4,658 matches
-
între ele (conexiune)". Acțiunea este înlocuită de interacțiune. Ideea de stăpînire a mediului lasă loc ideii de adaptare, iar metafora organismului impune dezvoltarea unei ecologii universalizante, cu ecouri într-un mare număr de teorii ale comunicării. Frankenstein este metafora comunicării confuze sau încîlcite. Subiectul nu mai domină obiectul, nici măcar nu mai interacționează intens cu el, ci există doar prin obiectul tehnic, care-i fixează limitele și îi determină calitățile. Cine știe, poate se va șterge ca producător, pentru a nu mai
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sensului, a identității. Reprezentativul și expresivul nu mai alternează și nu se mai compensează, așa cum se întîmplă în gestionarea tradițională a comunicării, ci tind să se identifice unul cu celălalt. Luînd exprimarea drept reprezentare și reprezentarea drept exprimare, comunicarea devine confuză și e diagnosticată drept tautism. Universul atins de o asemenea boală este fără ierarhii, încîlcit; comunicarea este ubicuă însă moare prin exces de comunicare: mereu se comunică fără a se ști originea emiterii mesajului și fără a se cunoaște destinatarul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
opus al confuziei tautiste". Fără îndoială, e ușor derutantă simplitatea soluțiilor propuse față de tușele apocaliptice ale tabloului schițat anterior, mai ales că autorul le lasă la un nivel destul de general, în contrast cu minuția cu care a descris efectele diabolice ale comunicării confuze. Bernard Miège în Societatea cucerită de comunicare întreprinde o critică a teoriilor "generale" referitoare la comunicare, printre care se înscrie și investigația metaforică a lui Lucien Sfez. Miège îi reproșează autorului cărții de față că refuză să ia în considerare
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în mod precis, comunicarea. Iată paradoxul în care sîntem aruncați. Ne indică calea de urmat: critica comunicării devine o critică a tehno-comunicării. Lucrul trebuie să treacă printr-o demontare a strategiilor acestei tehnocomunicări și a atitudinilor diverse, contradictorii, încurcate și confuze, care ne sînt proprii 4. A înțelege aceste strategii înseamnă a înțelege gestionarea tradițională a comunicării și eșecul actual (I); înseamnă a lua cunoștință de teoriile explicative ale acestui eșec (II); înseamnă a încerca, printr-o metodă nouă, să eludăm
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sînt cele trei metafore care constituie ansamblul fenomenului comunicațional. Ele se identifică cu trei viziuni despre lume și cu trei politici foarte actuale. Ele organizează planul general al acestei mici cărți: • "Comunicarea reprezentativă" (cap. I) • "Comunicarea expresivă" (cap. II) • "Comunicarea confuză" (cap. III) Capitolul I I. COMUNICAREA REPREZENTATIVĂ Se poate afirma că cele două teorii clasice ale comunicării și reprezentării coincid 16. Comunicarea distinge un emițător și un receptor legate printr-un canal: tripartiție ce se regăsește în teoria clasică a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
De la prepoziția "cu", care caracterizează primele încercări ale lui Simon despre automatizarea deciziilor, făcînd mai ușoară sarcina celui care ia decizii, se trece la prepoziția "prin", care presupune ivirea unui nou om-mașină, sau a unei noi mașini-om, poziție destul de confuză, plină de regret și în același timp de îndrăznețe profeții. Astfel, "înainte de a deveni Proust, calculatorul ar trebui să posede o vastă cunoaștere a limbii franceze"33; și încă despre "crezul" pe care Simon ni-l transmite în Noul Management
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ca în schema spinozistă, să facă enunțul bun, să se situeze bine în lume pentru a suscita întîlniri bune cu el. Poziție monistă care postulează locul corect al individului în concertul universului. Totalitate, dar totalitate cu ierarhii. Capitolul III COMUNICAREA CONFUZĂ Multă vreme comunicarea reprezentativă și-a afirmat drepturile, în mod dominant, temperată într-o mică măsură, cînd excesele sale slăbeau, de comunicarea expresivă. Puțină sărbătoare, puțină fuziune la nivelul comunității veneau să atenueze răceala legalismului birocratic național și abstract patriotic
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
rău, inedit, de neconceput. Departe de a se compensa unul pe celălalt, reprezentativul și expresivul tind să se identifice. Luăm reprezentarea drept exprimare și exprimarea drept reprezentare. Boala confuziei pe care eu o numesc "tautism". Tautismul (I) și manifestările sale confuze în mass-media (II), în terapia Mao (III), în publicitate, marketing și sondaje (IV), în tehnologiile spiritului și în știința cognitivă (V), ca și locul său în Republica ordinatică (VI), vor constitui temele acestui capitol. I. Tautismul: noțiune și practici 1
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mai puțin mutism. Se întîmplă aceasta din cauză că, vorbind prea mult, nu se spune mai nimic, și prolixitatea duce la repetare goală, tautologică. Orice cuvînt are acolo aceeași încărcătură de irealitate. În mass-media, marketing sau practica generalizată a sondajelor. II. Mass-media confuze Vom analiza aici succesiv comunicarea televizuală (1) și bucla lui Baudrillard (2). 1. Comunicarea televizuală Se pare că am ajuns la un punct curios și chiar inedit în istoria civilizației noastre, în acest punct limită unde spectacolul ce se oferă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
reprezentare, obiectivarea în afara proceselor de gîndire și circularitatea internă, învăluirea lumii în stările creierului construindu-se, știința cognitivă nu se hotărăște și joacă iterativ între cei doi poli, al reprezentării și al exprimării. Cauzalitatea și complexitatea își răspund în mod confuz. Fiecare din cele două mișcări se găsește blocată de antonimul ei, și singura ieșire este să se refugieze în ficțiune. Să ne înțelegem: nu o ficțiune care sugerează o lume nouă prin construcția de imaginar și care se mișcă liber
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
expresia însăși a realității lumii sensibile; și atunci cînd interpretăm realitatea sensibilă, imediată, ca o punere în scenă, o iluzie. S-au refugiat aici capcanele societății Frankenstein; s-a cuibărit aici germenul său tautistic, adică totalitar. Concluzie generală ÎMPOTRIVA COMUNICĂRII CONFUZE: INTERPRETAREA Nu este vorba aici de a ne opune comunicării. Și într-adevăr, de ce să nu comunicăm? Dar, cum s-a văzut pe parcursul acestei cărți, a comunica, în sine, nu vrea să spună nimic. Există mai multe comunicări posibile și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de a ne opune comunicării. Și într-adevăr, de ce să nu comunicăm? Dar, cum s-a văzut pe parcursul acestei cărți, a comunica, în sine, nu vrea să spună nimic. Există mai multe comunicări posibile și cel puțin trei reprezentativă, expresivă, confuză tind astăzi să îmbrățișeze universul și se pretinde singura comunicare posibilă. Această comunicare confuză sau, mai bine-zis, generatoare de confuzii, pare periculoasă, ei i se opune o politică a bunului-simț și a interpretării. În ce univers ne aflăm, așadar? Un
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
s-a văzut pe parcursul acestei cărți, a comunica, în sine, nu vrea să spună nimic. Există mai multe comunicări posibile și cel puțin trei reprezentativă, expresivă, confuză tind astăzi să îmbrățișeze universul și se pretinde singura comunicare posibilă. Această comunicare confuză sau, mai bine-zis, generatoare de confuzii, pare periculoasă, ei i se opune o politică a bunului-simț și a interpretării. În ce univers ne aflăm, așadar? Un univers science-fiction, unde mașinile vorbesc și oamenii comunică prin proteze artificial conectate pe circuite
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Thayer / 84 3. Factorii socioculturali / 85 4. "Coer-seducția" lui Ravault / 86 5. Aculturația după Gerbner / 87 VI. Comunicarea expresivă în noua știință a organizațiilor / 88 Concluzia capitolului al II-lea: Expresia, a doua definiție a comunicării / 92 Capitolul III. Comunicarea confuză / 93 I. Tautismul: noțiune și practici / 94 1. Tautismul: prima apariție / 94 2. Tautism: manifestări practice / 95 II. Mass-medii confuze / 97 1. Comunicarea televizuală / 97 2. Bucla lui Baudrillard / 98 III. Terapia Mao / 101 IV. Publicitatea / 104 1. Reclama sau
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
noua știință a organizațiilor / 88 Concluzia capitolului al II-lea: Expresia, a doua definiție a comunicării / 92 Capitolul III. Comunicarea confuză / 93 I. Tautismul: noțiune și practici / 94 1. Tautismul: prima apariție / 94 2. Tautism: manifestări practice / 95 II. Mass-medii confuze / 97 1. Comunicarea televizuală / 97 2. Bucla lui Baudrillard / 98 III. Terapia Mao / 101 IV. Publicitatea / 104 1. Reclama sau obiectul reprezentat / 104 2. Expresia publicitară / 106 3. Publicitatea este nominalistă, sau tautistă / 107 V. Tehnologii ale spiritului și știința
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
1. Tehnologiile spiritului / 109 2. Știința sau științele cognitive / 115 VI. Republica ordinatică / 121 1. Cura ordinatică / 121 2. Comunicarea, criteriul regimurilor politice / 123 Concluzia capitolului al III-lea: Confuzia, a treia definiție a comunicării / 127 Concluzie generală: Împotriva comunicării confuze: interpretarea / 128 Bibliografie / 131 În aceeași colecție: 1. Naționalismele europene, Paul Sabourin 2. Etnologia Europei, Jean Cuisenier 3. Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler 4. Arhitectura în Europa, Gilbert Luigi 5. Simbolistica politică, Lucien Sfez 6. Deontologia mijloacelor de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
departament de sociologie. În acel moment Talcott Parsons era "instructor" în acel departament. În 1935, Parsons i-a prezentat lui Sorokin manuscrisul care avea să devină The Structure of Social Action. Sorokin a considerat manuscrisul drept "ilizibil", adăugând remarca "lucrări confuze pe care nu le înțelegem pot trece drept mari opere". El i-a reproșat autorului manuscrisului abuzul de neologisme și ideile fără fundament empiric. Acest dezacord a fost urmat de peripețiile descrise foarte bine de Barry V. Johnston 21. După
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
că volumul respectiv conține două părți. Prima (pp. 1-129) este o discuție interesantă asupra a 41 de variabile, dintre care cele mai multe erau și rămân imposibil de cuantificat în mod direct. Cea de-a doua parte constă într-o analiză factorială confuză. Menționez această carte pentru prima ei parte. Folosesc în schimb partea a doua pentru a încerca să-i vaccinez pe comparatiști împotriva tentației de a se angaja în analiza factorială. Din cauza prea frecventei utilizări greșite a acestei unelte statistice, este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
convingătoare nu a fost propusă. Încă o dată tipologia lui Weber îi întunecă caracterul, făcând din baza legitimității nu un act de recunoaștere de către un adept, ci o credință subiectivă în "carisma" liderului, un concept care a făcut o carieră deosebit de confuză și de nefericită [...] întreaga teorie weberiană a legitimității trebuie lăsată în urmă ca fiind una dintre cele mai oarbe dintre cele mai oarbe cărări ale istoriei științelor sociale"16. Beetham adaugă "la orice nivel [...] numele lui Weber va fi cu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
De la Balzac Încoace, carieră Înseamnă destin și, azi, multă lume din Europa sau America de Nord confundă cele două „realități”, semn, pur și simplu, că ceea ce numim succes - echivalentul pentru mulți al carierei! - Înlocuiește termenul mai vechi, mai larg, dar și mai „confuz”, de destin. Încă o dată, epoca noastră, cea „a banului” și a marilor schimburi financiare, a familiilor și grupurilor de influență, a băncilor etc., a „concretizat” În mod extrem termenii filozofici sau religioși, cel de destin, printre altele. Așa cum noțiunea de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
văduv de puțină vreme, prin moartea tragică a primei mele soții, Maria, Începeam o a doua carieră, Încă o dată Într-un aer politic ostil mie, dar... de data aceasta, eram eu acela care-mi provocasem destinul. Nu mai eram tinerelul confuz, tembel, jucărie a tartorilor politici ai liceului lugojean, ai UTM-ului, ai politrucilor așarnați de la Uniunea Scriitorilor, plutind uimit, speriat și, cumva, inconștient, pe toate valurile acelui timp aspru pentru România, când temnițele gemeau de elita politică, financiară și culturală
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-mi reabilita Într-un fel trecutul, o altă „criză”, atunci Însă provocată de alții, puternicii zilei. De a da În sfârșit un sens acelui „necaz” ce părea a-mi defini pentru totdeauna destinul: o traiectorie mai mult sau mai puțin confuză, instinctivă, În sensul primitiv, ca a unui gândac ce aleargă nehotărât, pripit, În zig-zag, Într-un spațiu deschis, sub imperiul unor forțe pe care nu numai că nu le poate controla, dar nici nu le distinge prea bine. Ei bine
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
extrem de ciudată - poate cu rațiuni istorice?! - reacție a masei mai Înguste sau mai largi a opiniei publice, indiferent de nivelul intelectual sau social... Poate mai acuzată, această reacție, În mediile intelectuale, medii și psihologii relativ recente În secolele turmentate și confuze ale istoriei naționale! Am amintit mai sus de nemulțumirea soților Lovinescu În vara fierbinte pentru mine, dar și pentru Întreaga Românie când se pregătea dictatura personală a lui Ceaușescu, care atunci mai putea fi oprită, limitată În anvergura ei ce
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
anume că "poetul nu putea fi salvat decât împreună cu ziaristul" (p. 45). Cartea presupune lecturi bogate și atente, care-l duc pe autor la concluzia că sacrificarea lui Eminescu nu ține numai de trecutul bine sedimentat, ci și de prezentul confuz, tranzitoriu. Mai mult: pe Eminescu îl așteaptă o soartă similară și în viitor! Explicația ar consta din acest adevăr imuabil devenit, din păcate, clișeu: ființa și spiritul poetului se confundă cu ființa și spiritul acestui neam greu încercat de istorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a dr. Iszac), obstinația unor "somități" ale vremii în a susține un diagnostic de PGP (Paralizie generală progresivă) cu etiologie într-un lues congenital pe linie maternă, sunt alte aspecte, evident, discutabile. (Opinia cu luesul cerebral a prins "realitate" în ochiul confuz al comunității prea puțin știutoare. Că s-a păstrat în timp, o demonstrează un fapt petrecut, nu demult, pe un post TV, într-o emisiune cu mare audiență, unde, un contemporan al nostru, cu studii în domeniul artistic, mai priceput
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]