3,539 matches
-
despre limbajul Ido, chiar manuale și dicționare pentru vorbitori ai diverselor limbi, de la suedeză la japoneză. Există chiar o mulțime de poezii în limba Ido, chiar și o fantastică poveste comico-eroică în versuri (La Serchado de Andreas Juste). Un mic cosmos așteaptă să fie descoperit de fiecare care face micul efort necesar pentru a-și însuși și a înțelege acest limbaj deosebit. Folosirea acestui limbaj poate fi considerată desigur atât un „hobby” cât și un mod de a contribui la o
Ido () [Corola-website/Science/299310_a_300639]
-
perspective din domeniul discursului istoric (la nouvelle histoire - istoria nouă) se referă la promovarea unei imagini novatoare și globale asupra trecutului, având în vedere modul (sau mai degrabă modurile), manierele în care oamenii societăților trecute văd, percep și își imaginează cosmosul, lumea care-i înconjoară, cum se văd pe ei înșiși, cum îi văd pe ceilalți, precum și sistemele de valori în funcție de care își modelează atitudini, comportamente, reacții unii față de ceilalți și față de provocările mediului natural, social sau politic. Într-un cuvânt
Istoria mentalităților () [Corola-website/Science/299438_a_300767]
-
artă, teoria estetică și condiția artistului figurează în capitolul al cincilea din "Portret al artistului în tinerețe" și capitolele "Proteu" și "Scila și Caribda" din "Ulise". Opiniile exprimate în "Portret", ancorate puternic în doctrina tomistă și aristotelică despre ordine și "cosmos", par a fi contrazise de evoluțiile ulterioare ale prozei joyciene, care migrează spre dezordine și "haos". În "Veghea lui Finnegan", Joyce concatenează cei doi termeni, formând "chaosmos" ("haos"-"cosmos"), o uniune a contrariilor care îi caracterizează cu acuratețe opera. Umberto
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Portret", ancorate puternic în doctrina tomistă și aristotelică despre ordine și "cosmos", par a fi contrazise de evoluțiile ulterioare ale prozei joyciene, care migrează spre dezordine și "haos". În "Veghea lui Finnegan", Joyce concatenează cei doi termeni, formând "chaosmos" ("haos"-"cosmos"), o uniune a contrariilor care îi caracterizează cu acuratețe opera. Umberto Eco susține că „"Portret" nu pretinde a fi un manifest estetic al lui Joyce, ci un portret al lui Joyce care deja nu mai exista când autorul a terminat
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
viitor deja făcut care cuprinde 307 titluri de Imnuri lirice. Un titlu este Rohia. Dacă voi trăi să le pot împlini aceste trei sute de imnuri datoria vieții mele va fi încheiată. Imnuri lungi în care să fie redeșteptate toate frumusețile Cosmosului în lumina Învierii, neamul și graiul și părinții, așa cum au făcut marii poeți ai altor neamuri, Dante, ori Roman Melodul, ori Eminescu, Coșbuc și Blaga la noi.” Revista „Tribuna” din Cluj (nr.21, 21 mai) deschide cu Ioan Alexandru un
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
o astfel de poezie va fi expresia unei imense sete de real sau, mai exact, a unei subordonări sui-generis față de dinamica realului evocat în dimensiunile sale materi¬ale, haotice.» (PPg, 200). Criticul Ioan Pachia Tatomirescu constată, între altele, că «agrestul cosmos se relevă sinestezic prin trăiri ale originarului, ale miticului, în descendența marilor poeți interbelici ai Ardealului (A. Maniu, L. Blaga ș. a.): "Pentru copii mijesc și se umflă în nori / țâțele ploii până se mulg de la sine. Ugerul lunii pe
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
sau piscuri de cremene cu înfățișare de pagodă, în versurile de maturitate apele liricei eminesciene sunt suprafețele lacustre informe, străine de ochiul plastic al artistului. Peisajul preferat al lui Eminescu este pădurea, dar nu ca idilă, ci ca trecere în cosmos, în lumea stelelor. Natura este liniștită, ea șoptește, murmură, apele plâng, izvoarele tremură peste pietre. Vraja sonoră a versurilor se obține prin repetiții Deși legată de tradiția națională, poezia lui Eminescu se înscrie în contextul european, se recunosc mai ales
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
nu putea curge un cărucior de lux. Ei cu toții mîncară piciorul mansardei ei cu toții mîncară țiglă cînd ea a urcat fîlfîind pe acoperiș cînd ea nu putea fi ajunsă. Meteorologul de pe muntele Golgota roase timpul probabil iar ultimul Om în Cosmos își devoră capsula cînd ea depăși atmosfera terestră. — Ce-ai să faci de-acuma în cer? au întrebat-o cu gurile șiroind de regrete. Dar ea era atît de frumoasă încît a fost la fel de frumoasă și-n continuare. Iar ei
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
aceasta înseamnă: principiul este veșnic și nimănui dator. Anaximene a fost primul care a formulat teoria saltului calitativ în urma acumulărilor cantitative. Concepând sufletul ca o boare de aer, Anaximene abordează astfel tema raportului dintre conștiință și materie, dintre om și cosmos. Potrivit tradiției, el a fost primul om de știință care a recunoscut că luna nu posedă o sursă de lumină, ci o reflectă doar pe cea a soarelui și a explicat originea curcubeului. Autoritatea lui Anaximene a depășit-o în
Anaximene () [Corola-website/Science/297963_a_299292]
-
pe un buton și toți pereții camerei se umplu de brazi, care se și mișcă în bătaia vântului și eventual simt și aroma specifică. Vreau într-o livadă de liliac. Vreau la malul mării. Vreau să fac o călătorie în cosmos. Îmi imaginez niște programe, niște aparate pe bază de laser sau de altceva, care, atunci când stau în fotoliu, să mă facă să simt briză mării sau să mă văd zburând printre stele. Imaginile vor fi cel putin 3D. Eu mă
Locuințe în viitor imaginate de rezidentele și rezidenții Căminului Rosen () [Corola-website/Science/296101_a_297430]
-
astronaut sau un soldat folosește toate resursele științifice ale imperialismului. Psihologii, medicii, oamenii politici, sociologii, matematicienii, inclusiv artiștii, sunt aruncați în cercetarea unor lucruri care servesc, în diversele lor specialități sau domenii de lucru, tot la pregătirea călătoriilor noastre în cosmos sau la uciderea vietnamezilor; pe termen lung, toate aceste specialități satisfac, până la urmă, în egală măsură, necesitățile imperialismului. În Buenos Aires, armata mătură „cartierele mizere” și construiește în locul lor „zone strategice”, parte din planuri urbanistice pentru înlesnirea unei eventuale intervenții militare
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
cu eliberarea noastră de sclavia pasiunilor. Spinoza vorbește de cunoașterea lui Dumnezeu pentru a argumenta teza că rațiunea noastră nu a ieșit niciodată din divinitate, ci a rămas în ea, lucrurile pot avea mișcări în diferite direcții. Lucrurile formează un cosmos în echilibru static. Sub aspectul eternității nu există nici timp nici durată. Spinoza dezvoltă o concepție monistă despre substanța pe care o definește ca D-zeu sau natură. El elaborează un sistem filosofic în centrul căruia este plasată substanța unică
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
D-zeu sau natură. El elaborează un sistem filosofic în centrul căruia este plasată substanța unică cugetătoare. Substanța este înzestrată cu 2 atribute: întindere și rațiune. Natura conține cauza în sine, de aceea el identifică natura creată cu natura creatoare. Cosmosul reprezintă un sistem complex. Fizicul se supune metafizicului. La Spinoza D-zeu este o ființă compusă dintr-o mulțime de atribute, fiecare dintre ele exprimă o esență eternă. Natura se creează continuu pe sine, grație atributelor sale. Ea este cauza
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
este sarea oricărei culturi, expresia creației majore a tuturor experiențelor transculturale. Nu poți cunoaște capacitatea de creație spirituală a unei comunități etnice sau naționale fără să-i cunoști concepția mitică, istoria particulară a viziunii sale seculare despre destinul omului în cosmos, valențele condiției creatoare în ecosistemul din care face parte, aspirațiile etice în contextul spiritual al umanității». Principalele sale lucrări în acest domeniu sunt "Fenomenul horal" (1944), "Coloana cerului" (1972), "Măștile populare" (1970) și "Mitologie română" (1985).
Romulus Vulcănescu () [Corola-website/Science/307083_a_308412]
-
11 februarie 1978, Stockholm) a fost un scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974, împreună cu Eyvind Johnson. Motivația Juriului Nobel a fost următoarea: „pentru o creație scriitoricească prin care captează picătura de rouă și oglindește în ea Cosmosul”. s-a născut în 1904 la Blekinge, într-o familie foarte săracă. Tatăl său a decedat în 1910, iar un an mai târziu, mama sa emigrează în America, lăsându-și copiii în grija comunei, care-i încredințează unor familii pentru
Harry Martinson () [Corola-website/Science/308613_a_309942]
-
compoziție de atomi; iar ordinea lumii nu este rezultatul unui plan rațional sau al exercitării unei inteligențe divine, ci al hazardului. Ea s-a format prin jocul mecanic și orb de combinații atomice. Astfel, există o infinitate de lumi, iar cosmosul nu este veșnic. În ceea ce îi privește pe zei (și ei materiali), ei există, dar, fericiți și independenți, tot așa cum vor să ajungă și înțelepții, ei se dezinteresează de lume și de lucrurile omenești. Morala În epicurianism, numai ataraxia (în
Epicureism () [Corola-website/Science/307728_a_309057]
-
operei sale o dimensiune atemporala. Abordarea figurativului în operele lui Vasile Pintea tinde spre suprafețele neliniștite, cu o dominantă de mișcare și de culoare. În lucrările cele mai expresive există o nostalgie pentru arhaic, teme ale nașterii, ale zborului, ale cosmosului, ale lumilor astrale sau zonelor de mitologie românească, de ev mediu și de mit românesc. Sunt teme care cultiva cu predilecție structurile puternice, în care Vasile Pintea „arheologul” vine în prim-plan. În creația lui Vasile Pintea portretul ocupă un
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
Paraschiv Oprea, bucurându-se de dragostea și aprecierea publicului. Numeroase interviuri și difuzări la Radio România, Radio Antena Satelor, Radio Constanța, Radio Craiova, Radio Doina, Radio Dobrogea, Radio Dor de Cantec. Apariții tv la: TVR, Antena 1, Etno Tv, TVRM, Cosmos TV, Favorit TV, precum și cu numeroase studiouri de televiziune locale din țară.
Constantin Badea () [Corola-website/Science/307416_a_308745]
-
OZN și presupuse nave spațiale aparținând unei tehnologii extraterestre, civilizații subpământene sau chiar demoni. Această ipoteză este respinsă dacă avem în vedere tipul de "extratereștri" comun din filmele și romanele SF, care ar fi călătorit cu navele lor materiale, prin Cosmos, până la noi. Mulți specialiști asociază însă OZN-urile cu civilizații care nu pot fi puse pe același plan cu noi, având un avans de sute de milioane de ani față de pământeni. Există și asocieri cu fenomene religioase, spirituale, folclorice etc.
Obiect zburător neidentificat () [Corola-website/Science/302230_a_303559]
-
în univers, fiind vorba de o transformare și nu de o distrugere, care să comporte o pierdere totală și absolută de existență. Se observă că în operele lui Nicolaus Cusanus suflă un spirit nou, spiritul Renașterii. Lumea nu mai este cosmosul medieval, dar ea nu este încă universul infinit al modernilor. O listă extinsă a operelor sale se găsește în "de.wikipedia"
Nicolaus Cusanus () [Corola-website/Science/302249_a_303578]
-
remarcă critică: "dacă totul trebuie să participe la număr, se va întâmpla ca multe lucruri să fie identice". Tot Aristotel se întreabă cum pot numerele să fie la cauzele lucrurilor și evenimentelor din univers și în același timp constituienți ai cosmosului material. Pitagoreicii și pitagoreii mai adăugau la contrariile originare, unitate-pluralitate, par-impar, limitat-ilimitat, alte șapte perechi până la împlinirea cifrei zece: dreapta-stânga, masculin-feminin, repaus-mișcare, dreaptă-curbă, lumină-întuneric, bine-rău, pătrat-oblong. Această listă a opozițiilor are numeroase imperfecțiuni . În general, pitagoreicii considerau decada sacră, considerau
Școala pitagoreică () [Corola-website/Science/302265_a_303594]
-
modulat și dictat de legi estetice. Să nu uităm, așadar, că ritualul elaborat al ceremoniei ceaiului provine din doctrina budismului zen, al cărui comandament central vizează contemplarea naturii interioare și armonizarea acesteia cu esența universală: integrarea perfecta a antropicului în cosmos.
Sen no Rikyu () [Corola-website/Science/302279_a_303608]
-
fulgerul). În luptă, Indra folosea de asemenea și arcul, un laț și un cârlig. Printre altele, Marele Zeu avea puterea de a reînvia războinicii uciși în luptă. Indra este considerat un zeu creator, fiind cel care a stabilit ordinea în Cosmos și, deoarece este cel care a readus apa pe Pământ dupa o perioada de cumplita secetă, este considerat și zeu al fertilității. Indra este descris ca fiind foarte puternic, având o pielea de culoare roșiatică și două sau patru brațe
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
străvechi transformandu-se în superstiții de obicei asociate răului, sau personajele lor devin sfinți, în unele cazuri. În mitologia românească, viața omului parcurge trei etape importante: nașterea, nunta și înmormântarea (moartea). După moarte, sufletul se desparte de trup, se integrează cosmosului și se unește cu natura, formând cu aceasta un întreg. Această idee pornește de la niște concepții păgâne străvechi, care probabil își au originea în mitologia traco-dacă. Astfel viața de după moarte nu este decât o continuare a celei terestre, sufletul omului
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
ontologiei critice, Hartmann dezvoltă un model "stratificat" al existenței. Cât privește etica, care ocupă un loc central în opera sa filosofică, Hartmann se apropie de ideile antropologice ale lui Max Scheler cu privire la valorile materiale ale moralei, situând poziția omului în cosmos între spirit și viață.
Nicolai Hartmann () [Corola-website/Science/302691_a_304020]