6,546 matches
-
de suflet A ști să dăruiești lumină din suflet este o taină pe care nu mulți o află și pe care mulți nu știu să o împrăștie celor din jurul lor. Dacă această taină a fost descoperită, înțeleasă, dacă menirea unui dascăl este tocmai de a dărui permanent lumină copiilor, o componentă esențială este și aceea de a-i călăuzi spre frumos, spre sensibilitate, spre căutarea sinelui, spre o regăsire a propriei valori. Profesorul oferă elevilor săi două coordonate autentice, valabile, care
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
concepută astfel încât toți elevii să poată să o interiorizeze și să își elibereze voința de a continua să se documenteze cu privință la acel obiect. Din perspectiva mea, comportamentul elevilor depinde de cele mai multe ori de atitudinea profesorilor, deoarece un dascăl binedispus emană energie și o dispoziție aparte în rândul elevilor, decât o privire cruntă care distruge dispoziția elevilor ce se pot panica atunci când sunt numiți să răspundă. Un profesor trebuie să fie înțelegător și comunicativ. Un elev însă trebuie să
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
glot. Omul sfințește locul și învățătorul mințile oamenilor. Viața soților Steluța și Constantin Brumă este, cel puțin din acest punct de vedere, exemplară. Bine ar fi ca ei să supraviețuiască, asemenea unor spirite ale strămoșilor, în inimile și fapta adevăraților dascăli din ziua de azi, dar și în amintirea vie a foștilor elevi, cetățeni ai României sau Basarabiei de Sud ieri, Ucraina actuală. Aici, în intimitatea memoriei afective, este al treilea refugiu al vieților lor, cel pe care activistul Bera de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
am bucurat să-l văd coborând când călare când pe jos dealul pleșuv din partea de răsărit a satului. Era stană de frig. L-am invitat în școală și după puțin timp am pornit la capelă, eu fiind pe post de dascăl. Slujba-slujbă dar mărită la cererea familiei cu lecturi din evanghelie. Până s-a terminat de citit și pomana de țărână amurgise, vântul trimetea rafale care se rupeau în tremurătura sărmanului preot. Ardea. Unde să mai plece? L-am culcat la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
iar după ce bunicul a plecat în marea călătorie i-a urmat la parohie unchiul Tache, Dumitru Istrati, care moștenise între altele și porunca de a fi, atât cât s-o putea, și îngerul păzitor al micuței proaspete învățătoare Stela. Încotro? Dascăli, fete, femei Școala era pe din două: localul vechi și cel nou. M-am prezentat directorului Iancu Cimpoieșu, de loc din Vutcanii Hușilor. Era un bărbat impunător, pedant, pus la punct de parcă mergea la cine știe ce sindrofie. Așa lam cunoscut și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cu cine se întâmpla doar ca să poată trăi, pentru a nu mai fi o povară pentru părinții secătuiți de datoriile făcute pentru a le ține la școală. Se mai mărise cu o mie numărul cadrelor fără posturi. Mulți dintre posibilii dascăli renunțau la apostolat devenind agenți de percepție, conductori de tren sau trecând în armată deveneau ofițeri activi. Activi erau și cei din conducerea Asociației învă țătorilor din România, în frunte cu Dumitru Țoni și Theodor Iacobescu. Asociația l-a răsturnat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Mereț.. Să vă dea Dumnezeu sănătate multă și mie doar de atâta de câtă am nevoie. Primii care s-au bucurat de însănătoșirea preo tului au fost ai mei, Coca și Petrișor. Își recâștigasaeră locul de strană de unde îl secundau, dascăli și cor redus, la ținerea slujbelor. Și în sărăcia și nevoia acelui timp erau foarte multe înmormântări. Sărăcia deschisese un al doilea front despre care cărțile de istorie nu prea scriu. Se murea pe capete de tifos, de febră tifoidă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
staționări îndelungate și, ca urmare multe, foarte multe rechiziționări de la populație și, cum haina soldatului nu îmbracă numai oameni, sătenii erau speriați de ce li s-ar fi putut întâmpla familiilor. În ce mă privește, doream ca toată munca noastră de dascăli să nu fie risipită și, luându-mi inima în dinți, m-am dus la școală, la comandantul trupei sovietice. Din umbra gardurilor simțeam că sunt îndeaproape ajutată de prezența sătenilor. Vă rog să aveți grijă de lucrurile școlii. Mai a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Vreți să conjugăm împreună verbul “a-ți face datoria”? Dar unde ați învățat atât de bine rusește? În satele din sudul Basarabiei. Sunt învățător. Aaaaa. Dobrâi celavec. Veți primi vagonul a coperit de care aveți nevoie. Noi știm să respectăm dascălii. Cele opt sute de mii de lei se cam topiseră de la inflație dar și de la cele trebuitoare reîncropirii celor necesare viețuirii. N-aveam decât un morman de lemne, gâștele, oarece așternuturi și mila Domnului. De ziua Sfintei Ocrotitoare a moldovenilor, Parascheva
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dar nu poate. Sau nu vrea de-ajuns? Poate nu iubim îndeajuns viața? Ați observat că numai moartea ne trezește simțămintele? Cât de mult ne iubim prietenii ce tocmai ne-au părăsit, nu-i așa? Cât de mult ne admirăm dascălii care-au amuțit, cu gura plină de țărnă? Omagiul se lasă rostit atunci în chipul cel mai firesc, omagiul pe care l-au așteptat poate de la noi întreaga lor viață. Dar știți de ce suntem întotdeauna mai drepți și mai generoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Cum și pentru școli să aibă purtare de grijă, atât pentru slovinească cât și pentru ce grecească. Și încă de vreme ce sânt 2 aicea, în oraș în Iași,...să fie dator mitropolitul...a avea purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoință asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade și să-i procopsească, ca cei ce se vor face preoți dintre dânșii să fie învățați și pedepsiți să poată citi orânduiala bisericii dupe cum se cuvine. Și pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fântână din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învățăturii și a înțelepciunii, care...îl face pe tot omul...a pricepe legea cea pravoslavnică, a pricopsi pe oameni cu înfrumusețarea vorbirii, și practica cuvintelor,...a se face preoți iscusiți și dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie școale cu patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
oameni cu înfrumusețarea vorbirii, și practica cuvintelor,...a se face preoți iscusiți și dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie școale cu patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise asupra boierilor cu boierii și a dregătorilor. Dar...cu acest așezământ nu vor putea sta școalele,... neputându-se scoate banii la vremi, nu lipsia jălbile dascălilor.” Văzând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
iscusiți și dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie școale cu patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise asupra boierilor cu boierii și a dregătorilor. Dar...cu acest așezământ nu vor putea sta școalele,... neputându-se scoate banii la vremi, nu lipsia jălbile dascălilor.” Văzând însă cum stau lucrurile și vrând să se îmbunătățească învățământul, vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise asupra boierilor cu boierii și a dregătorilor. Dar...cu acest așezământ nu vor putea sta școalele,... neputându-se scoate banii la vremi, nu lipsia jălbile dascălilor.” Văzând însă cum stau lucrurile și vrând să se îmbunătățească învățământul, vodă a cerut ca preoții să plătească un galben pe an în loc de patru, cum plăteau înainte. Acest galben însă era dat în mâna mitropolitului, pentru a avea grijă de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
școlile de la Sfântul Mormânt. Apoi, din banii „ce vor prisosi să fie de chiverniseală copiilor celor străini și săraci pentru îmbrăcămintea și hrana lor”. Părinte, pot să întreb ceva? „Când am fost eu împotrivă, dragule?” Spune-mi, te rog, de ce dascălul cel mare elinesc primea 360 lei pe an, al doilea dascăl 120 de lei, iar dascălul „românescu” doar 100 de lei? „Apoi pe atunci școala grecească era la mare căutare, iar cea românească se afla abia la începuturi. Vodă însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fie de chiverniseală copiilor celor străini și săraci pentru îmbrăcămintea și hrana lor”. Părinte, pot să întreb ceva? „Când am fost eu împotrivă, dragule?” Spune-mi, te rog, de ce dascălul cel mare elinesc primea 360 lei pe an, al doilea dascăl 120 de lei, iar dascălul „românescu” doar 100 de lei? „Apoi pe atunci școala grecească era la mare căutare, iar cea românească se afla abia la începuturi. Vodă însă a mai adăugat ceva la așezământul despre care este vorba. Ia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
străini și săraci pentru îmbrăcămintea și hrana lor”. Părinte, pot să întreb ceva? „Când am fost eu împotrivă, dragule?” Spune-mi, te rog, de ce dascălul cel mare elinesc primea 360 lei pe an, al doilea dascăl 120 de lei, iar dascălul „românescu” doar 100 de lei? „Apoi pe atunci școala grecească era la mare căutare, iar cea românească se afla abia la începuturi. Vodă însă a mai adăugat ceva la așezământul despre care este vorba. Ia vezi mai departe ce scrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
putință, și pentru ca să...se împărtășească toți de această milă, s-au socotit...să se mai așeze trei școale slavonești și românești la trei episcopii: la Roman, și Rădăuți și la Huși. Pentru care să aibă purtare de grijă...a găsi dascăli învățați la slovenie, ori și la românie... Și acei trei dascăli de la cele trei școale să fie datori a se sili cu învățătura copiilor...Și leafa lor s au rânduit câte 80 lei de dascăl pe an, pe care bani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
socotit...să se mai așeze trei școale slavonești și românești la trei episcopii: la Roman, și Rădăuți și la Huși. Pentru care să aibă purtare de grijă...a găsi dascăli învățați la slovenie, ori și la românie... Și acei trei dascăli de la cele trei școale să fie datori a se sili cu învățătura copiilor...Și leafa lor s au rânduit câte 80 lei de dascăl pe an, pe care bani să-i dea pe jumătate la Sfântul Gheorghie și jumătate la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
purtare de grijă...a găsi dascăli învățați la slovenie, ori și la românie... Și acei trei dascăli de la cele trei școale să fie datori a se sili cu învățătura copiilor...Și leafa lor s au rânduit câte 80 lei de dascăl pe an, pe care bani să-i dea pe jumătate la Sfântul Gheorghie și jumătate la Sfântul Dimitrie...și acei dascăli să aibă și scuteală de birul Visteriei... Și pentru mai mare întemeiere am poroncit cinstit și credinciosului boierului nostru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să fie datori a se sili cu învățătura copiilor...Și leafa lor s au rânduit câte 80 lei de dascăl pe an, pe care bani să-i dea pe jumătate la Sfântul Gheorghie și jumătate la Sfântul Dimitrie...și acei dascăli să aibă și scuteală de birul Visteriei... Și pentru mai mare întemeiere am poroncit cinstit și credinciosului boierului nostru dumisale Sandul Sturza vel logofăt ca să scrie și a noastră pecete să pue. Și s-au scris hrisovul acesta aicea, în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ci învățătura obștescului meșteșug poartă biruința... Învățătura iaste cea mai de treabă și mai de folosu aducătoare...de unde se dovedește că și politiceștii, și bisericeștii au fost și iaste de folos învățătura...Trebuie ca să se afle și școală de obște, dascăli procopsiți, ca să poată toți în cămările învățăturii celei iscusite și luminoasă, după cum și aice în Iași, scaunul domniei mele...cea dintăiu grijă a noastră aceasta au fost, ca să păzim orânduielele cele bune și folositoare, iar mai ales a școalelor...” În timp ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
continuat să spun mai departe cum că vodă a pus pe mitropolit și pe „vestitul la învățătură Critie” să cerceteze starea școalelor. Aceștia au găsit că : „Școala cea mare domnească” nu este lăsată să-și vadă de treburi de către unii dascăli care fac tot felul de școli. Apoi au mai băgat de seamă că „unii din ucenici iubind mai mult cinstea Curții” părăsesc școala, iar alții, lipsiți de cele trebuincioase, „ies, părăsind cartea”. Un lucru deosebit de dăunător este faptul că școlile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tot felul de școli. Apoi au mai băgat de seamă că „unii din ucenici iubind mai mult cinstea Curții” părăsesc școala, iar alții, lipsiți de cele trebuincioase, „ies, părăsind cartea”. Un lucru deosebit de dăunător este faptul că școlile făcute de dascăli de loc sau de aiurea „nu numai că sparg școala cea mare domnească, încă hulindu și pe dascali, înstrăinează și inimile părinților ca să nu-și dea copiii la școala cea mare domnească”. Cei puși să cerceteze aceste pricini „au găsit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]