5,110 matches
-
transferă la Europa, va avea loc un efect de slăbire a intereselor difuze și fragmentate, din cauza dificultăților pe care acestea le vor întâmpina în procesul de organizare la nivel transnațional, în comparație cu, de exemplu, un corp mai compact al unor mari corporații. În plus, slăbiciunea structurală a Parlamentului European generează un efect corespunzător asupra acestor interese, chiar dacă acestea s-ar organiza. Puterea electorală are pur și simplu o mai mică pondere în politica Uniunii (Weiler et al., 1995). Teza "nu te legi
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Pentru a înțelege schimbarea, constructiviștii încearcă să identifice schimbările culturale. Pentru a documenta schimbarea se întreabă dacă oamenii și-au schimbat modul de gândire, felul în care-și înțeleg locul lor în lume, legitimitatea rolului unor actori, precum guvernele sau corporațiile.63 Din acest punct de vedere, Kratochwil și-a propus ca misiune să expună și să interogheze tendința prezentă în științele sociale de a obiectiva gânduri, idei sau interese, inclusiv în interiorul constructivismului.64 Întrucât multiple înțelesuri coexistă, adesea într-o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Commissioner for Refugees, UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății. Statele, deși nu li se acordă prea mult credit în această privință, au avut un rol central în crearea acestei ordini. Chiar și sectorul privat a devenit vizibil implicat în acțiuni umanitare. Corporațiile sunt chemate să demonstreze responsabilitate socială și să integreze în strategiile orientate spre profit acțiuni vizând bunăstarea oamenilor.444 Din multe puncte de vedere mișcările aboliționiste de la începutul secolului al XIX -lea au constituit evenimentul inaugural, precedând înființarea Comitetului Internațional
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a insufla un sentiment mai puternic al responsabilității pentru mediul înconjurător și pentru specia umană. Susținătorii democrației cosmopolite au argumentat că democrațiile naționale au un control redus asupra piețelor globale și o abilitate limitată de a influența deciziile luate de corporațiile transnaționale care influențează valoarea monedelor de schimb, prospectele privind anagajabilitatea etc. Aceștia mai afirmă că democrația s-ar putea să nu supraviețuiască dacă rămâne legată de statul-națiune și aduc argumente pentru democratizarea organizațiilor internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului sau
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este una dintre cele mai bogate țări ale lumii. De ce? Pentru că produce și schimbă. Acum, la începutul mileniului trei, e vorba de un nou tip de stat, statul virtual, în care se pune preț pe mobilitatea capitalului. Ceea ce fac marile corporații astăzi fac și statele. Ați văzut că vorbim de faptul că nu știu ce corporație din Germania și-a mutat activitatea în România sau nu știu unde. R.T. La Jucu. V.S. La Jucu, da? Nu mai avem telefoane Nokia făcute în Germania, o să le
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
schimbă. Acum, la începutul mileniului trei, e vorba de un nou tip de stat, statul virtual, în care se pune preț pe mobilitatea capitalului. Ceea ce fac marile corporații astăzi fac și statele. Ați văzut că vorbim de faptul că nu știu ce corporație din Germania și-a mutat activitatea în România sau nu știu unde. R.T. La Jucu. V.S. La Jucu, da? Nu mai avem telefoane Nokia făcute în Germania, o să le avem la Jucu. R.T. Made in Jucu. V.S. Asta este mobilitatea capitalului. Nu
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Dar lipsa de prevedere, lipsa unei educații economice, susținea Warren, o găsim și în lumea politică, parlamentară. Adevărurile economice își croiesc cu greu drum în viața economică. O descoperire, o invenție tehnică, se afirmă extrem de repede. Sunt națiuni nu numai corporații, care merg și muncesc greșit, pentru ca mai târziu să revie. Recomandarea lui Warren, la curs, îmi amintea o minunată nuvelă a lui Maupassant, care tratează despre două bune prietene, colege de școală. Una a ajuns departe prin căsătorie, a doua
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
origine creștină, nu se ascund vechile rituri agrare care continuă să existe. I. O băutură sfințită Sfinții sunt urmașii zeilor și sfinții ocrotitori ai viticultorilor sunt urmașii zeilor vinului. Sfinții se vor specializa în secolul al XII-lea, odată cu apariția corporațiilor și a breslelor meșteșugărești. În general, un singur sfânt ocrotitor patronează o meserie. Totuși, pentru viile din Franța au fost numărați mai mult de treizeci de sfinți ocrotitori 30. Toți acești sfinți au motive bine întemeiate să își revendice această
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pentru a plăti rate la locuințe, ca atare valoarea produselor cumparate se depreciază înainte ca împrumuturile să fie plătite. Majoritatea consumului este finanțat prin împrumuturi bancare contractate în euro, nu în lei, iar deprecierea leului a dus la creșterea datoriilor corporațiilor și gospodăriilor. Pe măsură ce împrumuturile cresc, descrește proporția de venit disponibil și astfel consumul se reduce. Această reducere a dus la diminuarea numărului de mașini vândute, la concedierea a mii de muncitori din sectorul auto și la înghețarea pieței locuințelor. Șomajul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
devenit din ce în ce mai mult subiect al instituțiilor europene s-a adăugat capacității de a avea încredere în ceea ce se petrecea în România; din perspectiva internațională, s-a definit mai mult poziția pe care ea trebuia să o adopte privind respectarea legii. Corporațiile internaționale, investitorii străini și românii din străinătate s-ar putea simți mai bine atunci când își dedică timpul și banii României. Să ne amintim că diaspora românească din întreaga Europă include criticii cei mai acerbi ai acestei țări și a avut
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ca un fenomen colectiv, o generalitate care-i afectează pe toți. Guvernele pot să-și acopere deficitele taxându-i pe toți, nu numai pe cei bogați, dar de fapt să canalizeze mai mulți, nu mai puțini, bani spre instituțiile și corporațiile mai bogate. Acum când scriu aceste rânduri, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și UE au acordat un împrumut României. Unele rapoarte de presă îl numesc "ajutor", lucru neobișnuit. Nu-mi amintesc ca atunci când am fost la bancă, împreună cu soția mea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
demonstrat un mai mic entuziasm pentru constituția paneuropeană propusă de Tratatul de la Lisabona. Chiar dacă imită o comunitate culturală și normativă, UE a susținut extinderea în mare parte deoarece ea crea o nouă piață și oportunități de investiții pentru principalele sale corporații. Dacă sistemele de valori și opțiuni culturale continuă să detașeze Europa de Vest de cea de Est, este pentru că UE a tratat normele și cultura într-o manieră instrumentală. 10. Care e impactul crizei economice globale asupra României și a Europei de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pentru urmașii noștri. (Spaimă escatologica sau instinct de conservare? Nu știu să spun...) Anticonsumerismul va fi nouă cauza, noul „something to be“. Lupta de clasă va fi înlocuită cu lupta de casă (de marcat). Unii vor pune tunul pe marile corporații (sprijiniți de jucătorii mai mici, care, sub slogane generozitare, vor vâna firimituri din marele ospăț). În replică, coloșii industriei vor mimă atât de credibil că „le pasa“, încât lumea tot pe ei îi va crede: pe mării poluatori că salvează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
au beneficiat de avîntul orașelor și și-au mărit efectivele în cursul secolului al XII-lea; profesori și studenți au trebuit să se unească atunci pentru a-și apăra interesele comune și pentru a-și asigura autonomia indispensabilă muncii lor; corporațiile formate astfel au luat în secolul al XIII-lea numele de universitas. Învățămîmtul avea un caracter oral și punea accentul pe memorare, dar cum se baza pe critică, discuție, comentariu de text, cărțile erau necesare profesorilor și studenților care trebuiau
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
s-a manifestat foarte devreme în țările în care gravura cunoscuse începutul dezvoltării sale: Germania, Țările de Jos. În ceea ce-i privește pe copiști, ei au fost obligați să se reconvertească. Dacă mulți dintre ei au devenit librari, rămîneau totuși corporații de maeștri scriitori; unii erau scriitori publici în serviciul analfabeților; ceilalți, neputînd să practice scrierea, au devenit profesori în școli mici. IV. Cartea în Extremul Orient și în Orientul Mijlociu 1. Extremul Orient. China, țară a literaților, în care studiul era
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
secolului al XIV-lea, Johann Genfleisch a adăugat numelui său pe cel de "Zum Gutenberg", după numele casei în care locuia. El făcea parte dintr-o familie de aurari și a trebuit să se exileze în 1428, în urma luptelor dintre corporații și patricieni. Documentele de arhivă și minutele de la proces dovedesc prezența și activitatea sa la Strasbourg, din 1434 pînă în 1444. Din ele aflăm că își luase asociați pentru diverse lucrări care păreau legate de tipărirea cărților și că, de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
sfîrșise prin a ocupa un loc preponderent în diversitatea mărfurilor pe care le vindeau. Totuși, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, criza economică, revendicările confraților, concurența, înmulțirea contrafacerilor i-au obligat pe patroni să se regrupeze, creîndu-se corporații de tipografi în toate marile orașe ale Europei pentru a face respectate regulamente din ce în ce mai complicate și ca să le apere interesele profesionale. La început, distincția dintre tipografi și librari nu era foarte clară. Dacă anumiți librari angajau tipografi, cei din urmă
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
văzut că meseriile cărții au căpătat o structură capitalistă, închizîndu-se într-un sistem de reglementare riguros și unindu-se pentru a-și apăra interesele, eliminînd concurenții și controlînd exersarea profesiei și atingerea perfecțiunii. Astfel, s-a format la Paris o corporație a librarilor, tipografilor și legătorilor ale căror statuturi au fost stabilite între 1618 și 1619. În fruntea ei, un sindic și mai mulți adjuncți aleși în fiecare an au fost însărcinați exclusiv să verifice ce tipăreau, vindeau sau primeau colegii
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
statuturi au fost stabilite între 1618 și 1619. În fruntea ei, un sindic și mai mulți adjuncți aleși în fiecare an au fost însărcinați exclusiv să verifice ce tipăreau, vindeau sau primeau colegii lor, autoritatea regală făcînd repede din această corporație un instrument de control. În aceeași perioadă, se făceau regrupări asemănătoare în principalele centre tipografice ale Europei. Conciliul celor 30, care s-a desfășurat între 1545 și 1563, a deschis era Contrareformei. Această mișcare a influențat evoluția editării, căci cartea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
civică se îndreaptă împotriva centrelor de putere și a instituțiilor localizabile (de pildă, sedii guvernamentale, ministere, birouri ale întreprinzătorilor), teza Critical Art Ensemble de la mijlocul anilor ’90 afirmă că această strategie non-violentă nu mai este suficientă astăzi. Întreprinderile au devenit corporații transnaționale care acționează la nivel global și care se relocalizează tot mai mult dinspre locuri concrete înspre cyberspațiu. Aceste corporații pot evita provocările nesupunerii civile, întrucât existența lor este tot mai mult deplasată într-un nomad circuit electronic de date
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Critical Art Ensemble de la mijlocul anilor ’90 afirmă că această strategie non-violentă nu mai este suficientă astăzi. Întreprinderile au devenit corporații transnaționale care acționează la nivel global și care se relocalizează tot mai mult dinspre locuri concrete înspre cyberspațiu. Aceste corporații pot evita provocările nesupunerii civile, întrucât existența lor este tot mai mult deplasată într-un nomad circuit electronic de date. Pentru a fi în continuare eficientă, nesupunerea civică nu trebuie să se mai dedice doar blocadei locurilor fizice, ci tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
iar oameni: plecați cu banii pe case în buzunar, bucuroși că vin canadienii să investească cu cianură în Apuseni, mândri că și-au ajutat copiii cu un leu. După ei, potopul. „Unde să mă mai duc acuma? La dracu!“, despre corporații de aur și dezastre ecologice cu cianură de acum numai șapte ani, despre istorie cumpărată cu dolari, despre corupție și sărăcie, despre ochiul dracului și natură, despre viață și moarte. A lor, a ta și a pământului. Pentru că „Munții noștri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
11. trusturi comunitare community trust; 12. afaceri sociale social business; 13. trusturi pentru dezvoltare comunitară community development trust; 14. asociații pentru dezvoltare comunitară community development association; 15. trust de dezvoltare locală local development trust; 16. companii comunitare community company; 17. corporații de dezvoltare comunitară community development corporation; 18. corporații în beneficiul comunității community benefit corporation; 19. întreprinderi sociale social enterprise; 20. firme sociale social firm; 21. întreprinderi voluntare voluntary enterprise; 22. housing cooperative; 23. community housing association; 24. community housing trust
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
social business; 13. trusturi pentru dezvoltare comunitară community development trust; 14. asociații pentru dezvoltare comunitară community development association; 15. trust de dezvoltare locală local development trust; 16. companii comunitare community company; 17. corporații de dezvoltare comunitară community development corporation; 18. corporații în beneficiul comunității community benefit corporation; 19. întreprinderi sociale social enterprise; 20. firme sociale social firm; 21. întreprinderi voluntare voluntary enterprise; 22. housing cooperative; 23. community housing association; 24. community housing trust; 25. uniuni de credit credit union; 26. inițiative
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
afaceri, competența și profesionalismul au făcut ca Singapore-orașul leu să devină unul dintre cele mai mari centre de IT din Asia. Este țara cu unul dintre cele mai ridicate PIB uri din lume, cu mai mult de 7.000 de corporații multinaționale, 3.000 de companii doar din China și India. Firmele străine se găsesc în aproape toate sectoarele economiei, unde 44% din forța de muncă din Singapore este formată din cetățeni străini sau persoane născute în afara țării. După un drum
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]