3,884 matches
-
oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecțiune după care să-și modeleze caracterul și faptele. Precum arta modernă își datorește renașterea modelelor antice, astfel creșterea lumii nouă se datorește prototipului omului moral, Isus Hristos. După el încearcă creștinul a-și modela viața sa proprie, încearcă combătând instinctele și pornirile pământești din sine. Chiar dacă dezvoltarea cunoștințelor naturale se îndreaptă adeseori sub forma filozofemelor materialiste în contra părții dogmatice a Scripturii, chiar dacă în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o sută de ani. Drept care hotărăști să lansezi apeluri la vigilență, trimiți pe „net” texte patetice, proprii sau preluate, despre conspirațiile (!) ce se țes permanent împotriva românilor. Faci apel la istorie și deduci că nefericirea noastră seculară (chiar milenară!) se datorește în primul rând străinilor. (Noi suntem doar victime nevinovate!). Unul dintre autorii Manifestului Partidului Comunist, Engels, scria unui contemporan că românii lui Avram Iancu ar trebui, pur și simplu, exterminați, pentru că se opun „revoluționarilor” unguri, de fapt, luptă pentru drepturile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a cărui clarviziune a coordonat dezbaterile și etapele care s-au finalizat prin mărețul act al Unirii. Lui Pan Halippa i se recunoaște strategia organizării mijloacelor ce trebuie folosite pentru a se ajunge la scopul dorit. Astfel lui i se datorește ideea de a grupa elementele unioniste prin Întemeierea unei publicații care a devenit nucleul revendicărilor. Cititorul era astfel informat despre evenimente ce au loc În lume, În țară și la Chișinău scoțând totodată În evidență și informând asupra realităților românești
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
intelectual basarabean impuse prin școală, biserică, instituții de toate profilurile. Nici o dispoziție și nici o directivă În limiterea expansionismului rusofon nu poate fi considerată șovinism atâta timp cât există școli cu predare În limba minorităților. Începutul Învățământului În limba română În Basarabia se datorește Elenei Alistar, profesorul și pedagogul care avea și calitatea de membră cu drept de decizie În Comisia Școlară din cadrul Ministerului de Instrucție al Basarabiei. Eficiența deciziei era garantată de calitățile pedagogice și intelectuale ale directoarei depre care se spune În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Ștefania Burlui citind și recitind Jurnalul și Corespondența: “parcă aud glasul părintelui picurând adevăruri de necontestat, simțiri ce te emoționează profund, meditații ce te fac și pe tine să acționezi... a rămas cuvântul scris și pilda... a rămas amintirea.... Suntem datori să ducem mai departe moștenirea ce ne-a lăsat ca niște fii buni ai Țării ce a dat asemenea oameni.” Dr. Valentina Pelin: Realizarea unei ediții complete a operelor preotului P. Mihail ar fi totodată un omagiu, un semn de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
nici o îndoială, însă în spectacolul pe care îl dădeau zi și noapte în fața lumii Serviciul nu exista sau dacă își făcea simțită prezența nu putea fi decît una pasivă, un țap ispășitor, o ciuca bătăilor, pentru că toți politicienii se simțeau datori să ia distanță, să se ferească asemenea dracului de tămîie de a fi bănuiți că ar avea vreo legătură cu el. Iar între cei ce se arătau mai spurcați la gură cînd era vorba de Mihail și Serviciul său se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să stea în lumină, cu fruntea eliberată de povara egalitarismului ori a ordinii plutocratice, dați-le posibilitatea să fie ceea ce sînt! Pentru că nu trebuie să uitați, dacă nu le oferiți șansa dumneavoastră, ei și-o vor crea. Fără a fi datori nimănui." Cuvintele lui Corvino sunară mai tare, mai metalic decît cele ale lui Balbo și peste toate coborî un ropot de aplauze sincere, de o energie care te putea mobiliza chiar dacă nu aveai nici un amestec. Coriolan Popa își împreună palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cîte o bere ori la o cafea rece că "nu știu cum se face, dom'le, dar cam peste tot unde dăm gaura (nu era bandit dar îi plăcea să vorbească șmecherește) lucrurile stau nici că se poate mai prost. Toți sînt datori, dom'le, au ghiftuit depozitele cu marfă și n-are cin' s-o cumpere. Apoplexie, ascultă la mine Leonard băiatule, asta-i apoplexie. O să crape inima, o să crape ceva în creieraș, ceva o să fie dacă nu se urnește căruța". Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
are un privilegiu) pentru plata preŃului”. Privilegiul vânzătorului trebuie conservat prin transcripŃiunea titlului așa cume se precizează în articolul 1470 „vânzătorul privilegiat conserva privilegiul sau prin transcripŃia titlului care a trasferat proprietatea cumpărătorului, si care titlu constantă că i se datorește întregul preŃ sau parte din el; asemenea și acela care a dat bani pentru cumpărarea unui imobil, conform aliniatului 2 de la articolul 1737, conserva privilegiul sau prin transcripŃia titlului care constată destinaŃia împrumutării și trecerea asupra să a tuturor drepturilor
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
este aruncat eroul, autorul sângerosului matricid, această stare la vederea căreia Electra se va teme să mai rostească numele eriniilor, îndârjitele urmăritoare ale unui Oreste terorizat. Cadavrul tragic este întotdeauna cadavrul unui mort ce refuză să moară. Cei vii sunt datori să-i îndeplinească toate vrerile. Cadavrul tragic este un mort care continuă să trăiască, chiar dacă eidolon-ul său nu îi urmărește, prin apariții efective, pe cei rămași în viață. E cazul lui Aiax, în cea de-a doua parte a tragediei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
și fin, ca firele de porumb tânăr, prin care se vedea pielea obrajilor, galbenă ca pergamentul încrețit. L-au înmormântat Duminică, pe la patru după amiază. Caretele cu armăsari frumoși, conduse de birjarii care l-au stimat și i-au rămas datori până azi robele cusute pe veresie, închipuiau cortegiul carului funebru din spatele căruia Marcu înjura de „lapte”, și de „buric” cioclu de pe capra înaltă care băga parcă dinadins dricul în băltoace. A continuat apoi iar lanțul Duminecilor, toate, toate la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mai încet cu cât sunt mai triste. Și când cuget astfel, conștient de soarta oribilă și de finalul absurd și dramatic la care vom asista cu toții, îmi vine să cred că imensa durere ce-mi surpă existența, din pricina Gloriei se datorește panicii provenite numai din singurătate. Căci unde este omul de care să mă pot sprijini prin panorama searbădă a existenței, cu același spectacol mereu repetat? Unde este omul care să mă înțeleagă și să ierte? Să mă primească așa cum sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
încât să mă duc să-l văd. Doar căruciorul îmi stă în cale. Noul ei film este considerat o comedie „sofisticată“ și în el atinge cu siguranță culmi noi de perversiune și blasfemie. Notă despre sănătate: Uimitoare creștere a greutății, datorită fără îndoială neliniștii cauzate de faptul că scumpa mea mamă este din ce în ce mai antipatică. Este un truism al firii omenești: oamenii încep să-i urască pe cei care îi ajută. De aceea mama s-a întors împotriva mea. Lance, Tânărul Vostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a lui Doug Disperatul, când fusese arestat pentru că schilodise un tip cu o șurubelniță electrică. Cu ochiul său alb lăptos, expresia răutăcioasă și tatuajele evidente, nu părea a fi bunicul nimănui. Miller apelase la toți ce-i care-i erau datori de la ziar ca să aranjeze noua primă pagină. Nu că n-ar fi fost o imagine mai bună decât „STRÂNGEREA DE FONDURI DE LA TILLYDRONE PORNEȘTE CU DREPTUL!“. Inspectorul Napier Își mușcă pumnii. Un zâmbet se ivi pe fața lui Insch. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
zidirilor sale: mănăstirea Sfântul Atanasie din mahalaua Munteni, Trei Ierarhii, Golia și Sfântul Ioan Botezătorul, biserică pe care Miron Barnovschi voievod și cu mama sa călugărită - Elisafta - au reușit s-o zidească doar “până la vârful ferestrelor”, iar desăvârșirea ei se datorește lui Vasile Lupu voievod. --Fiindcă a venit vorba de nefericitul voievod Miron Barnovschi, aș aminti că trupul său decapitat a fost adus de Vasile Lupu - după cum mărturisește Paul de Alep - și înmormântat în mănăstirea Barnovschi, unde se păstra și originalul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
armencei “Dochița, soața răposatului preut Andrieș”, care împreună cu feciorul ei Sava a vândut “un loc de două dugheniță cu tot locul lor aflate aici în Ieși, la Podul Vechiu” lui Izrail sân Cerbul jâdov “ca să ni plătim pe undi sântem datori și să săvârșim grijâle morților”. --Cum se vede, nici pe urmașii unui preot nu-i dădea bogăția afară din casă. Nu știu însă dacă ai luat seamă ce se spune la sfârșitul copiei acestui act. --Păi cum era să-mi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu doar câteva doage lipsă. — Am marele juriu, Meeks. Iar poimâine e procesul de divorț. Buzz își trosni degetele. — Te bagi? — Nu. E o nebunie. Și nu te credeam în stare de gesturi teatrale. — Îi sunt dator. Amândoi îi suntem datori. Nu, nu e bine. — Gândește-te la avantaje, șefu’. Loftis, asasinul psihopat. Îl înhați pentru asta înainte de întrunirea marelui juriu și dup-aia poți trage apa după AUFT de se-aude până-n Cleveland. Mal râse. Buzz râse și el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
valea sa. Slujbașul mai spuse că trebuia, de asemenea, să înmâneze o dată pe an la Sfatul Bătrânilor un jurământ prin care se lepăda de credința creștină. Înțeleg ce este în sufletul tău. După ce-și îndepliniră însărcinarea, slujbașii se simțiră datori să îi aducă vorbe de mângâiere. Apoi, înainte de a încăleca, unul dintre ei îi spuse în șoaptă: — Am un mesaj de taină de la Matsuki Chūsaku. Sfatul Bătrânilor a primit veste din Edo că Velasco a fost prins la Satsuma. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
muncitoare în fabrică. În acest peisaj cenușiu al postcomunismului, politicul are șansa să fie un deschizător de drumuri și un model în eliminarea reziduurilor patriarhale. Ca principal for de dezbatere al problemelor țării, Parlamentul, reprezentanții cetățenilor și ai cetățenelor sunt datori să acționeze ca o avangardă a societății românești, să promoveze un nou tip de gândire și un nou tip de comportament. Așadar, din perspectiva combaterii patriarhatului, Parlamentul ar trebui să reprezinte în egală măsură și interesele femeilor, și pe cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
preț stabilit egal cu costurile marginale va face firma să sufere o pierdere. Atunci este necesară intervenția guvernului pe piață prin cîteva posibile soluții, inclusiv subvențiile și naționalizarea. Pentru țările aflate în tranziție, problema tipică o constituie mediul economic necompetitiv, datorită în principal supraviețuirii compartimentelor de tip monopolist, cîtă vreme există încă puțini furnizori sau producători de bunuri și servicii, iar unele piețe sunt dominate de elemente corupte. Aceasta impune anumite intervenții din partea guvernului, cum ar fi controlul temporar al prețurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
din naștere, față de Dumnezeu, de strămoși și de moarte". Mai mult, Iisus însuși îndeamnă: "Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu", iar, Apostolul Pavel, în Epistola către Romani, îndeamnă: Dați tuturor ce sunteți datori, cui datorați impozitul, dați-i impozitul; cui datorați vama, dați-i vama...". În afara acestor surse de legitimitate, se mai vorbește despre o legitimitate politică și despre o legitimitate juridică a impozitului. Legitimitatea politică este asigurată de existența, în democrație a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
severă pentru toată această lume de sus care, cucerită de mândrețele civilizațiunilor mai înaintate, uita, în viața de toate zilele, și graiul, și portul românesc. De altfel, dacă portul național a fost introdus mai târziu la balurile și solemnitățile noastre, datorim aceasta inițiativei stăruitoare a Doamnei de pe tron. O germană învață pe femeile române ca să-și cinstească și să-și iubească neamul!... Un bal ca acela dat de prințesa și prințul Bibescu nu mai e cu putință astăzi. Acea lume de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
zeflemea, „de la școala lui Davila“. Doctorul Davila era una din figurile cele mai populare ale Bucureștilor. O boală de inimă care nu iartă l-a răpus încă tânăr, fiindcă a murit la vârsta de 56 ani. Azilul Elena Doamna îi datorește lui existența. Doctorul Davila împlinise 30 de ani de când se afla în România. noul regim liberal Ion Brătianu trece prin ceasuri de grije. Aproape toți bătrânii liberali, toți bătrânii lui tovarăși de luptă de la 1848 îl părăsise. L-a părăsit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
militanți n-a putut ajunge ministru, într-o epocă în care au ajuns atâția. Să fie pentru că nici unul din studenții aceștia n-au avut inteligența, cultura sau celelalte însușiri care disting pe fruntașii unui popor? Desigur, nu. Altei împrejurări se datorește această rămânere în urmă. Rareori un student al unei universități din țară poate ajunge în România pe rândurile dintâi. Spre a înainta și ajunge, se cere lustrul străinătății. Titlul de doctor sau de licențiat al unei facultăți apusene, cât și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
vieții mele, căci el este pactul definitiv care mă leagă pentru totdeauna cu destinările noii mele patrii, cu România. Dacă națiunea română a putut trece peste atâtea secole de suferințe și încercări grele fără a-și pierde existența ei, aceasta datorește nu numai valorii brațului strămoșilor noștri, dară și înțelepciunii și răbdării care au caracterizat în toate timpurile pe acest popor. El a știut să-și apere țara și drepturile, menținându-și aspirațiunile sale în cercul putinței și în limitele însemnate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]