, venind să-mi iau copilul de la grădiniță. Evident, n-am putut face nimic decât să rămân și să văd, în compania
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
doar amânată prin întrebuințarea opresiunii sub toate formele. Entuziasmul maselor a scăzut treptat, „îndrăgostirea” inițială nu a devenit, din fericire, și o „iubire profundă”. Nefiind „alimentată”, la propriu și la figurat, nu putea să nu dezvolte repulsia, ca urmare a conștientizării „refuzului”, dar și a eșecului unei societăți mai ales în rolul ei de fond, acela de a garanta securizarea individului: „Nimeni nu se mai simțea în securitate, ci căutat de Securitate!”. Dacă într-o relație se pierde încrederea și unul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]