10,875 matches
-
durează mult, că e migălos. Dar merită din plin. — Jasmine! strigă fata, ridicînd vocea. — Trebuie să mă duc. Jasmine mă săgetează cu o privire lungă, otrăvită. Atunci pa! zic veselă. O să trec cu copilul pe la tine. Jess a urmărit Întreaga conversație, amuzată la culme. — Care-i treaba cu sprîncenele? zice, după ce Jasmine dispare ca o vijelie. Îi examinez sprîncenele. SÎnt maronii și dese și e evident că n-au văzut În viața lor nici pensetă, nici perie și nici dermatograf. — O să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Sper că vă va fi de folos. Dacă vă mai pot fi de folos cu ceva, nu ezitați să mă contactați. Al dvs., Dave S“. Îl deschid - și am În mînă absolut toate datele. Copii ale tuturor Însemnărilor, transcrieri de conversații, poze... Le răsfoiesc, cu inima bubuindu-mi. Uitasem cîte chestii au strîns despre Iain Wheeler. Adevărul e că, pentru o agenție de detectivi de doi bani din West Ruislip, au făcut o treabă țais. Le strîng repede la loc și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
urmă, Janice și Jess au căzut la pace, iar Jess i-a promis c-o să aibă grijă de Tom În Chile și n-o să lase nici un luptător de gherilă să se apropie măcar de el. Suze au avut o lungă conversație În timp ce jucau „Ghicește ce mănîncă bebe“, finalizată cu o ofertă din partea lui Suze de a o angaja pe Kelly să aibă grijă de copii, contra masă și casă după liceu, cînd pleacă să vadă lumea, cu rucsacul În spate. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că Iain Wheeler a fost dat afară! Luke n-a pierdut deloc timpul - a doua zi după ce s-a născut Minnie, le-a făcut o vizită șefilor lui Iain, Împreună cu avocatul lui și au avut, cum spune Luke, „o scurtă conversație“. La scurt timp, am auzit că Iain Wheeler a anunțat public decizia sa de a pleca de la Arcodas. A trecut aproape o lună și Gary, care știe lucrurile astea, zice că nu a primit Încă nici o altă ofertă de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
284-287; Titel, Pasiunea, 53-55; Ionescu, Artă, 156-182; Martin, Acolade, 127-137; Tudor-Anton, Ipostaze, 45-50; Vlad, Lectura, 249-256; Ungureanu, Proză, 109-123; Zaciu, Alte lecturi, 14-24; Ardeleanu, Mențiuni, 6-13; Raicu, Practica scrisului, 235-237; Braga, Destinul, 97-101; Ștefănescu, Jurnal, 60; Cristea, Faptul, 199-203; Sângeorzan, Conversații, 175-188; Băileșteanu, Refracții, 128-136; Martin, Paranteze, 124-132; Zaciu, Cu cărțile, 120-129; Tomuș, Mișcarea, 192-195; Dobrescu, Foiletoane, II, 86-93; Marcea, Varietăți, 238-241; Steinhardt, Critică, 129-132; Moraru, Textul, 150-154; Odangiu, Romanul, 144-147; Ungureanu, Proza rom., I, 178-196; Iorgulescu, Prezent, 196-202; Cosma, Romanul
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
și de populația română din toate provinciile, devine un tablou alegoric convențional, scăldat din belșug în „focuri bengalice”. Piesa este cu totul nereușită din cauza lipsei simțului istoric, a neglijării proporțiilor și a limbajului bombastic. G. este autorul unui Lexicon de conversație storicesc religionariu, din care a publicat primul tom (literele A-B) în 1847 și care se situează între cele dintâi încercări naționale de dicționar enciclopedic. Compilat după izvoare străine, importanța lui stă în metodă, căci fiecare articol este însoțit de
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
la text. În manuscris a rămas o încercare de istorie a literaturii române, cu ample referiri și la istoria limbii. SCRIERI: Monumentul Șincai-Klainian a bărbaților celor ce pentru lauda nației române toată viața și-o jertfiră, Buda, 1844; Lexicon de conversație storicesc religionariu, I, Buda, 1847. Ediții: Gh. Șincai, Hronica rumânilor și a mai multor neamuri, I, Buda, 1844. Repere bibliografice: I. Lupaș, Cea mai veche revistă literară românească, AIN, 1921-1922; Teodor Botiș, Istoria Școalei Normale (Preparandiei) și a Institutului Teologic
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
ratării profesionale, nostalgia tinereții revoluționare ș.a.m.d. Volumul Teatru (1997), ediție de autor, reprezentativă pentru cei treizeci de ani de activitate teatrală, cuprinde Trilogia captivă: Cantonul de vânătoare, Rătăciți în amurg, Împăcare târzie, apoi zece piese grupate sub titlul Conversații provinciale, trei sub „efigia” Acasă, vieți destrămate, articole, cronici, eseuri pe teme teatrale, precum și un substanțial dosar de opinii critice și mărturii afective despre autor. În general, motivul cuplului situat într-un nucleu conflictual (Logodnicii mincinoși, Doi pentru un tangou
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
teme teatrale, precum și un substanțial dosar de opinii critice și mărturii afective despre autor. În general, motivul cuplului situat într-un nucleu conflictual (Logodnicii mincinoși, Doi pentru un tangou), drama morală a unui tată, conflictul dintre generații și opțiuni politice (Conversație în oglindă), satira socială (Comedie provincială), feminitatea social-exemplară (Drumul spre Everest) sunt câteva dintre subiectele tratate (nu vor lipsi cele din mediul rural, din viața funcționărimii și a activiștilor de partid), de neocolit de către eventualul istoric al formelor teatrale în
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
1973; Drumul încrederii, București, 1978; Frate mai mare, București, 1980; Teatrul de toate zilele, Iași, 1980; Însoțitorul nevăzut, București, 1983; Trecere prin verandă, Iași, 1984; Doi pentru un tangou, pref. Ileana Berlogea, București, 1986; Subiecte teatrale. Motive. Procedee, București, 1987; Conversație în oglindă, București, 1989; O lume captivă, București, 1996; Teatru, București, 1997; Dramele decăderii, București, 2000; Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila), București, 2002; Teatru. Domeniile Marvila, București, 2003. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Însoțitorul nevăzut”, LCF, 1983, 27
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
mijloacele ei moderne: automobilul, telefonul, televizorul, radioul, ziarul etc. Metafore ale înstrăinării, ale ruperii omului de primordialitate, ele subliniază opoziția sat-oraș, ieri-azi, bătrâni-tineri. Este descifrabil aici mesajul unui om însetat de absolut, dar care are parte numai de aparențe. În Conversația (1981), poetul desenează și mai apăsat stările sugerate în Evenimente - pesimismul, frustrarea, deprimarea, urâtul, spleen-ul elegiac, stârnite de simulacrul de confort. Contemporan cu începuturile optzecismului, poemul Cifrul este cel mai reprezentativ pentru acest volum ce adună chintesențele poeziei lui
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
SCRIERI: Germinații, București, 1967; Joacă-te, gândule, București, 1968; Altare de iarbă, București, 1969; Puf-Pufos, aventurile unui iepuraș curajos, București, 1971; Lynxul, București, 1972; Sonetele, București, 1974; Cine ești, pasăre?, București, 1974; Evenimente, București, 1976; Mânzul de vânt, București, 1979; Conversația, București, 1981; Măgărușul, București, 1984; Băiatul și pădurea, București, 1986; Coborârea în cuvânt, pref. Liviu Papadima, București, 1987; Paradisul atomic, București, 1989; Alfabetul vesel, București, 1991; Cvartet, patru anotimpuri argheziene, București, 1997; Biblii și oameni de plastic, București, 2002; Marele
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
în lucrări precum Rimbaud le voyou (1933), în care F. refuză imaginea devenită dogmă a poetului-vizionar, sau în Faux traité d’esthétique (1938), unde sunt prezentate critic experimentele suprarealiste. Întâlnirea cu filosoful existențialist Lev Șestov îl va marca profund. „Jurnalul” conversațiilor dintre ei, Rencontres avec Léon Chestov, tipărit postum, în 1982, constituie totodată un document revelator pentru viața intelectuală pariziană din anii ’30, F. având relații strânse cu mari spirite ale epocii: Bachelard, Croce, Ștefan Lupașcu, Maritain, Wahl, Artaud, Emil Cioran
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
București, case și moravuri ale boierimii românești sau fanariote, dar și mahalale, ruine, mizerie citadină. Portretul Sofianei Pantas, curtezana grecoaică ce fuge cu banii Eteriei, înșelând pe Ipsilani, este antologic. Prezentarea contextului istoric și a situațiilor particulare e absorbită în conversația personajelor, creând iluzia realității. Autoarea fructifică asidue cercetări: documentele colecției Hurmuzachi, lucrările lui A. D. Xenopol, N. Iorga, memorialistica lui Ion Ghica, C. D. Aricescu, I. Heliade-Rădulescu; prin I. Șt. Cezianu, strănepotul lui Iancu Jianu, a cunoscut în amănunt genealogia Jienilor
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
nostima lui bizarerie, vorbirea fistichie a Chiriței lui Vasile Alecsandri. SCRIERI: Din ale lui Costache Facca, în I. Heliade-Rădulescu, Diverse, vol. V: Poezii inedite, București, 1860; Comodia vremei (Franțuzitele), îngr. și pref. Vasile Vârcol, București, 1906, reed. în PND, 51-76; Conversații, PND, 77-81. Repere bibliografice: Bogdan-Duică, Ist. lit., 240-248; Călinescu, Ist. lit. (1941), 187-188, Ist. lit. (1982), 195-197; Popovici, Romanț. rom., 84-91; Ist. teatr. Rom., I, 277-280; Ist. lit., ÎI, 302-303; Brădățeanu, Comedia, 40-42; Dicț. lit. 1900, 344-345; Dicț. scriit. rom
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
la domnie, apare ca rezultatul luptelor pentru putere între diversele partide boierești. Intrigile de culise, sforăria bizantino-fanariotă sunt reconstituite într-o strălucită panoramă ficțională a vieții de salon, de cafenea, de alcov și de cameră a deputaților din epocă. Finețea conversațiilor aluzive, inventate în spiritul istoriei, este probabil fără egal în romanul istoric românesc, iar analogiile cu situații reale și situații ficțional cunoscute operează permanent în mintea cititorului avizat. Iată-l pe Pantazi Ghica, primul nostru gidian: „Ești un burghez înrăit
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
ea ar putea fi, prin intermediul serviciilor de consultanță sau a buletinelor de afaceri. Produsul activității serviciilor de informațiitc " Produsul activității serviciilor de informații" Produsul activității serviciilor de informații este reprezentat de orice mijloc, de la un raport oficial la o scurtă conversație, prin care un analist de informații transmite date prelucrate factorilor de decizie sau comandanților militari ce au nevoie de ele și le pot utiliza. În secțiunea de față sunt analizate diferitele forme pe care le poate lua produsul activității de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
intră și iese din acea zonă să fie supus controlului. La fel, este foarte importantă existența unor dispozitive de „examinare” a zonei pentru a detecta orice dispozitiv de interceptare. Acest lucru atrage după sine dezvoltarea unor sisteme de interceptare a conversațiilor, mai greu de detectat. Cel mai înalt nivel de tehnologie la care s-a ajuns în cadrul acestei spirale a perfecționării sistemelor de detectare a ajuns în atenția publicului într-un șir de incidente în care a fost implicată Ambasada Statelor Unite
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
care au expertiza necesară într-un anumit domeniu să desființeze o notă cu informații ce reflectă această perspectivă asupra abilităților lor. Mai mult decât atât, „factorul de decizie poate avea acces direct la informații care nu îi sunt accesibile analistului (conversații confidențiale cu demnitari străini, de exemplu) și, în orice caz, cunoaște politica Statelor Unite mult mai bine decât analistul - aceasta fiind deseori cheia misterului”17. Astfel, în lipsa unei anumite informații secrete sau a unei metode specializate de analiză, de multe ori
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
modalitatea în care produsul lor analitic ar afecta procesul politic. La celălalt pol, sugestiv identificat prin sintagma „informațiile imperiale”, accesul direct al decidentului, în special al demnitarului de vârf, la informații pe care analistul nu le cunoaște, cum ar fi conversațiile confidențiale cu demnitari străini, face ca factorul politic să considere îndreptățit refuzul de a renunța la propriile concluzii în favoarea celor ale unui analist de informații anonim. Fără a ascunde influența covârșitoare pe care experiențele personale în și cu ambele „lumi
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
iulie a anului 593, Grigorie i-a trimis o scrisoare lui Maximian, episcop de Siracuza, prin care îi cerea să-i procure povestiri hagiografice potrivite pentru cartea sa; compunerea operei, așadar, începe cam în acea perioadă. Scrierea concepută ca o conversație între Grigorie și un tânăr discipol al său, diaconul Petru, care, reprezentat ca o persoană foarte neștiutoare, vorbește în numele ignoranților care trebuie instruiți. Episoadele se succed fără nici o legătură între ele și conțin minuni, viziuni și vindecări miraculoase. Important e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
evanghelică trebuiau să-și construiască zi după zi, ca să spunem așa, propriile instrumente și propriile reguli și unde, așadar, foarte prețioase se dovedeau recomandările și exemplele acelor călugări care progresaseră mult în această direcție. În acest sens, se înțelege de ce conversația și meditația în jurul „cuvintelor Sfinților Părinți” sunt preponderente în raport cu cele în jurul Scripturilor care, evident, spuneau mai puține lucruri în mod direct în legătură cu comportamentele ce trebuie adoptate și cu dificultățile ce trebuie înfruntate în deșert (de ex. colecția sistematică 4,1
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
principale: (1) cele în care se succed întrebarea unui discipol, răspunsul unui maestru, și eventual o cerere de clarificare urmată de un nou răspuns; (2) o sentență care nu e un răspuns la o întrebare, ci e extrasă dintr-o conversație colectivă; (3) o scurtă anecdotă biografică ce echivalează cu o maximă în virtutea învățăturii pe care o conține; (4) o poveste mai lungă care a existat în mod autonom înainte de a fi inclusă într-o culegere; (5) extrasul dintr-o operă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
calități profetice și a anunțat cutremurul care a distrus Antiohia în 528. Probabil că nu a scris nimic, dar au rămas de la el niște Capitole (kephalaia e unul din titlurile din manuscrise; primul editor, în 1683, a intitulat scrierea Alloquia, „Conversații” și așa e denumită și acum). E vorba, în esență, de o culegere de apoftegme; una din ele (cap. 12) dovedește pentru prima dată, așa cum am amintit deja, că în cercurile călugărești se citeau culegeri de apoftegme și, mai mult
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
esenței creatoare. Obsesia constantelor tematice, ca elemente ordonatoare și căi de acces, se regăsește în Spirala destinului (1993), unde metoda este consolidată prin apelul profitabil la interdisciplinaritate și prin extinderea ei la autori străini, convocați, alături de cei români, la o conversație spirituală. SCRIERI: Motive și structuri poetice, Timișoara, 1980; În eminescianul univers, Timișoara, 1988; Spirala destinului, Timișoara, 1993; Adagio în si minor, Timișoara, 1999; Probleme de lingvistică a textului, Timișoara, 1999. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii, Timișoara, 1991, Sonete, postfața edit., Drobeta-Turnu
GIURGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287287_a_288616]