3,612 matches
-
ale Școlii. Atunci a pierdut Dascălul ceea ce-i dădea autoritatea. Tinerii care vor să învețe își afirmă astăzi nevoia de a fi încadrați, dirijați, învățați cu adevărat: vor dascăli care să aibă mijloacele de a se face respectați. Demagogia are Crezul ei: egalitatea tuturor sau, mai degrabă, identitatea tuturor, ca să le fie tuturor pe plac. Pentru a-și împlini acest ideal, va trebui limitată instruirea mulțimii, pentru ca aceasta să adere mai ușor la un mod unic de gândire elaborat de intelectualii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sus. Astfel, umanismul este considerat de acesta din urmă drept inuman, prin relaționarea ființei umane la tehnică, la progres și la rațiune, adică la modernitatea de tip iluminist. „Prin tehnică, lumea umană a pășit în inuman”, iată o mostră de crez „paroxist” al lui Baudrillard (2001Ă. Precum postmodernismul poate fi interpretat ca un dincolo de modernism, postumanismul poate fi interpretat ca un dincolo de umanism, ca o critică și o soluție la acesta din urmă. Nu vom insista asupra acestei posibile corelări între
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
limitare și impoziție, transumanismul se întâlnește, în plan social, cu libertarianismul în privința unei ordonări instante a societății care să desfidă structurile legale și normative ale oricărei Puteri, de la stat la o corporație economică. Spre exemplu, visul extropienilor (filosofii al căror crez este creșterea extropiei, a vitalității și a energieiă este să devină tot ceea ce vor să devină, fără constrângeri și fără determinări biologice sau sociale, într-o viziune de apologie a libertății interioare și exterioare. Principiile de bază ale metafizicii acestora
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
misterele științei geneticii și ale biologiei celulare. Probabil gurul a citit lucrări ale transumaniștilor și a fost „inspirat” în calitatea sa de profet, având în vedere remarcabila asemănare dintre discursul științific transuman și propovăduirile sectei raeliene! La fel cum în crezul religios raelian se regăsește o mare doză de misticism pseudoștiințific, în credința oamenilor de știință afiliați ideilor transumaniste se observă o izbitoare viziune spirituală, o proorocire a transcendenței și a dăinuirii spiritului uman prin intermediul avansării bioștiințelor și tehnologiilor. Criticând astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
derulării zi-noapte și ale trecerii anotimpurilor. De pildă, râul se metamorfozează în flux subteran sau în venă a sângelui și viceversa; rocile se transformă în organe pulsânde ale corpului, iar organele bătrâne devin oase (vezi pagina web a artistei pentru crezul său artistică. Așadar, dinamica structurii și a viziunii fluide, evidențiind ritmul ciclic al germinației și al putrezirii corespunde procesului complementar de materializare a participantului, în termeni corporal-fizici și de imaterializare a imaginii, respectiv a reprezentărilor tehnoiconice. Această instalație virtuală vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și înlocuirea limitelor umane cu augmentările robotice, care sunt omnipotente, însă amorale. Pe lângă imaginea cyborgului (a omului cibernetizată, iconul robotului (a sistemului tehnologic care poate sau nu să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek în „R.U.R”, 1921Ă sau de la roboții anilor ’60 și ’70 care progresează în locomoție, percepție și rezolvarea de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau de morală”. Un riguros spirit de ordine rânduiește numeroasele mărturii deslușite până în cele mai neașteptate documente, selectând acele opinii care să se adune, asemenea unor linii de forță, în jurnalul ideii călăuzitoare. De la primii muguri până la arborescența fastuoasă din crezul marilor noștri romantici, metamorfozele conceptului de „scriitor”, cu infiltrații tot mai abundente în opera literară, sunt urmărite cu o asiduitate care nu se pierde în divagații. Aprecierea estetică însoțește discret, dar îndeaproape, o demonstrație în care unele, lucide, constatări sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
în celelalte scrieri Saul le cîntă tuturor iudeilor care locuiau printre Nea-muri, că învățăturile lui Cristos aduc mîntuirea iar cele ale lui Moșe au rămas cam ,,demodate”, în epistola către neamul său, se căiește amarnic pentru rătăcire și chiar hulește crezul religios pentru care a bătut drumurile și cîmpii aproape 30 de ani! El face această negare publică pentru a-și salva pielea fiindcă în anul 58 a fost găbuit de rabinii doritori să-i ceară socoteală pentru hulă asupra mozaismului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în calculele lor, însă au continuat să-l respingă. Deci nu ignoranța i-a determinat pe greci să nu accepte cifra zero, și nici sistemul lor restrictiv de tip număr-formă. Filozofia a fost de vină. Zero s-a ciocnit de crezuri filozofice fundamentale, deoarece el înglobează două noțiuni considerate, pe atunci, otrăvitoare pentru doctrina grecească. Și, într-adevăr, aceste două noțiuni au distrus în cele din urmă filozofia aristotelică, după lunga ei domnie. Aceste noțiuni periculoase sunt cea de neant și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
indieni, zero era încarnarea neantului. Astfel, pentru a-l accepta pe zero, musulmanii ar fi trebuit să îl respingă pe Aristotel. Și exact asta au și făcut. Un învățat evreu din secolul al XII-lea, Maimonide, descria oripilat Kalam-ul - crezurile teologilor islamici. Spunea că, în loc să accepte dovada aristotelică a existenței lui Dumnezeu, cărturarii musulmani s-au îndreptat spre atomiști, vechii rivali ai lui Aristotel, a căror doctrină, deși căzută în dizgrație, a reușit să supraviețuiască vicisitudinilor timpului. Atomiștii, vă aduceți
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
se readucă aminte că vorbele negative pot avea un efect devastator asupra reputației dumneavoastră. Vă poate lua ani să construiți o reputație bună, dar aceasta poate fi năruită printr-un singur comentariu sau împrejurare nepotrivită. +++ +++ TEMĂ Ați putea adopta acest crez: „Dacă nu puteți spune nimic pozitiv despre compania dumneavoastră, mai bine nu spuneți nimic”. Fiecare angajat trebuie să fie învățat să acționeze ca un microfon, atât în interiorul, cât și în exteriorul companiei, pentru a alerta conducerea când aude comentarii nepotrivite
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
1995, pp. 133-148, publicat în volumul Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997, 1998, pp. 211-234. 2. Statul hobbesian, așa cum îl cunoaștem din Leviathan, nu este riguros neutru, dar nici nu îi constrânge pe cetățeni să adopte un anumit crez; în interesul păcii civile, statul promovează doar o religie publică, un creștinism minimal; suveranul este absolut și în chestiuni religioase, dar nu se coboară la nivelul individual, ci „se mulțumește” să monitorizeze și să sancționeze formele religiozității colective; acest suveran
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
centristă se află în miezul mișcării comunitariste”. Mișcarea dorește să dezvolte o nouă manieră de a gândi, dincolo de polarizarea crescândă Stânga/Dreapta, dincolo de clivajele partizane. The Communitarian Network se prezintă ca o coaliție de indivizi și asociații reunite de următorul crez (traduc de pe situl Internet al „rețelei”): „1. respectul pentru drepturile individuale trebuie însoțit de asumarea unor responsabilități sociale; 2. indivizii liberi prosperă cel mai bine în comunități viabile; 3. libertatea și ordinea socială merg mână în mână; 4. o societate
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a logicii civilizației sale, creează, educă și subvenționează un interes structural pentru agitația socială”, iar burghezia, apărându-se pe sine, îi apără și pe intelectuali (ca grup; individual, afirmația nu se susține); în sfârșit, numai „un guvern de natură și crez non-burgheze - în actualele împrejurări numai unul socialist sau fascist - e destul de tare pentru a-i disciplina”7. Hayek observa cu amar realism că „intelectualul tipic e astăzi cu atât mai plauzibil să fie socialist cu cât este călăuzit de bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ofițer alb, Kriucikov, amant al mamei sale. Mușcător sunt încondeiate și alte personalități, în special Mihai Beniuc. În schimb, un comunist luptător în Spania, Valter Roman, e portretizat admirativ. În totalitate, scrierea exprimă o abjurare categorică, în termeni duri, a crezului politic nutrit de autor în tinerețe. Adoratul, altădată, comunism este acum, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, definit drept „încercarea de expansiune rusească planetară drapată în pânză roșie”, un „sistem artificial, avorton al istoriei, însoțit și de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
în risipa publicistică, trimite la ideea originală a lui Gianbattista Vico, teoretizată în romantism, privind întâietatea poeziei ca expresie spontană de „simțire”, ca primă formă de creație a spiritului uman. Concepția subsumează eticismul luminilor, cultivând „virtutea” ca ideal și finalitate, crezului clasicist ce se revendică nu doar de la latinitatea horațiană, ci, în mod declarat, de la „modelul” poetic italian, suprem reper estetic, „imitat” tematic și prozodic. Marcând o diferențiere față de gustul vremii ce frecventa spiritul francez, A. introduce modele culturale italiene, atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
arghezian se recunoaște chiar în cuvântul introductiv, A.B.C..., care se referă expres la o conducere colectivă a revistei, vorbind despre „prietenii grupați în direcțiunea ei”, cu privirile înălțate către același ideal. Preambulul nu asumă explicit un program, ci numai crezul autonomiei artei și veghea de „a călca pe cât se poate mai puțin strâmb cu ideea și cu condeiul” într-o lume literară care abundă în „publicațiuni cu firmă” nerespectată sau „prost reprezentată”. Nota polemică și chiar dinamitardă vizează balastul convențiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
pentru a definitiva marile lor proiecte și lucrările curente, pentru că frumoasa lor colaborare nu va înceta decât după moartea magistrului său (foto pg. 28, 20). Timp de 31 de ani va continua cu aceiași tenacitate și eficiență eforturile pentru realizarea crezului său științific, viața sa derulându- se în liniștea casei sale din strada Radu Calomfirescu nr. 15 (casa cu geamuri bombate, foto pg. 27 jos), în laboratorul său de la facultate, în amfiteatrul în care își ținea cursurile, în policlinica Saint Vin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
medicală, față de existență, față de biserică și față de societate în general, pe care le interpretează prin prisma realităților biologice de la care omul ca ființă viețuitoare nu se poate abate, nici în existența sa individuală și nici în planul existenței sale sociale. Crezul său medical, de exemplu, este o adevărată profesiune de credință, neegalat în istoria medicinii, prin mesajul său umanist, prin dăruire pentru cauza omului în suferință, pri n caritatea creștină strâns legată de actul medical și de statutul medicului în societate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu pacificarea Omenirii”, „Spitalul Coranul, Cahalul și Francmasoneria”, „Cele 4 patimi și remediile lor”, „Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în Fiziologie”, numeroasele articole publicate în revista «Apărarea Națională» Paulescu își expune, uneori cu accente destul de acute (mai ales după 123), crezul său social, religios și naționalist. Este considerat fondatorul naționalismului creștin despre care Nichifor Crainic spunea că: «la Paulescu naționalismul este adevărul natural, iar creștinismul este adevărul supranatural, adevăruri care nu se exclud ci se completează» ca o necesitate organică, am
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aportul la instituționalizarea limbii române ca limbă oficială. P.P. Panaitescu, aflat în faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic - după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar - arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un model care conjugă armonic plasticitatea expresiei cu rigurozitatea analitică. Prof. univ. dr. Traian Rotariu mi-a fost, fără s-o știe, călăuza metodologică și un reper de eleganță stilistică prin claritatea, simplicitatea și sobrietatea scriiturii sale. Convingerile lor epistemologice, crezul din care se împărtășesc în filosofia științei și viziunea lor comună despre sociologie mi-au structurat propria mea profesiune de credință epistemologică. Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stat. Datorită acestor proprietăți, cărțile școlare și literatura didactică pe care acestea o alcătuiesc se pretează unei interpretări în sensul vederii acestora ca dispozitivele textuale, impregnate ideologic, prin mijlocirea cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza cărora se organizează "comunitatea textuală" a națiunii. Analizând reapariția
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au cuminecat din cuvintele profetului orator necesitatea sacrificării întru împlinirea "tainei misiunii noastre istorice pe pământ" (p. 23), anume formarea unei singure ființe românești, una și nedespărțită. Tulburătoare sunt elogiile închinate morții, care prefigurează tragicul cult al morții fanatizat în crezul legionar, în care moartea este slăvită și îmbrățișată ca misiune patriotică și destin suprem. Copii, uitați-vă la Patria cea mai elocinte din lume [Franța]. [...] Copilul măcelarului din piață cu urmașul nobilului din vremea lui Henric al IV stau alături
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]