6,024 matches
-
trebuie să fie evaluate mai curând după gradul în care sunt "adaptabile", iar nu "rigide"; "complexe", iar nu "simple"; "autonome", iar nu "subordonate"; "coerente", iar nu "dezbinate" (Huntington, 1968: 13-24). Este discutabil dacă, urmându-l pe Huntington, ar trebui să concluzionăm că cel mai înalt grad posibil de instituționalizare se găsește întotdeauna la extremele polare ale acestor patru dimensiuni. Între cele patru variabile poate exista un compromis: "adaptabilitatea" poate afecta gradul de "coerență"; este probabil mai bine să existe o oarecare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care le încurajează idealul unui tip diferit de societate; ca rezultat par să se dezvolte noi forme de grupuri comunitare, mai curând decât noi asociații. În practică, totuși, dezvoltarea acestor grupuri nu pare să fie suficient de răspândită pentru a concluziona că asistăm la apariția unei noi forme de sentiment comunitar. Organizațiile care izvorăsc din aceste mișcări sau care le întruchipează sunt și ele constrânse să adopte anumite scopuri de politică publică pe care încearcă să le impună sistemului politic. Uneori
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rămase, dispariția liderului (prin moarte sau succesiune) a fost urmată de menținerea partidului cel puțin ca o forță importantă în comunitate. Presupunând că liderii care și-au păstrat funcțiile erau întrucâtva mai puternici decât cei care au fost destituiți, putem concluziona că liderii au avut o contribuție semnificativă la crearea partidelor politice efective, în numeroase țări din lumea a treia. Totuși, deși acest proces a continuat pe întreg parcursul celei de-a doua jumătăți a secolului XX, crearea de noi state
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
legăturile sunt prea puternice. Ele arată și că trebuie găsite formule care să ducă la un anumit grad de asociere fără a deveni o structură federală deplină. Deoarece multe astfel de modele sunt experimentate și par a da roade, putem concluziona că, măcar în această privință, lumea și liderii săi au dat dovadă de imaginație (Wallace, 1992; Dinan, 1994). Privire de ansamblu Problema centralizării și descentralizării apare în fiecare țară. Constituția sau practica, sau ambele, trebuie să stabilească în ce măsură guvernul central
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și organizată în prima parte a secolului al XIX-lea. Poate Congresul american, la înființarea sa, a aproximat mai bine modelul "forurilor legislative ideale". Totuși, nici acesta nu a afișat un comportament foarte rațional și obiectiv. Așadar pare exagerat să concluzionăm, pe baza acestor câteva cazuri în care și-au demonstrat vigoarea, că forurile legislative erau mai capabile în trecut. Forurile legislative sunt de obicei slabe. Cauzele slăbiciunii lor sunt generale, multe dintre acestea fiind structurale și legate de o complexitate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
structura în cadrul căreia populația abordează probleme de politică publică, cât și prin reformele concrete pe care le înfăptuiesc. Trebuie să ținem cont și de cele două dimensiuni gradul de schimbare și sfera de cuprindere a schimbării. Ca rezultat, am putea concluziona că unii conducători care administrează sistemul așa cum este el și nu urmăresc să modifice politicile sunt influenți dacă reușesc să contracareze cererile de schimbare substanțială existente în societate. Am putea de asemenea concluziona că acei conducători care introduc schimbări pe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
exemplu, guvernul poate impune o structură de ansamblu relației pe care o are cu industria, dar poate fi pregătit și să negocieze detaliile acelei politici cu cei care sunt implicați. Dacă analiza este întreprinsă la un nivel prea larg, putem concluziona că procesul politicilor publice se caracterizează prin impunere; o examinare mai detaliată ne arată că este vorba doar de o impunere parțială. O astfel de problemă este evident importantă în analizele care sunt în mod explicit comparative. În asemenea cazuri
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
scăpa de sentimentul de anxietate. Deviațiile înregistrate modifică ratele de incidență, iar Mulder și colaboratorii săi (1991) au pus în discuție acest efect. În ce privință se realizează asocierea? Un studiu de ansamblu semnat de Kushner și colaboratorii săi (1990) concluzionează că, în agorafobie și fobia socială, problemele cu alcoolul survin mai des în cazurile în care pacienții au încercat să se trateze singuri de tulburări anxioase, pe cînd, în atacurile de panică și TAG, sînt consecința unui consum patologic de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
expunere in vivo. Astfel, ținînd cont de rolul pe care l-ar putea juca depresia în această situație, antidepresivele ar putea spori eficiența expunerii in vivo, înlăturînd efectele inhibitoare ale acestei tulburări. Dacă avem în vedere premisele acestei teorii, putem concluziona că îmbunătățiri ale efectelor tratamentului pot aduce și tehnicile deprinse de pacient în cadrul TCC, cînd sînt folosite împotriva simptomelor de depresie, în situația comorbidității cu tulburarea anxioasă. Dacă analizăm combinarea tratamentului psihologic cu benzodiazepinele, situația nu mai pare la fel de fericită
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pacientul, sporind astfel teama resimțită în viitor. Datele obținute de Rachman și colaboratorii săi (1986) sugerează faptul că acest pericol s-ar putea să nu fie totuși atît de mare pe cît s-a crezut. Pe baza lor, se poate concluziona că singurul pericol ce trebuie evitat este expunerea care generează teamă, din cauză că pacientul simte că nu deține nici un control asupra situației. Am putea spune chiar că expunerea de scurtă durată este neindicată, dacă subiectul încearcă să rămînă în contact cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
apropiate acestora. Ipoteza serotoninei (5-hidroxitriptamină; 5HT), care sugerează că există o legătură etiologică între dereglările concentrației acestei substanțe și TOC, puțin probabilă. Recapitulînd argumentele preluate din diverse studii farmacologice care pun la îndoială această ipoteză, Baumgarten și Grozdanovic (1998) au concluzionat că studiile nu sprijină rolul patogenetic al 5HT în TOC. Deși medicația ce inhibă recaptarea serotoninei este, fără îndoială, benefică în tratamentul TOC, cei care fabrică aceste medicamente au rămas singurii susținători ai noțiunii de dezechilibru al serotoninei ca factor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
săi (1990), la 30% dintr-un grup de 40 de pacienți cu TAG s-a constatat o legătură între evenimentele existențiale și debutul tulburării, un procent cu mult mai mare decît cel întîlnit la alte tulburări anxioase. Totuși, aceștia au concluzionat că pacienții cu TAG au tendința de a supraestima dificultățile legate de serviciu și problemele interpersonale pentru a explica debutul simptomelor, fapt ce îngreunează evaluarea retrospectivă a relațiilor cauzale. Mai recent, Brantley și colaboratorii săi (1999) au descoperit că pacienții
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
O altă combinație: un quark „roșu” formează o pereche împreună cu un antiquark, de culoare „antiroșie”. „Roșu” și „antiroșu” se anihilează reciproc, rezultând un ton de culoare neutră, alb. Însă combinația materiei-antimaterie nu este stabilă, ci se dezintegrează cu rapiditate. Să concluzionăm: quark-urile formează nucleonii (protoni și neutroni). Prin unirea nucleonilor apar nuclee atomilor. Nucleele și electronii se „unesc” în atomi. Atomii, la rândul lor, formează moleculele sau macromoleculele. Miliarde de molecule alcătuiesc, de exemplu, celulele corpului nostru, la rândul lor în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mai mult plecat prin păduri. Sper c-ai anunțat pe cei de la "Echinox" de abonamentul pentru mine?! În cazul în care au greutăți cu expedierea, eu trimit banii necesari în acest sens! Să-mi spui! Dacă voi învăța și voi concluziona să dau examen, voi veni, cred, la Iași! Mai aștept vești de la tine! Te mai întrebasem anumite lucruri în cealaltă scrisoare! Te îmbrățișez cu toată prietenia! Aurel Borca, 27 mai 1982 Dragul meu Lucian, Cîteva rînduri. Ți-am mai scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
am continuat "corespondența" cu DIRECTORUL Sântimbreanu care a continuat să-mi scrie numai de la înălțimea funcției sale, eu continuînd să-i precizez că nu aveam nevoie de amabilitatea sa, ci doar de loialitatea-i. Cu simțul umorului în derivă, a concluzionat că nu mai poate continua corespondența cu mine, concluzia aceasta fiind singura loială dintre rîndurile emise de domnia sa. Pentru că, într-adevăr, "corespondența" dintre noi este inutilă din moment ce nu e constructivă. Nu știu de ce, Luciane, dar eu nu pot accepta diplomația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fi părtaș la o asemenea inițiativă. Mircea, mi-e rău, te rog, vreau să plecăm de aici. M-a luat de mână și m-a ajutat să escaladez panta până la nivelul drumului. Credeam că ești mai deștept, măi, tăntălache! a concluzionat el, cu năduf. Hai la școală! Și am pornit cu pași repezi spre instituția al cărei prag, atunci, nu voise cu nici un chip să-l treacă. De ce? Domnul știe. Când am ajuns la școală, ora deja începuse. Învățătorul nostru făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu spaimele și bucuriile lui, care-și împacă, prin dragoste, trupul răzvrătit cu sufletul avid de frumusețe și miracol. Pentru că există o forță necunoscută care răscumpără emoția și singurătatea, spaimele și împlinirile, ce fac din individ izvorul prozei lumii" trage concluzionează Deaconescu. Scriitorul nu trebuie să explice nimic, opera își trăiește viață proprie după ce a fost publicată. Este sarcina cititorului și a criticului de a interpreta textele. A.B.Sunteți autor a peste 21 de cărți, plus 18 volume traduse, prezent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
condițiile în care regimul la care erau supuși deținuții din Brașov era mult mai permisiv decât cel de la Pitești. De altfel, aceasta se va dovedi a fi principala problemă în încercarea comuniștilor de a răspândi prin țară sistemul violent. Putem concluziona că eșecul de la Brașov s-a datorat insuficientei planificări a Securității și ignoranței față de condițiile diferite de la fața locului, care i-au forțat pe Sobolevschi și Prisăcaru să improvizeze, dar, și mai important, să conștientizeze că misiunea lor nu era
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
procese de conștiință. Totodată, el și-a dat seama că se va încerca mușamalizarea implicării organelor de stat în acțiunea lor. Raportând acțiunea întreprinsă de el și de ceilalți deținuți din Târgu Ocna la ce se întâmplase la Pitești, Pătrășcanu concluzionează că 1. Dacă datarea lui Pătrășcanu este corectă, înseamnă că hotărârea ocultării acțiunii de la Pitești, inclusiv prin eliminarea lui Țurcanu și a celorlalți agresori, era luată deja din vara-toamna lui 1951, când ei acționau încă la Gherla. acțiunea de la Tg.
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
din Casimcă, vor muri, pe rând: Vică Negulescu, Dan Dumitrescu, Costache Oprișan, 'Nutti' Pătrășcanu, Aristotel Popescu și Gheorghe Caziuc. Cei care s-au încăpățânat să nu moară aveau să treacă și prin reeducarea de la Aiud din perioada 1962-1964. Se poate concluziona că, dintre toate procesele înscenate de comuniști în legătură cu acțiunea de la Pitești, acesta este cel mai fantezist și mai ridicol. Numai Gheorghe Caziuc și Virgil Bordeianu au făcut parte din echipele de agresori și, cu toate că nu există foarte multe date despre
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pură! Practic, comportându-mă astfel, mă întorc la starea primordială a frumuseții creației, când nu exista rușinea, dar nici păcatul! Observați: am folosit persoana I-âi singular, pentru că nu am curajul și nici calitatea de a generaliza și a da sfaturi. Concluzionând și revenind la temă, la un moment dat am înțeles că, trăind în cercul concret, material al grupului sahaj, mă închistez în niște reguli voluntar acceptate, dar risc să-mi pierd personalitatea și puterea de exprimare în cealaltă lume, a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
avangarda sa obișnuită, a bolșevismului prădalnic, începea hâtra operă a jafului, din nou românismul din jurul mormintelor românești s-a strâns în jurul lui Iancu Flondor și voința celor din cripte prin glasul lui a chemat oastea României liberatoare...” Iar Pamfil Șeicaru concluziona în comentariul „De la Petre P. Carp la dr. Iancu Flondor” din Bucovina nr.45: „Fără menajamente dl. Iancu Flondor a repezit ce i-a căzut întâmplător în mână când a intrat în taverna politicianismului... Putea foarte bine, ca în loc de dl.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
4 și 5 ianuarie 1922, referinduse la întreaga gamă a existenței acestuia: „Țăranul român în cadrul României Mari; împroprietărirea; industria și comerțul; România pitorească; costumul național românesc, sărbătorile, bâlciurile și târgul moșilor; poezia populară, doinele...” „Țăranul român este artist din instinct”, concluziona autorul și perora în continuare: „Trebuie să vezi pe țăran acasă la el, în fundul satelor depărtate, ascunse în văgăunile întunecate ale munților Carpați, unde legendele vechi mai plutesc încă în întunecimile tăcute ale pădurilor...” Iată și cum scrie D. Frunză
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de o sută de galbeni pentru inventarea unui adjectiv nou, ce nar fi fost deja întrebuințat pentru Agata Bârsescu și nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are.” (Victor Morariu „Agata Bârsescu și Bucovina” în revista FătFrumos nr.5/1936, Cernăuți) * „La Sentinela, condusă de frații Dionisi și Zaharia Veronca a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
științei și culturii românești din Bucovina, memorialistică, demografie, creație literară, artă, etnografie și folclor.” Glasul Bucovinei, revista - se declară urmașa și continuatoarea a ceea ce a fost Glasul Bucovinei, fondat în 1918 la Cernăuți de Sextil Pușcariu și Ion I. Nistor, concluzionând că „românii din Bucovina, aidoma fagilor și stejarilor din Codrii Cosminului, au rădăcini împlântate în adâncul secolelor”, iar recuperarea valorilor culturale este o datorie a generației noastre pentru a le lăsa moștenire urmașilor - urmașilor noștri. Cel de al V-lea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]