3,849 matches
-
spre Pascal, o fac pentru a seculariza viziunea sa asupra concupiscenței, adap tând-o la studiul moravurilor și coborând-o la nive lul unei „psi hologii“ fără tenebre? Concepute sub ocrotirea nopților lipsite de somn, fără nimic supărător luminos în ele, Cugetările, frământări ale unui insomniac, ale unui spirit care se zvârcolește și se cris pează în beznă, nu vor fi niciodată, nu zic înțelese, ci simțite de aceia care nu văd clar decât în plină zi. Se exprimă în ele o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
viață, diatribă antibonapartistă; deputat în 1816, la începutul Restaurației. A lăsat și un volum de Discursuri ă1818). -, -JOUBERT, JOSEPH ăMontignac, 1754-Villeneuve surYonne, 1824). Moralist și epistolograf. Consilier al Universității din Paris; prieten al lui Chateaubriand; este cunoscut mai ales pentru Cugetări, eseuri, maxime, publicate postum, în 1842. S-a păs trat de la el și un volum de corespondență, interesant ca mărturie de epocă. KRÜDENER, BARBARA JULIANE VON VIETINGHOFF, baroană de ăRiga, 1764-Karasubazar, Crimeea, 1824). Mistică, scriitoare de expresie franceză. Dintr-o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sau pe cele cantitative măsurabile. Numărul, pentru el, a fost măsura lucrurilor, a fost forma și legea lumii sensibile. El a stabilit matematic legătura cauzală dintre lungimea coardei vibrate și înălțime sunetului rezultat. 1.5. Alkmeon (~ VI î.I.C.) În cugetările sale, Alkmeon a susținut că sufletul este material și că se află în creier. Pentru prima dată el a afirmat că acesta este organul sufletului, nu prin simpla bănuială, ci pe bază de exemple concrete ale oamenilor care au suferit
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conștiinței oamenilor. Era un tărâm social în care a putut să încolțească o bogată creație spirituală, al cărei punct de plecare a fost pe bună dreptate reperat în invitația pe care mai înainte Descartes a făcut-o la gândire, la cugetare, de care s-a dovedit a fi dependentă întreaga existență socială a omului. Drumul deschis de Descartes a fost urmat de o pleiadă de filosofi, literați, politicieni, de numeroși reprezentanți ai științelor naturii, de teologi, care au adâncit clivajul dintre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
O asemenea metamorfoză a "interioarelor" acestei vieți sufletești a avut darul să bulverseze echilibrul ordinii ecleziaste, teologia și reprezentații bisericii au fost prinși pe picior greșit. Se creează premisele ca întreaga tradiție creativă franceză să fie tezaurizată și ca anterioarele cugetări făcute asupra sufletului să devină obiect de cunoaștere științifică. În Franța, acest eveniment este raportat la viața și opera lui Théodule Ribot (1839-1916), personaj cu o menire ce a fost larg comparată cu cea a lui Wundt în Germania sau
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
orientări aplicative a psihologiei nu erau cu totul noi. Se cunoștea faptul că deja din Antichitate a fost evocată existența unei diferențieri caracteriale dintre oameni care îi deosebea pe aceștia între ei la fel cum îi deosebeau caracteristicile lor trupești. Cugetări pe probleme de acest fel erau frecvente în gândirea filosofilor, a moraliștilor, a medicilor, a pedagogilor, ca și în cea a oamenilor de rând. În vechea Grecie, Teophrast, părintele botanicii, discipolul lui Aristotel, a descris diverse modalități de împărțire a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din orice loc din lume la istoria universală a psihologiei. Studiul a plecat de la o premisă ambivalentă, pe de o parte, de la cea a esenței naturale religioase a omului și a sufletului acestuia, prezentă deja în concepția panteistă a strălucitelor cugetări ale gânditorilor Antichității despre suflet din vechea și înfloritoarea Grecie antică, dar existentă și în cultura străveche a popoarelor din Egipt, India, China sau Japonia iar pe de altă parte, de la disponibilitatea, tot naturală, a acestuia de a se comporta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a scolasticii unde s-a putut naște conceptual îndoiala cu privire la adevărurile despre lucruri și fenomene, care a influențat modul de gândire al oamenilor. A se putea îndoi de un anume adevăr, în acea perioadă, a devenit un nou mod de cugetare și de existență diferită decât cel în care orice act de gândire era acceptat ca un produs al divinității. Acolo, în cele reflectate, s-a descoperit existența unor monade, unor esențe ultime ale lucrurilor, fapt care a însemnat pasul cel
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
totul străine obiectului, îl numești când trădător, când calomniator, cu un cuvânt tot ce-ți vine la îndemână (...). Dreptul de-a înjura nu poate rezulta decât din dovada că adversarul e un mișel în ceea ce privește caracterul lui. Căci erorile sale de cugetare, lipsa sa de judecată, defectele minții dau cel mult dreptul la satiră și ironie, nu la înjurătură"347. În ciuda acestor afirmații, jurnalistul recurge el însuși în focul polemicii la expresii injurioase la adresa adversarilor. Fie că este vorba despre învățământ, teatru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
activitatea desfășurată de Eminescu la Timpul, Nicolae Iorga afirma: "Mihail Eminescu își luă rolul de redactor al Timpului cu o seriozitate care nu era în obiceiul colegilor săi. Aici și-a desfășurat el zi de zi teoriile care formau baza cugetării sale, teorii care se rezumă în ideea unei nații curate ca rasă, asupra căreia s-a suprapus o pătură apăsătoare deosebită, în esența ei fizică chiar, de supușii pe care și i-a câștigat și-i menține. Românul era atacat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sunt câteva dintre constantele scrisului jurnalistic cultivat de Românul. După 1880, declinul publicației este evident, iar încercările de revitalizare sunt sortite eșecului. Discutând din ce în ce mai dogmatic, Românul, pierdut în amintirile sale de odinioară și nedespărțit de teoriile școlii pozitiviste, de unde plecase cugetarea celor dintâi redactori ai săi, nu mai corespundea unei epoci de mai mare libertate de gândire"491. Românul continuă să fie editat până la 2 decembrie 1915, când își încetează aparițiile. c) România liberă Cucerirea independenței de stat, în 1877, a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale lui David Hume și în cea de-a cincea dovadă a lui Toma D'Aquino. Acesta din urmă își formulează varianta sa după cum urmează: "A cincea cale duce (la Dumnezeu) prin guvernarea lucrurilor. Vedem că unele lucruri lipsite de cugetare, precum corpurile naturale, acționează în vederea unui scop: cum apare din faptul că, totdeauna sau mai frecvent, acționează în același fel și în consecință cel optim. De aici reiese că nu întâmplător, ci cu intenție, ajung la un scop final. Acelea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lor. Legătura dintre teoria motivațională și practica managerială este determinantă pentru reușita În management. Oamenii sunt cea mai importantă categorie de active dintr-o organizație și totodată, singurul activ care poate să acționeze Împotriva scopurilor 37 Giacomo Leopardi, Scrisori, Însemnări, cugetări, București, Editura Univers, 1974, p.271. George-Ștefan COMAN 41 atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință În evoluție, așteptată și dorită de om. Omul reprezintă un lucru ce trebuie depășit, este o punte și nu scop (parabola acrobatului din
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
lor. Legătura dintre teoria motivațională și practica managerială este determinantă pentru reușita În management. Oamenii sunt cea mai importantă categorie de active dintr-o organizație și totodată, singurul activ care poate să acționeze Împotriva scopurilor 37 Giacomo Leopardi, Scrisori, Însemnări, cugetări, București, Editura Univers, 1974, p.271. George-Ștefan COMAN 43 organizației. Drept urmare, efortul de a cunoaște mecanismele care stau la baza comportamentelor salariaților nu este greu de Înțeles. Motivarea este metoda prin care un manager Îi determină pe angajați să-și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
în cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască țestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uită și el la dânsa și parcă îi zicea inima ceva, dar nu pricepu nimic. Când se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. Se sculă binișor, fără să- i pese de ceva, și se duse acasă. A doua zi, iarăși așa făcu, fără să-i plesnească prin cap ceva și fără să-și mai aducă aminte
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și apostolatul lui Nichifor Crainic sunt ca o lumină și ca o adiere revărsate neîmpărțit pe toate planurile principale ale vieții spirituale românești, aducând fiecăreia din ele o îndrumare, o limpezire și o creștere proprie și de însemnătate epocală. în cugetarea naționalistă, în poezie, în teologie, contribuția lui Nichifor Crainic e pe rând specific naționalistă, specific poetică și specific teologică și încă atât de remarcabilă încât se poate spune nu numai că naționalismul, poezia și teologia românească sunt altfel de la Nichifor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sector de culoarea cea mai firească a lui, are în același timp o substanță unitară și o sursă unică. Sursa este certitudinea religioasă și concepția teologică ortodoxă a acestui fervent credincios și profund gânditor. Impozantul și cuceritorul său sistem de cugetare, extins atât de unitar pe toate planurile capitale ale spiritualității românești și împlinind atât de perfect cerințele caracteristice ale fiecăruia, e o ilustrație convingătoare a adevărului că religia ca legătură a sufletului cu izvorul vieții este, ca nimic altceva, rădăcina
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
căzut creațiunea, dar din care nu se mai poate ridica prin puterile proprii, făcând necesară milostiva întrupare și jertfă a Cuvântului dumnezeiesc prin care s-a și creat lumea. Doctrina despre păcat propriu-zis este atinsă mai fugitiv în sistemul de cugetare al lui Nichifor Crainic. Dar posibilitatea și dureroasa lui realitate este presupusă de suflul integral apologetic al activității sale. Concepțiile adversare cu care luptă în ordinea socială, filosofică, estetică, sunt tot atâtea devieri morale de la ordinea și de la voia divină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
iradiază spre făptură și numai de ele se poate aceasta împărtăși. Una dintre ele este harul dumnezeiesc, văzut de la o anumită înălțime ca lumină. Dar harul izvorăște din ființa dumnezeiască, nu e creat; el este în raport cu ființa dumnezeiască, cum e cugetarea și iubirea în raport cu ființa omului din care emană. Deosebirea stă doar în faptul că harul e efect, iar ființa izvor, raport ce nu se poate inversa; numai ființa are consistență de sine. Dar când vezi lumina bunătății dumnezeiești și ești
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a mădularelor sale și a funcțiunilor lor. Ci organizarea aceasta, rămânând aceeași, e săltată pe o treaptă mai înaltă. Piciorul rămâne tot cu funcția umblatului, inima tot cu funcția mișcării sângelui, voința tot cu funcția voirii, inteligența tot cu funcția cugetării. Faptul însă că rațiunea individuală înălțată în Hristos e capabilă să recunoască adevărul, iar adevărul e unul, face ca rațiunile individuale ridicate toate în Hristos să ajungă la o unitate. Fiecare rațiune individuală cugetă acum astfel încât poate fi socotită ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acordul sensului atât de necesar pulverizatului spirit omenesc” (Modul teandric). Expunerea aceasta nu a putut reda, firește, decât extrem de schematic bogăția de idei și armonia superbă a concepției teologice a lui Nichifor Crainic. Mintea sa aplecată asupra acestui teren de cugetare a captat din paradisul dumnezeiesc, închis în ortodoxie, mari fascicule de raze pe care le-a răspândit cu efuziune pe orizontul nostru de înțelegere și de simțire, luminându-l sărbătorește și încălzindu-l. Nu știu cum, dar impresia care m-a covârșit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
viziunea creștină, care așază cosmosul în raport de creatură față de Dumnezeu și ni-l înfățișează ca o desfășurare de forme concrete ale gândirii divine, ce umplu cu măreția lor timpul și spațiul. Delimitată între cauzalitate și finalitate, lumea spânzură de cugetarea lui Dumnezeu, care o cuprinde precum un artist își cuprinde propria-i operă. Condiția creației e libertatea și dragostea. Nimeni nu e creator decât în libertatea spiritului, și nimeni nu creează fără dragoste. Ceea ce numim în logică omenească necesitatea legilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dragostea. Nimeni nu e creator decât în libertatea spiritului, și nimeni nu creează fără dragoste. Ceea ce numim în logică omenească necesitatea legilor universului nu e decât un mod imanent de a înțelege libertatea transcendentă a spiritului creator, care își imprimă cugetarea în făptură; și ceea ce numim finalitatea lumii nu e altceva decât dragostea divină, care o îmbrățișează precum artistul își îmbrățișează opera și îi poartă de grijă. Și cum pe artist îl mâhnește adânc desfigurarea sau greșita interpretare a operei sale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
desfigurare a lumii, săvârșită acum de însuși Creatorul ei. În Dumnezeu, lucrul acesta însă e o absurditate. Suprimarea libertății omului ar fi însemnat o modificare în planul creației divine: adică o schimbare de gând, o imperfecțiune, lucru de neconceput în cugetarea eternă a lui Dumnezeu! Creștinismul creează lumea din nou asociind pe om la lucrarea divină. Principiul acesta apare în întruparea Fiului lui Dumnezeu. Iisus Hristos, zice un mare cugetător creștin, Dionisie Areopagitul, a adus în lumea devastată de păcat un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dialectică, extazul ca să poată ajunge la o cunoaștere mai esențială. De asemenea în doctrina stoică, ce poate fi logosul seminal menit să fecundeze rațiunile individuale decât recunoașterea tacită a incapacității de a ajunge, autonom, la un acord universal? Dar în cugetarea modernă recursul atât de frecvent la Kant, la Hegel, la Marx ori la Bergson nu înseamnă același lucru? Și ce e oare autoritatea fiecăruia dintre acești filosofi, primită de unii, respinsă de alții, decât semnul durerosului relativism în care se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]