3,409 matches
-
Farcău, Mihăilecu), relief glaciar (în Pietrosul Maramureșului, Farcău, Mihăilecu), relief periglaciar din perioada geologică a pleistocenului, relief dezvoltat pe calcare (în bazinul superior al văii Repedea și în abrupturile vârfurilor Farcău și Mihăileacu), precum și forme de relief dezvoltate pe șisturi cristaline (în bazinele văilor Vaserului și Ruscovei). Parcul prezintă o culme geomorfologica principala fragmentată de mai multe vârfuri (Farcău, Stogu, Mihăilecu, Pop-Ivan), la care se adaugă diverse forme de relief constituite din versanți calcaroși, abrupturi stâncoase, versanți cu o singură pantă
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
din versanți calcaroși, abrupturi stâncoase, versanți cu o singură pantă (monoclinali), culmi domoale, doline, vai, mlaștini (Tăul Băiței), cheiuri, defileuri, circuri glaciare, peșteri și avene. Din punct de vedere geologic parcul este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline (micașisturi, gnaise, siricite, pegmatite, amfibolite în bazinele văilor Ruscova, Bistra, Vaser și Frumușaua) și flișuri (conglomerate, gresii și marne) negre (atribuite jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și Ruscovei. Apele de suprafață ale
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
de asta, le zice Dan. Din șița rămasă le face la toți haripi, le leagă de mâini, se închină și zboară care-ncotro. Manole sări primul dinjos de mânăstire, apoi ceilalți și unde cădeau din lacrimile lor se formau izvoare cristaline. Pe unde căzură se făcură văi cu așezări omenești. La noi Valea lui Dan, Dănești și Valea Danului. Toți dănenii mândri de dulgherul Dan dădură pruncilor la naștere numele de Dan, Dănilă, Dăniloiu, nume care se păstrează până azi. Mai
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
(din , prin ) este un nume generic pentru orice tip de piatră prețioasă translucida, în stare cristalina pură, dar și pentru o piatră folosită în bijuterie sau un obiect de artă confecționate dintr-o piatră prețioasă sau semiprețioasa. Experții clasifică gemele în funcție de compoziția chimică, sistemul de cristalizare și mediul în care s-au format. Gemele sunt caracterizate
Gemă () [Corola-website/Science/326051_a_327380]
-
rândul ei în colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitătăți geomorfologice: platouri, vai și Lunca Prutului. Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu argile
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
își desena singur harta ocolului silvic, în care indica cele mai importante puncte,cum ar fi Mănăstirea Hâncu, stejarii seculari, izvoare, lăcușorul de la marginea pădurii, căci satul Secăreni este amplasat la margine de codru des, unde apa curge în izvoare cristaline. Clasa întîia a învățat-o în satul natal. A fost foarte greu să frecventeze lecțiile , trebuia să parcurgă o distanță de doi kilometri pe un drum plin de noroi. Vasile nu putea să meargă vertical, el se târîia numai pe
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
a azotatului de plumb ca materie primă în fabricarea altor compuși de plumb nu a mai avut loc până în 1835. În 1974, consumul de compuși de plumb al Statelor Unite, excluzând pigmenții și aditivii din benzină, era de 642 tone. Structura cristalină a azotatului de plumb solid a fost determinată prin difracție de neutroni. Compusul cristalizează în sistemul cubic, iar atomii de plumb cristalizează într-un sistem cubic cu fețe centrate. Grupul său de spațiu este Pa3 (notația rețelei Bravais), cu fiecare
Azotat de plumb () [Corola-website/Science/326290_a_327619]
-
distanță sub planul atomilor de plumb. În această configurație, fiecare atom de plumb este legat de douăsprezece atomi de oxigen (lungimea legăturii fiind de 281 pm). Toate lungimile legăturilor de azot-oxigen sunt identice, de 127 picometri. Interesul în cercetarea structurii cristaline a azotatului de plumb a fost parțial bazat pe posibilitatea unei rotații interne libere a grupelor de azotat în interiorul rețelei la temperaturi ridicate, dar această idee nu s-a materializat. Azotatul de plumb nu se găsește în natură. Compus poate
Azotat de plumb () [Corola-website/Science/326290_a_327619]
-
Când reactoarele au fost construite englezii aveau, spre deosebire de americani și sovietici, puțină experință despre comportarea grafitului când este supus radiației neutronice. Fizicianul ungaro-american Eugene Winger a descoperit că grafitul, atunci când este lovit de radiația neutronică, suferă modificări în structura lui cristalină, producând energie potențială. Dacă se acumulează, energia potențială, poate produce spontan multă călură. După ce a fost construit și pus în funcțiune, Pilonul Windsacale 2 a experimentat o creștere bruscă de căldură în nucleu care a fost atribuită energiei Winger. Acest
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
cavitate optică pentru a forma un laser. Acestea sunt cele mai simple lasere cuantice în cascadă. În primul rând, pentru a forma mediul de câștig, se realizează un ghid de undă optic din material cuantic în cascadă. Capetele dispozitivului semiconductor cristalin sunt apoi despicate pentru a forma două oglinzi paralele la fiecare capăt al ghidului de undă, realizând astfel un rezonator Fabry-Pérot. Reflexia reziduală pe fațetele despicate din interfața semiconductor - aer este suficientă pentru a crea un rezonator. Laserele cuantice în
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
Rumla dezvăluie echipajului uimit că în urmă cu șase ani, un meteor s-a prăbușit lângă Sumatra. Meteorul conținea un cristal foarte rezistent la căldură și extrem de vechi, denumit "ICE-13" de cercetătorii tereștri, care au descoperit informații codificate în structura cristalină. Profesorul Rumla a reușit să spargă codul și a descoperit că acesta conține informații exacte pentru construirea unei nave spațiale avansate. Cristalul mai conținea coordonatele spațiale ale sectorului 9, precum și avertismente teribile despre un pericol nedefinit din spațiul cosmic, astfel încât
Ice Planet () [Corola-website/Science/329715_a_331044]
-
peșteră artificială în care se află sursa de alimentare. Un trib nativ american numit "Inaku" trăiește acolo și nu este clar cum a ajuns la miliarde de ani lumină de Pământ. În cele din urmă, este descoperit un ciudat organism cristalin și strălucitor având înfățișarea unui copac. După analiza unui mic eșantion de țesut oamenii află că acesta conține mari cantități de informații codificate despre civilizațiile Pământului, inclusiv zeci de limbi dispărute, printre care aramaic și sumeriana. Înapoi pe "Magellan", o
Ice Planet () [Corola-website/Science/329715_a_331044]
-
anul 1960 s-au deschis platformele de exploatare ale actualei cariere. Inițial, exploatarea se făcea în felii orizontale, descendent și cu fâșii longitudinale. În prezent, tăierea marmurei se face cu „filo" și cu haveze cu discuri. În această zonă calcarele cristaline marmoreene au o dezvoltare maximă și apar în formă masivă în culori albe, cenușii și roz: Din această marmură s-au realizat multe construcții în Imperiul Austro-Ungar, între care și "Palatul Băncilor" din Viena. Marmura de Rușchița a fost folosită
Marmură de Rușchița () [Corola-website/Science/327154_a_328483]
-
arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 106,500 hectare Aria protejată reprezintă o zonă deluroasa (cu un statut mai special datorită gradului destul de ridicat de locuire): înălțimi joase și domoale constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului, formațiuni geologice carstice rare ("Podul lui Dumnezeu"), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri"), vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse mai
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Verdele de Paris (cunoscut și că "acetatul triarsenit de cupru ÎI", "acetoarsenitul de cupru ÎI" sau verde de Schweinfurt ) este un compus anorganic extrem de toxic, întâlnit sub forma unei pudre cristaline de culoarea smaraldului și utilizat că și otravă pentru rozătoare, insecticid, fungicid și pigment, în ciuda toxicității sale. De asemenea, este utilizat că și componența pentru artificii, provocând culoarea albastră. Verdele de Paris a fost substanță des utilizată de restauratorii de
Verde de Paris () [Corola-website/Science/330587_a_331916]
-
de sedimentare al Transilvaniei de marea depresiune panonică aflată spre vest. Se află la nord de valea Barcăului și, este structurat din două aliniamente de horsturi Aceste spinări muntoase și măguri de vârstă hercinică sunt formate în general din șisturi cristaline și calcare și, sunt înconjurate de dealuri din formațiuni sedimentare paleogene în est și neogene în vest, care închid o serie de depresiuni: Depresiunea Șimleu, Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia-Mare și Depresiunea Almaș-Agrij. Rețeaua hidrografică este tributară Someșului. Principalele ape curgătoare
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Agrij, Someș. "Măgura Șimleu" (597 m) - este situată la est de dealurile Crasnei și la nord și est de Depresiunea Șimleu, în bucla formată de cursul superior la Crasnei. Culmea este netedă, mărginită de văi adânci. Este formată din șisturi cristaline. Pe versanții nordici este acoperită de păduri de carpen și gorun, iar pe cei sudici de vii și livezi. "Dealul Codru" (580 m în vârful Lespezi) este situat la vest de Someș, în estul și sud-estul Depresiunii Baia-Mare. "Culmea Prisnel
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Prisnel" (651 m în vârful Prisnel) - este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar eocen sau oligocene, precum și din gresii. "Dealul Mare" este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca. "Dealul Dumbrava" (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca . Are aspectul unei cueste cu orientare nordică
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
și la vest de Depresiunea Lăpuș, pe direcția est-vest între Râul Lăpuș (la sud) și aliniamentul văilor Cavnic și Bloaja (la nord) Are culmea largă și teșită ca o platformă, iar spre nord are abrupturi tectono-erozive. Este formată din șisturi cristaline. În proporție mare este acoperită de păduri de fag și gorun. La vest se află "Dealul Țicău" (Dealurile Silvaniei) "Culmea Breaza" (974 m) se află la sud-est de cea a Prelucăi și, închide la sud Depresiunea Lăpuș. Reprezintă porțiunea cea
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
ajunge la o adâncime de 327 de metri și are o lungime de peste 287 km lungime. Roca de sare este în mod natural de culoare gri în diverse nuanțe, care seamănă cu granitul neșlefuit, mai degrabă decât aspectul alb sau cristalin la care mulți vizitatori s-ar putea aștepta. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, puțurile au fost folosite de către naziști pentru diverse industrii de război. Salina are un lac subteran, și noile exponate de istorie a mineritului de sare
Salina din Wieliczka () [Corola-website/Science/329264_a_330593]
-
protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți. reprezintă o zonă deluroasa cu înălțimi domoale (constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului), formațiuni geologice (fenomene carstice) rare ("Podul lui Dumnezeu", pod natural), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri") , vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri ("Pădurea Lapiezuri") și pajiști ce adăpostesc o
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
șlefuire. China, Rusia și Belarus sunt principalii producători. Cantități disponibile la nivel industrial au apărut pe piață la începutul anilor 2000. În mod tradițional, absența defectelor cristalelor este considerată a fi cea mai importantă calitate a diamantului. Puritatea și perfecțiunea cristalină mare face diamantul transparent, în timp ce duritatea, dispersia optică (luciul) și stabilitatea sa chimică îl transformă într-o piatră prețioasă populară. Conductivitatea termală mare este de asemenea un factor important pentru utilizările tehnice ale sale. Deși dispersia optică mare este o
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
cel mai moale) la 10 (cel mai dur), scară cunoscută și sub denumirea de Scara Mohs a durității minerale. Diamantul are o duritate de 10 (deci cea mai mare) pe această scară. Duritatea diamantelor sintetice depinde și de puritatea, perfecțiunea cristalină și orientarea lor: duritatea este cea mai mare pentru diamantele perfecte, cu cristale pure orientate pe direcția <nowiki>[</nowiki>111<nowiki>]</nowiki> (adică spre cea mai lungă diagonală a structurii cubice a diamantului). Diamantele nanocristaline produse prin creșterea diamantelor CVD
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
De exemplu, diamantul pur este un izolator electric, dar diamantul cu impurități de bor este conductor electric (și, în unele cazuri, un superconductor), ceea ce permite utilizarea în electronice. Impuritățile de azot împiedică deplasarea „dislocărilor” rețelei (care sunt defecte din cadrul structurii cristaline) rețeaua fiind supusă unui stres de compresiune, și astfel crește duritatea și rezistența. Spre deosebire de majoritatea izolatorilor electrici, diamantul pur este un bun conductor de căldură datorită legăturilor covalente puternice din interiorul cristalului. Conductivitatea termică a diamantului este cea mai mare
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
șisturi argiloase) lanțului carpatic al Orientalilor, desfășurată din nord-estul Carpaților Maramureșului și Bucovinei până la izvoarele Văii Dâmboviței și prezintă un areal montan cu o mare variație reliefală, distribuit pe trei niveluri; astfel: Nivelul superior, dezvoltat pe conglomerate alcătuite din șisturi cristaline, calcare, gresii, gnaise, pietrișuri (atribuite erei geologice a cretacicului mediu); Nivelul mijlociu (dezvoltat pe roci sedimentare constituite din gresii și marne aparținând acleeași ere geologice), reprezentat de bazinul superior al râului Buzău, "Pasul Bratocea", "Dealul Cucului", "Culmea Buzăianu" și de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]