4,975 matches
-
izbutit să zbor în vis. Acum nu mai am acest soi de vise, care altădată îmi umpleau somnul. Amoniție Zalmoxis avertizează: „O, neamuri îngrozite de coșmarul friguroasei morți, de ce vă temeți de Styx și de bezne, de umbre lipsite de consistență, subiect al imaginației poeților și amenințări cu o lume ireală? Trupurile vor putea chiar să ne fie sustrase, consumate de timp, devorate de flăcările unui rug; sufletele noastre însă vor avea o soartă diferită. Dezlipite din locul de origine, ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
conflictul iscat, căci „Soare când răsare/Lună intră-n mare”. Inconsistență Când privesc cerul, norii suspendați deasupra orizontului mării desenează contururi de femei uriașe. În fiecare noapte, lumea mea onirică se populează cu chipurile lor fugare: imagini fragile și fără consistență care se destramă imediat, așa cum, în memoria mea, s-au destrămat figurile tuturor amantelor mele. Nu-mi mai amintesc absolut nimic. Stratagemă E adevărat: ca să fiu alungat din Roma, am recurs la o stratagemă. Am făcut în așa fel ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sau, și mai exigent, de către un grup-expert) din țara de origine a probei (în exemplul nostru, din SUA) cu forma inițială de la care a pornit acest demers. Se urmărește suprapunerea semantică a itemilor față de configurația inițială și, dincolo de rigorile statistice (consistența internă, bunăoară, prin coeficientul Alpha Cronbach), proba se consideră adecvată și relevantă dacă se obține un indice de retroversie de minimum 0,8 0,9 (altfel spus, proba redă între 80%-90% din conținutul semantic inițial). De asemenea, cuantificarea unor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sursa unor dezbateri de specialitate aprinse (Spector et al., 2001b; Hofstede, 2002). (vezi tabelul 7) în ce ne privește, rezultatele coeficientului Alpha Cronbach se află la limita acceptabilității chiar și pentru pragul cel mai "liberal" 0,60 -, probînd astfel o consistență internă în general modestă. Se sugerează, și pe această cale, întocmai ca și în urma resemantizării individualismului autohton, nevoia reelaborării unor noi probe tematice, care să conjuge perspectiva metodologică etică cu cea emică. Rezumînd, ceea ce frapa în întîlnirea directă cu subiecții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Individualiștii sînt preocupați în mai mare măsură de propriile nevoi, dorințe, idei, drepturi, capacități. Colectiviștii manifestă interes față de nevoile celorlalți, încercînd să le inducă acestora o stare de bine psihologică. în general, în culturile colectiviste există mai mult interes pentru consistență cognitivă. Legătura comportament-atitudini este mai slabă în culturile colectiviste și relativ puternică în culturile individualiste (Triandis, 1995, p. 73). Subiecții din culturile colectiviste percep mediul înconjurător mai degrabă inflexibil (accentul e pus pe norme, obligații, îndatoriri stabile) și se văd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de participare la un sondaj de piață. S-a observat că persoanele din culturile colectiviste sînt influențate de argumente ale dovezilor sociale (precum participarea prietenilor la același sondaj). Cei din culturile individualiste sînt mai influențați de argumente de tipul angajării/consistenței (de exemplu, de participarea la un sondaj similar în trecut). în locuri destinate recreerii, grupul din cultura colectivistă are structura stabilă, este relativ mare (mai mult de trei persoane) și se întrunește des. Astfel, în timpul recreerii, subiecții din culturile colectiviste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
influențată de tipul de cultură în care persoana respectivă este socializată. Trăsăturile de personalitate sînt în mai mare măsură un predictor pentru comportamentul individualiștilor. Determinanții situaționali joacă, în schimb, un rol mai influent pentru colectiviști în modelarea comportamentală. Nevoia de consistență cognitivă se articulează între procesele psihologice și registrul comportamental și se activează în mod universal, dar ea este mai puțin importantă în culturile colectiviste decît în cele individualiste. Realo și Allik (1999) au dezvoltat un instrument de evaluare a alocentrismului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atitudini-valori. R. Linton (apud Dumitru, 2000, p. 140) afirma că atitudinile și valorile interiorizate alcătuiesc un sistem care, odată format în individ, "acționează automat și în cea mai mare parte la un nivel subconștient". Astfel, orientarea personalității dobîndește o anumită consistență și stabilitate, conducînd la constituirea unor tipologii de personalitate. Revenind la procesul de formare a sistemului de valori, se poate considera că perioada dinaintea preadolescenței ar putea fi numită perioada preaxiologică. în procesul de socializare primară, interiorizarea lumii sociale se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Nivelul de împlinire în viață (Satisfaction with Life Scale). Toate probele au fost traduse în limba română și apoi retraduse în limba engleză, pentru a se observa diferențele de semnificație între anumiți termeni. Apoi, pentru fiecare test s-au calculat consistența internă și coeficientul lui Tucker (phi), care măsoară echivalența psihologică a instrumentelor pentru cele două eșantioane. Cu alte cuvinte, s-a urmărit detectarea unor posibile diferențe în suprapunerea semantică a conceptelor vehiculate. Astfel, majoritatea termenilor operaționalizați au avut un coeficient
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relevă cum, în definirea de sine, indivizii cu un self interdependent optează pentru întreținerea unor relații armonioase cu persoanele relevante (familie, prieteni, parteneri profesionali), iar o asemenea alegere e privită ca scop principal în viață. Totodată, aceiași subiecți dovedeau o consistență comportamentală diminuată (exista o divergență pronunțată între valori, atitudini, opinii, pe de o parte, și comportamente, pe de altă parte). Rezultatele au sugerat că pentru subiecții individuali din culturile colectiviste, conduita nu urmează exigențele personale, ci calea care poate conserva
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mare de infecții. Un răspuns pozitiv s-a observat la 66% dintre pacienți (52). Folosirea unui sistem de vacuum (realizarea erecției prin introducerea penisului într-un dispozitiv aspirant, cu plasarea unui inel de plastic la baza lui după obținerea unei consistențe peniene convenabile) pare a avea succes mai mare în SUA decât în Europa. Revascularizarea chirurgicală arterială sau venoasă poate reprezenta o opțiune de trartament. Implantarea unei proteze peniene de silicon (rigidă sau mai nou flexibilă) este grevată de posibilele complicații
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
de zi, de noapte. Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 4p.;pentru răspuns parțial corect se acordă câte 2p.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. (16p) Caracteristicile de calitate ale cremelor cosmetice aspectul și consistența - moale, onctuasă, omogenă, fără separarea uleiului de apă, fără aglomerări; culoarea - uniformă pe toată suprafața; mirosul - parfumat, corespunzător substanțelor odorante folosite; nu se admite miros de rânced; acțiunea asupra pielii - cremele grase să fie emoliente și să pătrundă ușor în
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
de sfaturile celei mai elementare prudențe. Prelungirea Comisiei Europene Comisia Europeană a fost considerată drept o instituție provizorie, destinată intereselor colective ale puterilor la gurile Dunării, până în momentul când noile creații politice, stabilite în aceste regiuni, vor fi dobândit destulă consistență pentru a fi în măsură să îndeplinească prin ele-însele misiunea care le revenea. Actele internaționale care i-au urmat Tratatului de la Paris, lărgind cercul de activitate al acestei instituții, nu au alterat, totuși, caracterul ei fundamental. Ea a rămas exact
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
istoriei și într-o formă definitivă. Deopotrivă bărbat și femeie, cruce și falus, cicatrice și cuțit, receptacul și rană"39. În Iliada, Homer califica Marea Mediterană drept "cea asemenea vinului", fără să se știe exact dacă acest adjectiv se referea la consistența apei sau la culoarea ei. Pentru vechii greci existau două Mediterane: cea a marinarilor și cea a țăranilor, Mediterana vierilor și cea a neguțătorilor de vin. Anumite tehnici de vinificare pun în evidență relațiile uneori insolite care pot exista între
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de unii logopați cu foarte mare dificultate, deprinderea sa necesitând numeroase exerciți efectuate timp de câteva luni și chiar mai mult, până se ajunge să se imprime limbii vibrația necesară. Esențial în obținerea vibrației linguale este modul de plasare și consistența contactului lingual, precum și modul de dirijare a aerului. Conștientizarea poziției limbii se face prin vizualizarea pronunției consoanei la logoped cu deschiderea maxilară mai mare și capul în extensie și prezentarea unui film demonstrativ cu simularea poziției și acțiunii limbii în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ridicat în sus se poate plasa ascuțit exact la limita de înclinație a alveolelor, iar expulzia aerului se face scurt și energic imprimând un număr scurt de vibrații. Plasarea prea largă a contactului lingual sau prea relaxată poate da o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea vibrațiilor scurte. La hipoacuzici putem obține vibrația limbii imitând „zgomotul motorului mașinii”, „zgomotul ruperii lemnelor” - prrr, „ tremurul de frig”- brrr, „zburatul păsărilor” - zvrrr etc. La surdomuți este
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
la nivel microscopic în cazul cancerului de pancreas este încă în curs de evaluare. Elastografia evaluează elasticitatea unui țesut în timpul examinării ultrasonografice. Culoarea albastră la nivelul adenocarcinomului pancreatic la evaluarea elastografică se datorează durității țesutului desmoplazic, în timp ce țesutul normal, de consistență redusă, apare roșu [62]. Acuratețea diferențierii caracterului malign pe baza patternului elastografic este de 94%[63], pe baza histogramei de 89% [64,65], iar pe baza ratei de deformare peste o anumită valoare limită este de 98% [66,67]. Combinația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92192_a_92687]
-
chirpici, În Moldova, Oltenia, Dobrogea și Muntenia;văioage, În Banat și Transilvania. Cărămidarii călătoreau de primăvară până toamna, pe distanțe mari, În caravane de câte 20 de familii, În căutarea lucrului. Meșterii rromii recunoșteau argilele bune pentru cărămizi, după culoare, consistență, chiar și după miros. Proporția de argilă și de nisip se simte la mână. Era obligatorie o sursă de apă. Bulgării de argilă se pisau cu muchia sapei de patru ori și se făcea o grămadă. Peste grămadă se aruncau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
întotdeauna de ceea ce nu se vede. Înghesuiala de o parte sau alta a ecranului nu epuizează tot spectrul realului, rămânându-ne continuu la dispoziție alte moduri de-a fi. Frumusețea acestei lumi este dată de multitudinea straturilor ce-i conferă consistența. Tristețea ei derivă din tendința unuia din straturi de a confisca toate celelalte dimensiuni; acesta este însuși modul de acțiune al puterii, care încercă întotdeauna să ne convingă de inutilitatea altor idealuri. * Care este orizontul pe fondul căruia se conturează
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
experimentăm ajungem să dăm un anume gen de ființă lucrurilor. Exemplul autorului: consacrăm o realitate materială pentru toate lucrurile din jurul nostru, însă în momentul în care ele sunt cercetate cu atenție, spre exemplu de fizică, constatăm că materia nu are consistență, cea mai mare parte a ei fiind golul. În această situație tot universul material tinde să dea seama de un anumit mod de-a experimenta ființa. * Realitatea este intersubiectivitate. Nu suntem îndreptățiți să vorbim de o realitate personală. Realitate dă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
calitate /161 7.3. Grupurile autonome /164 Capitolul 11. Normele de judecată și evaluarea personalului /167 1. Normele în organizații /167 2. Explicația cotidiană și norma de internalitate /168 3. Norma de integralitate și contextul organizațional /172 4. Norma de consistență și evaluarea /176 Capitolul 12. Culturile organizaționale /179 1. Cultura: definiție și repere /180 1.1. Nivelul manifestărilor /180 1.2. Nivelul valorilor /180 1.3. Nivelul postulatelor de bază /181 2. Culturile naționale: lucrările lui Hofstede /181 2.1
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
-și satisfacă nevoile valorizate (Dubin, 1956); • măsura în care o participare activă permite realizarea de sine (Gurin, Veroff, Field, 1960); • măsura în care performanțele în muncă afectează stima de sine a indivizilor (Lodhal și Kejner, 1965; French și Kahn, 1962); • consistența între performanțe și concepția despre sine (Vroom, 1962). ▲ 4. Itemi utilizați pentru evaluarea implicării Itemi referitori la interesele de viață: Cea mai mare satisfacție din viața mea provine din muncă (Lodhal și Kejner). Lucrurile cele mai importante pe care le
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Importanța performanței pentru autoevaluare: Nu mă simt bine dacă nu am performanțe bune (Iverson, Ruides). Personal sunt foarte angajat în muncă (Lodhal, Kejner). Mă simt bine dacă am performanțe bune (French, Kahn). Sunt foarte perfecționist la nivelul muncii (Lodhal, Kejner). Consistența față de sine: Performanțele mele țin de capacitățile pe care le posed (Vroom). Sunt capabil să-mi folosesc capacitățile la nivelul muncii (Vroom). Participarea activă: Am șansa de a lua decizii importante în munca mea (Wickert). Pot influența deciziile superiorilor mei
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nu sunt încă numeroase. Nu este mai puțin adevărat că normele sunt multiple și că norma de internalitate este doar una printre altele.cercetările actuale urmăresc să pună în evidență rolul jucat de alte norme de judecată, precum norma de consistență. 4. Norma de consistență și evaluarea Individul are atitudini, adică poziții în raport cu obiectele. El manifestă comportamente. Consistența privește coerența pe care individul o arată la nivelul comportamentelor și atitudinilor sale ori al relațiilor între atitudinile și comportamentele sale. Exemplu: se
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Nu este mai puțin adevărat că normele sunt multiple și că norma de internalitate este doar una printre altele.cercetările actuale urmăresc să pună în evidență rolul jucat de alte norme de judecată, precum norma de consistență. 4. Norma de consistență și evaluarea Individul are atitudini, adică poziții în raport cu obiectele. El manifestă comportamente. Consistența privește coerența pe care individul o arată la nivelul comportamentelor și atitudinilor sale ori al relațiilor între atitudinile și comportamentele sale. Exemplu: se va vorbi de consistență
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]