7,252 matches
-
venit un fel de inspecție și nu puteau femeile de serviciu să intre la etaj să facă curățenie. Noi eram în camere și dormeam. Ne-au găsit dormind pe la orele 10.00. Nu mergeam la cursuri. Era cu noi și cronicarul sportiv Octavian Cadiu, care transmitea meciurile...Rectorul Daicoviciu ne primește la rectorat, în clădirea actuală. Pe birou era o călimară mare care o trântește cu bastonul: - Vă dau afară pe toți!. A fost o ședință UTC și ne-a desființat
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
după spusa lui Arghezi) eternizează și se păstrează fie și într-un colț prafuit de bibliotecă. Descoperită peste ani, răsfoită în treacăt, cartea reînvie, pentru o clipă, autorul uitat care-și transmite gândurile și trăirile de odinioară, dovedindu-se un cronicar al unor vremuri apuse. Pentru tenacitatea și generozitatea dovedită confraților săi, autoarea, Valentina Becart, merită nu numai felicitările noastre, dar și mulțumirile celor reuniți în paginile antologiei (Declin) care va rămâne în timp ca o dovadă concretă a strădaniilor lor
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
creativitate intelectuală. Generozitatea cu care teologul erudit se transformă în spectator (și încă într-unul sensibil și avizat), pentru a viziona zecile de pelicule rare citate, a le expune cititorului și a observa câte un detaliu edificator, scăpat din atenția cronicarilor, toate acestea pot pune în genunchi o mulțime de istorici și cronicari de cinema din România sau de aiurea. Însăși lista bibliografică din finalul cărții, alcătuită în special din studii occidentale de primă relevanță (de istorie a "filmului religios" sau
PĂRINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345072_a_346401]
-
încă într-unul sensibil și avizat), pentru a viziona zecile de pelicule rare citate, a le expune cititorului și a observa câte un detaliu edificator, scăpat din atenția cronicarilor, toate acestea pot pune în genunchi o mulțime de istorici și cronicari de cinema din România sau de aiurea. Însăși lista bibliografică din finalul cărții, alcătuită în special din studii occidentale de primă relevanță (de istorie a "filmului religios" sau a "religiei în cinema", monografii de cineaști, importante periodice de specialitate, filozofie
PĂRINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345072_a_346401]
-
apoi Teatrul Nostru, asta ca să nu mai vorbesc de prezența pe scena Dramaticului în peste 600 de spectacole cu ''Nota zero la purtare'' și ''Să nu vă plângeți!'', m-am considerat mereu, pe bune, un spectator avizat și, uneori, un cronicar atent la detalii. De aceea mărturisesc din start emoția reîntâlnirii lui Ion Nebunul, mai ales că-mi rămăsese în minte evoluția magistrală în acest rol al maestrului Emil Botta, care părea să mă domine când am venit să văd recenta
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
proiectul „Corifeilor Școlii Ardelene, Unirea cu Roma”, este strict interzisă de Moscova și neînțeleasă la București pentru că numai cultura occidentală a trecut Carpații. Nu și teologia! Izolarea de Roma, în calea tuturor relelor și mereu sub vremuri, cum ne spune cronicarul, l-au condus pe Cioran la pesimismul caracteristic mai tuturor exilaților, începând cu Ovidiu trist la Pontul Euxin, și pe Talpes la prudența față de sensibilitatea, comportamentul religios ale ortodocșilor, nu de rare ori complet absurd. Cum ar putea fi altfel
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > GETTA NEUMANN - COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR DE PAUL LEIBOVICI Autor: Getta Neumann Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Un comentariu erudit și entuziast care iluminează textul biblic Paul Leibovici, jurnalist și cronicar de teatru si film, s-a aplecat timp de peste 15 ani asupra „Cântării Cântărilor” și a vastei bibliografii aferente. Criticul relevă numeroasele contradicții în receptarea operei. Ea este atribuită regelui Solomon, sec. al X-lea î.e.n., dar elemente lingvistice și
COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR DE PAUL LEIBOVICI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376992_a_378321]
-
și personalizate, pe care cântăreața o putea imprima cu originalitate detașată și adâncime fiecărei schițe psihologice creionate componistic. A fost aceasta una dintre liniile sale concrete de a naște magie și de a primi, deopotrivă, considerația publicului divers și a cronicarilor vremii. Unul dintre aceștia, Carlo d’Ormeville, scria cu mare entuziasm după reprezentația operei “Saffo” a lui Giovanni Pacini, la Politeama florentină, următoarele: „HARICLEEA DARCLÉE - toți o știu - e o inteligență ageră, o inimă pasionată, un suflet aprins, o foarte
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
spre slava lui Dumnezeu și a Preacuratii Maicii Fecioarii Mariei” (Grigore Ureche, Letopisețulu Țării Moldovei, de când s-a descălecat Țara și de cursul anilor și de viața domnilor carea scrie de la Dragoș Vodă până la Aron Vodă, în Colecția „Columna” volumul Cronicari moldoveni, texte selectate de Anatol Ghermanschi, Editura Militară, București, 1987). După prima versiune a Letopisețului de la Putna, zidirea a început la un an de la cucerirea Cetății Chilia, la 4 iulie 1466, iar după a doua versiune și după Cronica moldo-polonă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
XIX, dar zugrăvindu-se doar câteva chipuri de sfinți în pridvor nu s-a reușit a se reda Putnei strălucirea de odinioară, când era „tot cu aur poleită zugrăveala, mai mult aur decât zugrăveală și pre dinăuntru și pre denafară...” (cronicarul Ion Neculce). Abia în 1972, mitropolitul Iustin Moisescu, pe baza unui plan iconografic întocmit de părintele Sofian Boghiu, a binecuvântat proiectul de refacere a picturii din biserica mare a mănăstirii. Cu toată strădania mitropolitului, lucrările au început la 10 iulie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
umanismul românesc, tradiție și înnoire. Accentuează ideea că specificul național , caracteristică fundamentală a unei culturi, este cota ei de originalitate (limba, tradiția, obârșia, credința), pașaportul intrării în spațiul generos dar exigent al culturii universale. Un loc aparte îl acordă aportului cronicarilor, cărturarilor și scriitorilor români, al personalităților literare și istorice, dar și filozofilor, sociologilor români la teoretizarea acestor problematici, la integrarea valorilor naționale românești în spiritualitatea europeană și universală. Realizează chiar profiluri ale unor personalități (Nicolae Iorga, Constantin Rădulescu Motru și
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
și interviuri), nu a plecat în lume cum ar fi fost de așteptat, ci a rămas în vatra bunicilor și a părinților săi, transfigurând, în personaje vii, satul său cu nume de legendă, viața trepidandă de aici, fiind astfel un cronicar fidel, inspirat de meleagurile natale. Volumul de față, reunind patru interviuri cu tot atâtea interlocutoare, femei brăilene ajunse pe scena politică actuală, reprezintă un fel de analiză egală cu mărturisirea unor conștiințe. Un interviu presupune întrebări uneori foarte delicate, pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
și interviuri), nu a plecat în lume cum ar fi fost de așteptat, ci a rămas în vatra bunicilor și a părinților săi, transfigurând, în personaje vii, satul său cu nume de legendă, viața trepidandă de aici, fiind astfel un cronicar fidel, inspirat de meleagurile natale.Volumul de față, reunind patru interviuri cu tot atâtea interlocutoare, femei brăilene ajunse pe scena politică actuală, reprezintă un fel de analiză egală cu mărturisirea unor conștiințe. Un interviu presupune întrebări uneori foarte delicate, pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
se recunoaște. Tainele simțirii noastre, Nu pătrunde -n adânc, Printre stelele albastre, Oare cum e să fii prunc?. Din prezentul nostru șters, Noi suntem o mică parte, Care-l- ntrupăm- din vers, Dorim să scape de moarte. Suntem lumânări topite; Niște cronicari de neamuri, Ce-nșirăm pe foi dorite, Viețile noastre-n hamuri! Și atinși de lira verii, Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii, Dulce ne frământă liric. Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp, Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
se recunoaște.Tainele simțirii noastre,Nu pătrunde -n adânc,Printre stelele albastre,Oare cum e să fii prunc?.Din prezentul nostru șters,Noi suntem o mică parte,Care-l- ntrupăm- din vers,Dorim să scape de moarte.Suntem lumânări topite;Niște cronicari de neamuri,Ce-nșirăm pe foi dorite,Viețile noastre-n hamuri!Și atinși de lira verii,Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii,Dulce ne frământă liric.Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp,Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
dar și socială, că ceea ce azi ni se poate părea a fi un discurs personal este în fond, destinul unui eșantion sctiitroticesc cu valențe complexe la acest fruntariu de veacuri (20 - 21). Nicolale Băciuț este un foarte harnic și serios cronicar, un scriitor al vremurilor sale ce nu trece cu ochii închiși pe lângă detaliile care, adunate ... Citește mai mult Înainte de orice, cartea „Pretexte și contexte” semnată de Nicolae Băciuț și apărută la Editura NICO din Tg. Mureș în 2015, - este un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
dar și socială, că ceea ce azi ni se poate părea a fi un discurs personal este în fond, destinul unui eșantion sctiitroticesc cu valențe complexe la acest fruntariu de veacuri (20 - 21).Nicolale Băciuț este un foarte harnic și serios cronicar, un scriitor al vremurilor sale ce nu trece cu ochii închiși pe lângă detaliile care, adunate ... VI. MELANIA CUC - SILVIA BITERE PE „VIA DEL MAR”, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015. „Eu am tăcut și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
limbi pe care le vorbește fluent. Dintre care două (ebraica și rusa) au și grafii diferite. Normal, te bucuri fiindcă, uite, ai prilejul de a întâlni omul pe care-l poți admira necondiționat, mai ales că este scriitoare, jurnalistă și cronicar dramatic, lucruri care, în context, ți se par chiar firești. Așa am făcut și eu atunci când, prin tainele acelei logici aflată mult deasupra noastră, am întâlnit-o, aflat fiind în prima mea vizită în Israel. Am primit de la domnia sa, cu
CU MAGDALENA BRĂTESCU LA INTERSECŢIA UNIVERSURILOR de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375157_a_376486]
-
Pe propria experiență și pe frecventele întâmpinări prietenoase pe care le-am avut de-a lungul vremurilor la munte, la mare, la București și ... cam peste tot, prin tot felul de împrejurări. Oricât aș vrea să mă deosebesc de ceilalți cronicari ai orașului, un element avem cu toții în comun: când vorbim de Sibiu, accentuăm centrul orașului. Nu-nseamnă că urbea n-ar avea și alte atracții - ba bine că nu! - dar centrul istoric le bate pe toate; aici chiar n-avem
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
facem pe snobii, mergem la Monaco, avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaș cronicar al țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
atâta dogoare, din inima mea, Ce-adie purtată pe gură de vânturi. Mai lasă-mi speranța, cu aripi ce-s frânte! Din zborul topit al unui Icar, Și stoluri de păsări, cocorii să-i cânte, Nespusa poveste-a unui vechi cronicar. Mai lasă-mi durerea, în pântec să-mi bată! Și sângele-mi urce, spre tâmple șuvoi, Prin pleoapele strânse, o lacrimă toată, Să cadă-n pământ, de-atâtea nevoi. Mai lasă-mi copacul, cu creanga plecată! S-adumbrească adâncul ce
MAI LASĂ-MI ! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372678_a_374007]
-
....10 ani de când criticul Radu G. Teposu a plecat în lumea îngerilor... Radu G. Țeposu (n. 19 aprilie 1954, Șirnea, județul Brașov- d. 5 noiembrie 1999) a fost un critic literar, eseist și cronicar literar român, reprezentant al generației optzeciste. Pleacă din satul natal la Brașov, unde absolvă Liceul „Andrei Șaguna”. Între 1974-1978 urmează cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, secția română-spaniolă. După absolvire ocupa funcția de secretar general de redacție
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
Ediția nr. 58 din 27 februarie 2011. ....10 ani de când criticul Radu G. Teposu a plecat în lumea îngerilor... Radu G. Țeposu (n. 19 aprilie 1954, Șirnea, județul Brașov- d. 5 noiembrie 1999) a fost un critic literar, eseist și cronicar literar român, reprezentant al generației optzeciste. Pleacă din satul natal la Brașov, unde absolvă Liceul „Andrei Șaguna”. Între 1974-1978 urmează cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, secția română-spaniolă. După absolvire ocupa funcția de secretar general de redacție
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
directorul revistei Cuvântul, conducând ... Citește mai mult ....10 ani de când criticul Radu G. Teposu a plecat în lumea îngerilor...Radu G. Țeposu (n. 19 aprilie 1954, Șirnea, județul Brașov- d. 5 noiembrie 1999) a fost un critic literar, eseist și cronicar literar român, reprezentant al generației optzeciste. Pleacă din satul natal la Brașov, unde absolvă Liceul „Andrei Șaguna”. Între 1974-1978 urmează cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, secția română-spaniolă. După absolvire ocupa funcția de secretar general de redacție
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului poate toate astea nici nu s-au întâmplat dar eu le visez în fiecare seară când se scurg luminile de ceară pe damascul florilor din pat cronicarii își făcuseră datoria și trecuseră cu zâmbetul pe buze visând la cavaleri și invocând pe muze pentru iubirea ta, Maria turnirurile ieșiseră din vogă și florile de crin au rămas pe scuturi ca urme ale unor vagi săruturi și petele
POATE TOATE ASTEA... de ION UNTARU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373161_a_374490]