139,825 matches
-
noastre au rămas acolo, lor nu le plăcea că am plecat, ele voiau ca noi să venim acasă sau să vină ele aici. Eu plîngeam mereu, doream să mă întorc. Dar acuma trăiesc în "Schweiz"... R.B.: ...în Elveția. A.V.: Da, în Elveția (rîde), știți, e primul interviu din viața mea pe care-l dau în românește, sunt foarte emoționată. Deci noi trăim în Elveția, eu scriu în germană, vorbesc germana, citesc în germană și nu știu foarte bine românește (mă
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
că ați trăit și în Spania o vreme. Experiența aceasta și-a lăsat amprente asupra dumneavoastră? A.V.: Am stat în Spania niște ani, dar noi am călătorit cu circul și în Africa și în "England". R.B.: Anglia... A.V.: Da, Anglia, și în Franța și în America de Sud. Dar de fapt nu era important unde ne aflam, fiindcă circul era ca un ghetto, nu aveam nici un contact cu oamenii din afară, eu nu am mers la școală, eram analfabetă. Și cînd
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
plecat din România, au avut un contract cu circul "Knie". Tata era cunoscut, el făcuse contractul cu acest circ și am avut norocul să fim imediat primiți, să ne dea (caută din nou cuvîntul potrivit)... R.B.: ...azil politic. A.V.: Da, azil politic! (și adaugă cu un zîmbet de ușurare) "Giusto"! Pentru mine era normal că dacă trebuia să mă întorc undeva, atunci numai acolo unde aveam actele de identitate... hîrtiile. Asta este situația. R.B.: Vă leagă de Elveția numai aceste
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
petrecut aici și prietenii pe care-i am. Dar desigur, mi-ar plăcea să plec și în altă țară, nu trebuie să rămîn numai în Elveția... R.B.: V-ați reîntors în România după 1989? A.V. (După un oftat prelung): Da, am fost de trei ori înapoi, în România... Prima dată m-am dus la București și am întîlnit-o pe doamna Nora Iuga, care a tradus din textele mele, am stat de vorbă cu ea, pe urmă m-am dus la
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
vedeți - acuma v-am prins asupra faptului. Ați afirmat aici, în public, că vă plac suprarealiștii și dadaiștii, care de altfel s-au și întîlnit la cafeneaua "Voltaire" din Zürich, cînd și-au prezentat manifestul. A.V. (Rîde cu poftă): Da, îmi plac foarte mult! R.B.: Deși ați trăit prea puțin în țară, credeți, așa cum spun unii, că în spiritualitatea, în mentalitatea românească, există un dat suprarealist, o înclinație către absurd? A.V.: Eu cred că da. Cînd am fost acolo
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
V. (Rîde cu poftă): Da, îmi plac foarte mult! R.B.: Deși ați trăit prea puțin în țară, credeți, așa cum spun unii, că în spiritualitatea, în mentalitatea românească, există un dat suprarealist, o înclinație către absurd? A.V.: Eu cred că da. Cînd am fost acolo, la rudele mele, pentru mine lucrurile care se întîmplau erau ca la teatru. Dar aceasta este realitatea... Mie îmi place foarte mult Eugen Ionesco și cînd mă aflu cu familia mea, "par exemple", este ca într-
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
umor se zice în românește? - vine de la suferință... R.B.: Aceasta este de fapt și condiția clownului, a circului. Vă simțiți aproape de lumea filmelor lui Fellini? A.V. (Fața i se luminează dintr-odată și răspunde cu entuziasm, din toată inima): Da! Foarte mult! R.B.: Criticii care v-au recenzat pînă acum cartea au observat că există în text și în subtext expresia, urmele unei permanente frici... De unde vine această frică? Vă dați seama de ea? A.V.: Da, eu cred că
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
din toată inima): Da! Foarte mult! R.B.: Criticii care v-au recenzat pînă acum cartea au observat că există în text și în subtext expresia, urmele unei permanente frici... De unde vine această frică? Vă dați seama de ea? A.V.: Da, eu cred că da; unul din motive este că mama stă agățată de păr de cupola circului și fetiței care vorbește în carte îi este tot mereu frică să nu cadă de acolo. De aceea ea "erfinden"... R.B.: ...inventează... A
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Foarte mult! R.B.: Criticii care v-au recenzat pînă acum cartea au observat că există în text și în subtext expresia, urmele unei permanente frici... De unde vine această frică? Vă dați seama de ea? A.V.: Da, eu cred că da; unul din motive este că mama stă agățată de păr de cupola circului și fetiței care vorbește în carte îi este tot mereu frică să nu cadă de acolo. De aceea ea "erfinden"... R.B.: ...inventează... A.V.: ...da, inventează povestea
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
cred că da; unul din motive este că mama stă agățată de păr de cupola circului și fetiței care vorbește în carte îi este tot mereu frică să nu cadă de acolo. De aceea ea "erfinden"... R.B.: ...inventează... A.V.: ...da, inventează povestea copilului care fierbe în mămăligă, fiindcă atunci îi va fi mai puțin frică de ce i se poate întîmpla mamei... R.B.: Povestea cu mămăliga este prin urmare un antidot... Sunt însă foarte multe elemente de legătură între dumneavoastră și
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
-și dă seama că de fapt este "gerettet"... Aceasta este problema, integrarea ei nu s-a produs. Și eu sunt plecată, eu m-am integrat dar ea... (mimează gestul cuiva care trage de hățuri)... R.B.: Ea trage înapoi... A.V.: Da, ea trage înapoi. R.B.: Mama este o figură centrală a romanului în care însă apar și ființe metafizice: îngeri, Dumnezeu, o lume inefabilă. Ați afirmat într-un interviu publicat în presa germană că vă imaginați paradisul și sub forma plăcerii
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
să scrieți? A.V.: În germană, eram deja în Elveția, aveam vreo 17-18 ani. Prima carte pe care am citit-o era un lexicon, un lexicon pentru copii. Învățam mereu cîte o pagină, "auswendig"... R.B.: ...pe de rost. A.V.: Da, pe de rost și credeam că atunci cînd voi ști toată cartea pe de rost, atunci sunt inteligentă, pot vorbi cu toți oamenii, pot să mă separ de familia mea, de mama, de România, de tot... Aveam senzația că mor
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
pun un scaun, aicea, un pat... Dar mai întîi trebuie să intru în această casă... R.B.: V-ați dori ca prima casă, această primă carte care a avut așa mare succes, să apară și în România? A.V.: Foarte mult, da, foarte mult!
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
N-am spațiu să argumentez. Geniala proză a lui Sadoveanu, unul din marii scriitori ai secolului, n-a fost decît prea tîrziu și nu radical scăpată din chingile morale ale stupidului sămănătorism de după 1900. Ce exemplu mai înfricoșător aș putea da? întorcînd o vorbă a lui Soloviov, citată de Cioran în Schimbarea la față, aș încheia spunînd că națiunile sînt, în primul rînd, ceea ce ele înseși gîndesc despre ele. Minoratul nostru cultural nu e un fatum, e ceea ce gîndim noi despre
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
ca de obicei pluralul politeții, mă întrebase surprins că de cînd îl iau eu cu dumneavoastră... Îi răspunsesem că așa îi vorbisem eu de cînd ne cunoscuserăm. Nu se poate! făcuse aproape indignat. Cum să nu fi știut el?!... Ba da, îi spusesem, nu v-am tutuit niciodată. "Costică, glumești?"... Nu glumeam deloc. Și-atunci, el îmi ceruse să-l întreb ceva, de probă, dar exact, exact cum credea el, că îi spuneam tu, nu dvs. Cînd ne întîlniserăm, din întîmplare
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
spus Gérard de Nerval "a doua viață", care e visul. Sfîrșitul lui nea Gică apare fabulos, în următorii termeni testamentari: "După ce-o să mor, pe mine să nu mă-ngropați și nici să nu mă ardeți. Mai bine mă-mpăiați. Da' să nu puneți paie, să puneți păr. Să mă-mpăroșați, cum ar veni. Și să mă așezați undeva într-un colț de frizerie, în halat alb, cu o foarfecă într-o mînă și cu briciul în alta. În buzunarul de la
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
ei cu tabloul ridicat de parcă-l ferea de ceva, de apă, de vreo atingere care să-l vatăme... Bună ziua la toată lumea, adică. Băiat bun, cu respect în el. Bună să-ți fie și ție inima, Tăchiță, răspund în cor cu toții, - da' ce duci acolo, tată? ce cari tu așa pă sus?... Flăcăul se oprește, tot așa, respectuos. Lasă tabloul jos pînă spre genunchi, că prea înalt el nu este, și zice: Cum, nu-l recunoașteți? Nu învățarăți, la școală, - e Mihai
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
Lasă tabloul jos pînă spre genunchi, că prea înalt el nu este, și zice: Cum, nu-l recunoașteți? Nu învățarăți, la școală, - e Mihai Viteazul, dom'le, ce nu știți? el făcu prima dată România mare. - Am auzit, zice unul, da' n-a ieșit! - Ce să iasă? întreabă învățătorul. - Asta, face celălalt, România mare. - Dacă n-a ieșit, n-a ieșit, ce e de vină el?! Toți rîseră. Asta cam așa era. Asta știau și ei de pe pielea lor. Cum, mare
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
întîmpina în urma unei atît de dureroase pierderi". Ea îi scrie, cerîndu-i s-o ajute în prelungirea achitării lefii decedatului. Eminescu s-a interesat și îi comunică opinia că doleanța ei n-are șanse de împlinire. "Sfatul ce ți-l pot da e că acum liberalii avînd majoritatea în Cameră și răposatul fiind toată viața liberal, deși de-o pronunțată moderațiune, amicii săi politici trebuie rugați a lucra pentru ca să ți se reguleze o pensie viageră de înălțimea lefii chiar". De acum încolo
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
a stabilit ierarhia. Mai exact, e vorba de două liste: una a poeților de limbă germană (nemți sau austrieci), alta a poeților "internaționali". Cei mai importanți poeți germani ai secolului au fost considerați, în această ordine, Gottfried Benn, Paul Celan (da, românul de origine Celan!), Bertolt Brecht, Rilke, Trakl, Ingerborg Bachmann etc. Interesant de remarcat că pe lista a doua, Benn apare abia în poziția 80, înaintea lui Rilke (94), dar după Celan (71) și Brecht (60), acesta din urmă fiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
străluceau atît de voioși, fața avea o expresie atît de inteligentă și plină de bunătate, cum n-am mai întîlnit decît la puțini alți copii. L-am întrebat dacă avea de gînd să se facă soldat și mi-a răspuns: da, aici trebuie să ne facem cu toții soldați, dar pot să ajung și ofițer - de-aceea vreau să învăț tot ce se poate învăța. Era ceva atît de nevinovat în întreaga-i purtare, atît de nobil, încît sunt sigur că dacă
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
lumea: marile coaliții. Dl Diaconescu nu rămâne chiar singur: îl are în ogradă pe dl Voiculescu și de curând i-a sărit în ajutor și-i va da în alegeri o asistență necondiționată, dl Radu Câmpeanu, mai demult lider liberal. Da, nimeni nu va rămâne izolat, nici dl Cerveni, poate nici chiar dl Ion Brătianu. Iar dacă toți îl ocolesc pe dl Vadim Tudor, convertit la europenism, ce bune vor fi în parlament voturile sale - dl Iliescu va putea atunci guverna
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
să deschidă, se sperie, dând îndărăt înaintea unui spațiu atît de strîmt cît cușca unui cîine, - amărîtu' de Gicu, și i-am zis să nu vie acilea și să rămîie mai bine la ta'su, că-i făcea casă acuș! da' el, nu, că vrea la oraș, de cap să-i fie, uite cum e acilea... Sau, dacă liftul nu vine, sau dacă apăsînd pe buton, liftul vine, dar el nu știe cum să deschidă, să tragă doar ușa liftului chemat
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
a relatat că, odată, i-a povestit I.L. Caragiale că și el a fost printre cei ce au așternut pe hîrtie înțeleptele ziceri: "Cilibi Mosie era prieten cu tatăl meu și venea adesea la el. Din cînd în cînd îmi da o hîrtie ce purta un număr curent (era numărul său de control că nu e indus în eroare) și îmi cerea să scriu. Dar abia că-mi dicta cîteva cuvinte, și îmi striga: Șterge, măi prostule, și dicta din nou
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
mă întrebi asta? Esteban: Dacă ai fi actriță, aș scrie roluri pentru tine. Manuela (recunoaște): Cînd eram foarte tînără, am jucat într-o trupă de amatori. Și nu mă descurcam prost. Trebuie să mai am o fotografie... Esteban (foarte interesat): Da? Aș vrea s-o văd și eu! Manuela (ezitantă): O s-o caut imediat... Nu știu unde am pus-o. 4 - Apartament Manuela. Living. Interior. Noapte. Esteban adună farfuriile pe o tavă. Intră mama lui, cu o fotografie în mînă. Se apropie de
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]