3,820 matches
-
despre un regionalism emergent, sub conducerea Japoniei. Hall presupune că japonezii s-au aflat în mare parte în spatele propunerii Malaeziei, evitând o ofensă la adresa Americii și "lăsându-i pe alții să vorbească". Autorul consideră că aceasta face parte din manevra "decalajului cultural" a Japoniei, având scopul de a-și promova imaginea de lider asiatic (Hall, 1994, p. 22). Politicile japoneze de susținere a drepturilor omului în Asia oferă alte dovezi ale acestui tip de manevră. Arase arată că "un tipar al
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
guvernele asiatice de presiunile occidentale apare atunci când sunt analizate reacțiile japoneze la ... violența îndreptată împotriva civililor neînarmați, de către regimurile est-asiatice" (Arase, 1993, p. 945). În ansamblu, deși nu există dovezi clare ale implicării Japoniei în propunerea EAEG sau ale "manevrei decalajului cultural" cu scopul obținerii hegemoniei regionale, acestea rămân posibilități distincte. Astfel, strategiile economice ale Japoniei în Asia de Est ar putea fi interpretate în sens favorabil predicțiilor neorealiste. În general, există tendințe semnificative care susțin o evaluare neorealistă a strategiilor
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în 1995, acceptarea unui CTBT de nivel zero i-a înghețat capacitățile nucleare. Comentatorii explică acceptarea de către China a CTBT prin referire la faptul că acesta prevede "câștiguri de securitate ... într-o interzicere a testelor care descurajează proliferarea nucleară, îngheață decalajul dintre China și India în ceea ce privește dezvoltarea armelor nucleare, și blochează lărgirea decalajului dintre Rusia și SUA" (Garrett și Glaser, 1995, p. 76; vezi și Mak, 1998, p. 106). Stimulentele Chinei de a îngheța acest decalaj s-au mărit foarte mult
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
nucleare. Comentatorii explică acceptarea de către China a CTBT prin referire la faptul că acesta prevede "câștiguri de securitate ... într-o interzicere a testelor care descurajează proliferarea nucleară, îngheață decalajul dintre China și India în ceea ce privește dezvoltarea armelor nucleare, și blochează lărgirea decalajului dintre Rusia și SUA" (Garrett și Glaser, 1995, p. 76; vezi și Mak, 1998, p. 106). Stimulentele Chinei de a îngheța acest decalaj s-au mărit foarte mult pentru că ea și-a derulat propriul test nuclear în mai 1995, și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care descurajează proliferarea nucleară, îngheață decalajul dintre China și India în ceea ce privește dezvoltarea armelor nucleare, și blochează lărgirea decalajului dintre Rusia și SUA" (Garrett și Glaser, 1995, p. 76; vezi și Mak, 1998, p. 106). Stimulentele Chinei de a îngheța acest decalaj s-au mărit foarte mult pentru că ea și-a derulat propriul test nuclear în mai 1995, și, într-adevăr, a încetinit procesul CTBT pentru a-și putea duce la bun sfârșit programul de modernizare nucleară (Roy, 1998b, p. 151). Totuși
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Totuși, aderarea la CTBT îi cere Chinei și să riște proliferarea nucleară în Asia de Sud, fapt care a și avut loc recent. Conform teoriei neorealiste, Carpenter sugerează că orice încercare de a bloca India în CTBT a impulsionat India să elimine decalajul dintre capacitățile sale nucleare și cele chineze (Carpenter, 1998, pp. 2-3). Așadar, aderarea Chinei la Tratat este notabilă dintr-o perspectivă instituționalistă, mai ales dacă îi respectă prevederile în continuare, în lumina ultimelor evoluții (Gill, 2001, p. 261). În cele
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
va exista un grad ridicat al variației culturale și instituționale interne în strategiile urmărite de principalele puteri. În modelul alinierii, acesta reflectă slăbiciunea presiunilor sistemice care încurajează balansarea, în timp ce în modelul liberal se consideră că gradul de variație indică un decalaj de internalizare, în timpul căruia statele sunt expuse la presiuni sistemice care le încurajează să adopte schimbarea culturală. Astfel, examinarea atentă a viabilității pe termen lung a ajustărilor de politică externă ale unor state importante în perioada tranziției de la Războiul Rece
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
au urmărit strategii ce reflectă un set distinct de preferințe strategice. Aceste preferințe ies din sferele de comportament anticipate de modelul neorealist sau de modelul instituționalist. În timp ce prezintă anomalii pentru cadrele existente, acest tipar poate fi înțeles ca reflectând un "decalaj de internalizare", de tipul celui prezis de teoria liberală. Preferințele exprimate de statele analizate sunt rezumate în Tabelul 6.2. Tabel 6.2 Strategii de stat 1989-1999 Stat Preferințe strategice Analist (analiști) Germania Instituționaliste reflexive Anderson și Goodman Japonia Realiste
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sunt reduse, statul s-ar putea mulțumi cu postura de hegemon regional, tinzând să devină o putere de statu-quo. Tipurile de structură internațională sunt definite pe baza a două criterii: distribuția capacităților prezente sau latente din sistem (bipolarism, multipolarism) și decalajul dintre primele două state (echilibrat, neechilibrat). Rezultă, în principiu, patru posibilități, dintre care doar trei au corespondență în realitate: bipolarismul echilibrat, multipolarismul echilibrat și multipolarismul neechilibrat. Prin comparație cu statele lui Waltz, cele ale lui Mearsheimer sunt mai deschise către
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
sociale. Dinamica poate avea ca rezultat o construcție socială stabilă (fie că este vorba de organizații, câmpuri organizaționale sau societatea În ansamblu) funcțională, eficientă ori una clientelară, arhaică, etc. Astfel, În dinamica raporturilor dintre instituții și relații sociale pot apărea decalaje (exemplul retro-instituțiilor, Pop, 2003). Solidaritatea grupurilor sociale menținută printr-o rețea densă de relații sociale poate Întări sau anihila instituțiile formale, având puterea de a contribui la succesul sau eșecul proiectelor culturale de impunere a concepțiilor dominante de către anumiți actori
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
circulație a capitalului social În rețea. În baza studiului etnografic Întreprins, Uzzi (1997) enunță o serie de propoziții privind comportamentul specific al firmelor În rețele. Astfel, spune el, atunci când mecanismul prețurilor nu comunică informațiile În timp util, când există un decalaj mult prea mare Între răspunsul pieței și adaptarea actorilor la acel răspuns, fapt ce conduce la alocarea suboptimală a resurselor, organizațiile vor forma legături implicate care să faciliteze schimbul de informații În rețea. Urmându-i pe Weick (1969) și Pfeffer
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
RO-STEMI de cea raportată de EHS-II în 2004 (altfel spus o înârziere de cel puțin 4 ani). Spre aceeași concluzie se poate ajunge atunci când se compară datele pentru inhibitorii enzimei de conversie și beta-blocante. Doar statinele au recuperat mai rapid decalajul de timp. Analiza comparativă a datelor raportate din registrul nostru și registrele multinaționale (tabel IĂ amintite poate oferi explicațiile mortalității intraspitalicești net mai mari a pacienților RO-STEMI (13%) în raport cu pacienții din celelalte registre (între 5 și 8%Ă: pacienții RO-STEMI
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Gabriel Tatu-Chițoiu, Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1032]
-
istoric. Este vorba, în sfîrșit, despre Europa: chinurile pe care le suferă primitivul ghemuit în coliba sa lacustră se raportează în cel mai frapant mod la omul secolului douăzeci. Fenomenul Bacovia constă tocmai în contemporaneitatea sa naturală cu Occidentul, fără decalaj, ținînd cont de faptul că Moldova a fost orientată mereu spre Occident. Contemporaneitate naturală căci Bacovia este "o existență" ceea ce vrea să însemne a trăi în fiecare moment cu conștiința istorică a timpului său și de aceea temeiul poeziei sale
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
indicator în ultimii zece ani, în România comparativ cu Uniunea Europeană (UE-27), putem remarca ritmul ușor mai alert al acestuia în cazul țării noastre. Ritmul mai rapid de creștere al Produsului Intern Brut pe locuitor al României a condus la diminuarea decalajului existent față de nivelul acestui indicator pentru UE-27. Astfel, dacă în anul 2000, PIB-ul pe locuitor al României se situa la doar 24,2% din nivelul UE-27, în anul 2010, așa cum am precizat anterior, a ajuns să se situeze la
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
sau în mozaic) sunt generate de cauze complexe, de cele mai multe ori izbucnind din cauza unor acumulări de contradicții care agravează situația regională sau internă și produc izbucniri sau reacții violente; alte crize pot fi determinate de intensificarea acțiunilor teroriste, de multiplicarea decalajelor și amenințărilor asimetrice fapt ce determină că acestea să nu poată fi controlate și gestionate pentru o perioadă. Crizele de la începutul secolului al XXI-lea sunt complexe, preponderent politico-militare, având un suport economic în condițiile accentuării decalajelor și multiplicării amenințărilor
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
teroriste, de multiplicarea decalajelor și amenințărilor asimetrice fapt ce determină că acestea să nu poată fi controlate și gestionate pentru o perioadă. Crizele de la începutul secolului al XXI-lea sunt complexe, preponderent politico-militare, având un suport economic în condițiile accentuării decalajelor și multiplicării amenințărilor asimetrice. Crizele afectează, deopotrivă, atât țările dezvoltate, cât și țările sărace, care se confruntă cu războaie frontaliere, foamete, malnutriție, lipsă acută a locurilor de muncă, terorism etc. Post-Război Rece s-au dezvoltat o serie de crize, atât
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de activitate; una dintre acestea o reprezintă, în contextul de față, globalizarea crizelor care necesită a fi rezolvate printr-o acțiune concertata la nivel mondial. Cu toate acestea, procesul de gestionare a crizelor și conflictelor este îngreunat în prezent datorită decalajelor (în parte) economice foarte mari, proliferării criminalității economico-financiare, a traficului de droguri, de arme și de carne vie, precum și de existență și persistentă unor regimuri politice totalitare, generatoare de crize, conflicte și terorism. Mulți analiști consideră că cele mai grave
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
independente și democratice. Pornind de la obiectivul general al politicii europene de vecinătate care urmărește împărțirea beneficiilor UE cu țările vecine, context care va contribui la consolidarea stabilității, securității și bunăstării regionale, această politică își propune totodată să prevină apariția unor decalaje între statele membre UE și vecinii săi, oferindu-le în acest sens posibilitatea de a participa (fără a fi condiționați de integrarea, în mod formal, în UE) la diferite activități prin intermediul cooperării în domeniile politic, economic, cultural, dar și în
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
punctul de vedere al securității se află sub control total israelian; zona C (care cuprinde mai mult de 60% din Cisiordania) este sub controlul armatei israeliene, atât în ceea ce privește securitatea, cât și afacerile civile. Având în vedere această împărțire administrativ-teritorială și decalajul politic, care se menține și în prezent între Cisiordania și Fâșia Gază, reformele s-au putut aplică numai în cazul instituțiilor din Cisiordania, neputând fi puse în aplicare în Gază, unde AP nu are de facto nicio autoritate.867 De
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de asemenea evoluții rigide. Un alt argument, care conduce către concluzia că acest scenariu nu are șanse de reușită, îl reprezintă lipsa de unitate în rândul arabilor, evidențiat de eșecul pan-arabismului odată cu războiul din Golf și datorită posibilității înregistrării unui decalaj între statele arabe care nu au sucombat până la acest moment regimurilor radicale și cele care își mențin o oarecare verticalitate mai mult sau mai putin democratică. Se poate înregistra o creștere a numărului actelor teroriste, nu numai împotriva israelienilor, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
contemporană se răsfrânge în toate domeniile (social, economic, politic, ecologic, strategic), fapt ce impune un interes deosebit din partea țărilor dezvoltate și a organismelor financiar-monetare internaționale în gestionarea acestui proces complex și controversat de globalizare. Țările dezvoltate sunt interesate în reducerea decalajelor dintre ele și țările mai puțin dezvoltate, printre care și România. Acest proces este complex și necesită costuri uriașe din partea țărilor implicate în procesul de tranziție de la economia etatistă (centralizată), la economia de piață (care pune în centru proprietatea privată
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
Uniunii Europene nr. 14/vol. 1, din 31.07.2006, Regulamentul nr. 1081/ 2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul Social European. footnote>. Fondul de coeziune (FC) este destinat statelor mai puțin dezvoltate ale Uniunii Europene, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare economică dintre acestea. În mod concret, fondul se adresează acelor state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% față de media europeană. Acest fond se află sub incidența acelorași reguli, regulamente și acte normative
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
2006, Regulamentul nr. 1084/ 2006 al Consiliului de creare a Fondului de Coeziune. footnote>. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este un fond al Uniunii Europene care a luat ființă în anul 1975 și care are ca principal obiectiv reducerea decalajelor dintre gradul de dezvoltare a diferitelor regiuni ale Uniunii Europene. Mai concret spus, conform politicii regionale a Comisiei Europene, acest obiectiv se traduce prin eliminarea dezechilibrelor și a discrepanțelor dintre diferitele regiuni europene, prin orientarea resurselor pentru<footnote http://ec
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
Promovarea măsurilor active de ocupare; AXA PRIORITARĂ 6: Promovarea incluziunii sociale; AXA PRIORITARĂ 7: Asistență tehnică. 2) Programul Operațional Sectorial - Creșterea Competitivității Economice Misiunea acestui program este îmbunătățirea performanțelor companiilor românești (și, pe această cale, a competitivității acestora) în vederea reducerii decalajelor de productivitate față de media europeană. Pe baza implementării acestui program se urmărește o creștere a productivității de circa 5% anual, ceea ce va permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media la nivel european, în anul 2015. Dintre
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
5: Asistență tehnică. 3) Programul Operațional Sectorial - Mediu În linii generale, acest program operațional sectorial are în vedere mediul înconjurător, sub toate aspectele acestuia. Concret, scopul acestui program este reprezentat de ameliorarea din punct de vedere calitativ și cantitativ a decalajului existent în România și Uniunea Europeană privind infrastructura de mediu. Dintre obiectivele specifice ale programului, putem enunța<footnote http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=mediu footnote>: inițierea și dezvoltarea sistemelor de management al deșeurilor (în acest sens, se are în
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]