3,491 matches
-
numeroase, apariția lor poate fi lentă sau bruscă. Când apariția este bruscă, ele sunt percepute de bolnav ca și o revelație care se impune ca un adevăr incontestabil. În debutul lent, însă, există o perioadă de pregătire, de "preparare" a delirului, ce durează luni și ani de zile. Bolnavul în perioada de incubație a bolii strânge dovezi și găsește semnificații, ajungând la un sistem delirant ce poate fi bine sistematizat sau nesistematizat. La construcția delirului participă halucinațiile. Temele delirante sunt variate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
perioadă de pregătire, de "preparare" a delirului, ce durează luni și ani de zile. Bolnavul în perioada de incubație a bolii strânge dovezi și găsește semnificații, ajungând la un sistem delirant ce poate fi bine sistematizat sau nesistematizat. La construcția delirului participă halucinațiile. Temele delirante sunt variate și numeroase. Cele mai frecvente sunt: * temele de persecuție sau paranoide cu idei de urmărire, relație și prejudiciu; * temele de grandoare cu idei de bogăție, putere, frumusețe, megalomanie; * teme micromanice: idei de culpabilitate, autoacuzare
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rudele apropiate, că nu mai sunt în stare de a avea sentimente firești de atașament. Această trăire este trăită cu un sentiment puternic de durere morală, de suferință care duce la acte autolitice, mai ales în situația în care apare delirul de vinovăție și de autoacuzare. Apare în melancolie și rareori în schizofrenie. Hipotimia este frecvent întâlnită în convalescența după boli organice, în stările depresive ușoare și în tulburările post-traumatice și uneori în debutul de schizofrenie. Ea reprezintă capacitatea redusă și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
spre deosebire de cea maniacală, se desfășoară de cele mai multe ori pe spații restrânse-cameră, chiar pat, și are un aspect bizar, aparent fără logică, fără descifrarea unei posibile intenționalități în inadecvență și cu ambianța. Este însoțită adesea de tulburări psihosenzoriale iluzii, halucinații și delir cu tematică paranoidă (influență, persecuție, relație etc.). Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic, uneori determinat de halucinații auditive imperative. Agitația catatonică se întâlnește frecvent în schizofrenie, dar și în alte boli, inclusiv organice. 3) Agitația confuzională
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Are comportament seneral retras. Schizofrenia infantilă (Bleuler) Debutează între 7 și 14-15 ani. Se produce o disociere între funcții dar și în cadrul fiecărei funcții. Se caracterizează prin ambivalență (nu are siguranță între ceea ce spune și ceea ce face). Elementul dominant este delirul de încorporare și delirul de relație (apare o relaționare particulară cu lumea). Funcțiile psihice alterate sunt percepția, gândirea activitatea, afectivitatea și personalitatea. Nu are conștiința bolii. (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan, 2006)81. B. Insuficiențele psihice (oligofreniile). 5.5. Intervenții
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Schizofrenia infantilă (Bleuler) Debutează între 7 și 14-15 ani. Se produce o disociere între funcții dar și în cadrul fiecărei funcții. Se caracterizează prin ambivalență (nu are siguranță între ceea ce spune și ceea ce face). Elementul dominant este delirul de încorporare și delirul de relație (apare o relaționare particulară cu lumea). Funcțiile psihice alterate sunt percepția, gândirea activitatea, afectivitatea și personalitatea. Nu are conștiința bolii. (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan, 2006)81. B. Insuficiențele psihice (oligofreniile). 5.5. Intervenții psihoterapeutice la copii 5
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca o categorie generală. Principalii factori etiopatogenici sunt ereditatea, factorii sociali și factorii de mediu. Cele mai multe cazuri de întârziere mentală se datorează nu unei singure cauze, ci unei interacțiuni de factori ereditari și de mediu. Capitolul 7 Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia 7.1. Delimitări conceptuale Demența Demența se caracterizează prin pierderea memoriei, deteriorarea limbajului și a capacității de a executa activități voluntare și incapacitatea de a recunoaște obiecte și persoane. Cea mai comună cauză a demenței este boala Alzheimer
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de-asemenea cauzată și de alte condiții medicale sau de intoxicarea cu alcool și substanțe toxice. Nu există un tratament specific pentru demență, dar medicamentele pentru memorie și pentru creșterea funcționării cognitive și diminuarea stresului pot ajuta. Delirium-ul Simptomele delirului implică dezorientare, pierderea recentă a memoriei sau opacifierea stării de conștientă. Condițiile medicale, operațiile, diferite medicamente, febra mare și infecțiile sunt doar câteva cauze ale delirului. Acesta trebuie tratat de urgență pentru a evita leziunile creierului. Amnezia Tulburarea de amnezie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
memorie și pentru creșterea funcționării cognitive și diminuarea stresului pot ajuta. Delirium-ul Simptomele delirului implică dezorientare, pierderea recentă a memoriei sau opacifierea stării de conștientă. Condițiile medicale, operațiile, diferite medicamente, febra mare și infecțiile sunt doar câteva cauze ale delirului. Acesta trebuie tratat de urgență pentru a evita leziunile creierului. Amnezia Tulburarea de amnezie poate implica și amnezia retrogradă care reprezintă o pierdere a memoriei față de evenimente trecute și amnezia anterogradă care are loc imediat după un șoc și cauzează
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aparțin grupurilor socio-economice mai sărace sunt predispuși la demență, iar asta se datorează probabil faptului că testele folosite în diagnosticarea tulburărilor cognitive îi favorizează mai mult pe cei mai educați. Demența este caracterizată prin declinul permanent al funcționării intelectuale iar delirul implică dezorientare temporară și pierderea memoriei. Demența și delirul sunt două dintre cele trei tulburări cognitive. Cea de-a treia este amnezia. Aceste tulburări se caracterizează prin disfuncții la nivelul cogniției cauzate de o condiție medicală (ca și HIV sau
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
iar asta se datorează probabil faptului că testele folosite în diagnosticarea tulburărilor cognitive îi favorizează mai mult pe cei mai educați. Demența este caracterizată prin declinul permanent al funcționării intelectuale iar delirul implică dezorientare temporară și pierderea memoriei. Demența și delirul sunt două dintre cele trei tulburări cognitive. Cea de-a treia este amnezia. Aceste tulburări se caracterizează prin disfuncții la nivelul cogniției cauzate de o condiție medicală (ca și HIV sau traumatisme cranio-cerebrale) sau de intoxicare cu substanțe de asemenea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a recunoaște sau identifica obiecte. Această etichetă a fost modificată de DSM-IV, pentru că se referă la faptul că alte tulburări nu sunt cauzate de factori biologici chiar dacă multe tulburări regăsite în DSM-IV au cauze biologice. Deteriorarea cognitivă regăsită în demență, delir și amnezie poate fi prezentă și în cazul altor tulburări psihologice. (Currin, J.B., Hayslip, B., Schneider, L.J. & Kooken, R.A., 1998)97. De exemplu, oamenii care suferă de schizofrenie au dificultăți de exprimare și de percepție. Oamenii cu depresie pot avea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cazul altor tulburări psihologice. (Currin, J.B., Hayslip, B., Schneider, L.J. & Kooken, R.A., 1998)97. De exemplu, oamenii care suferă de schizofrenie au dificultăți de exprimare și de percepție. Oamenii cu depresie pot avea probleme de concentrare și de memorie. Demența, delirul și amnezia sunt diagnosticate când tulburarea la nivelul cogniției apare ca și rezultat al bolilor non-psihiatrice, intoxicării cu substanțe dar nu și când acestea apar ca simptome ale altor tulburări psihice ca și schizofrenia sau depresia. Demența este o tulburare
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Demența Alzheimer * Demența vasculară * Demența datorată unui traumatism cranio-cerebral * Demența provocată de boala Parkison * Demența provocată de HIV * Demența provocată de boala Huntington * Demența provocată de boala Pick * Demența provocată de boala Creutzfeldt-Jakob * Demența provocată de consumul de substanțe Delirum * Delirul provocat de o condiție medicală generală (boli/lovituri la cap) * Delirul provocat de intoxicarea cu substanțe * Delirul de abandon * Delirul provocat de etiologii multiple Amnezia * Amnezia provocată de o stare medicală generală * Amnezia provocată de consumul de substanțe 7.2
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de boala Parkison * Demența provocată de HIV * Demența provocată de boala Huntington * Demența provocată de boala Pick * Demența provocată de boala Creutzfeldt-Jakob * Demența provocată de consumul de substanțe Delirum * Delirul provocat de o condiție medicală generală (boli/lovituri la cap) * Delirul provocat de intoxicarea cu substanțe * Delirul de abandon * Delirul provocat de etiologii multiple Amnezia * Amnezia provocată de o stare medicală generală * Amnezia provocată de consumul de substanțe 7.2.1. Demența Studiu de caz În afara unei lovituri la cap produsă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
HIV * Demența provocată de boala Huntington * Demența provocată de boala Pick * Demența provocată de boala Creutzfeldt-Jakob * Demența provocată de consumul de substanțe Delirum * Delirul provocat de o condiție medicală generală (boli/lovituri la cap) * Delirul provocat de intoxicarea cu substanțe * Delirul de abandon * Delirul provocat de etiologii multiple Amnezia * Amnezia provocată de o stare medicală generală * Amnezia provocată de consumul de substanțe 7.2.1. Demența Studiu de caz În afara unei lovituri la cap produsă în tinerețe, d-l. Anghel nu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de boala Huntington * Demența provocată de boala Pick * Demența provocată de boala Creutzfeldt-Jakob * Demența provocată de consumul de substanțe Delirum * Delirul provocat de o condiție medicală generală (boli/lovituri la cap) * Delirul provocat de intoxicarea cu substanțe * Delirul de abandon * Delirul provocat de etiologii multiple Amnezia * Amnezia provocată de o stare medicală generală * Amnezia provocată de consumul de substanțe 7.2.1. Demența Studiu de caz În afara unei lovituri la cap produsă în tinerețe, d-l. Anghel nu a avut probleme
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
s-ar fi târât / să o privească pe buza valurilor.” Un palpit de lirism e perceptibil în notațiile, în maniera lui Ion Vinea, ce aduc senzații provocate de contactul cu elementele: „Ploaia sapă în aer prăpăstii - / până la os te pătrunde delirul rece al peisajului. / Picură a galben clipele astea. Vântul aprinde mari focuri în câmpie / deconspirând tristețea calmă a miriștilor”. Pe alocuri, în Recviem pentru potcovari, bunăoară, fondul de modernism al sensibilității poetului se declară franc: „Nu mai există potcovari. Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
unul din articolele sale, Méthodes et critiques de la cybernétique (Metode și critici ale ciberneticii), Couffignal îl critica pe Norbert Wiener, considerat fondatorul ciberneticii, pentru ideea de a dori să facă mașini capabile să gîndească. J.S. A existat un soi de delir în legătură cu aceste mașini. S-a dorit să se găsească imediat în ele modelul precis al funcționării creierului: Louis Couffignal nu era deloc de acord cu asta. B.C. Cînd oamenii s-au interesat de dezvoltarea ciberneticii și a inteligenței artificiale în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
atît de mișcător, de contradictoriu și de suprapopulat al literelor franceze cedează cu greu în fața unei evidențe desuete, precum cea generată de involuntara confruntare de acum un deceniu și mai bine dintre doi străluciți juisori, spadasini ai conformismelor iluziilor și delirurilor noastre, doi moraliști de sens opus, dar cu același talent sclipitor. E vorba de două din cele mai tulburătoare romane dăruite nouă de Hexagon în ultimii ani Longtemps, de Erik Orsenna și Les Particules élémentaires de Michel Houellebecq. Se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tot mai mult citat... Și, desigur, tot mai atacat, admirația antrenînd după sine o aproape egală înverșunare asupra celui mai mic con de umbră sau de îndoială din viața respectivului autor. E și cazul lui Cioran, ale cărui entuziasme și deliruri adolescentine stîrnesc (abia acum!) valuri de indignare corect politică, îndeosebi în mediul francez, și ale cărui opinii spumoase se regăsesc în locuri dintre cele mai variate, de la scrieri literare la sfere teatrale, sau chiar publicitare. Drept e că, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu un simțământ de epuizare”. Acesta fiind debutul cărții, scrierile care urmează o confirmă chiar când o infirmă printr-o oarecare elaborare narativă. Povestire are o rază cvasinulă, ca la Daniil Harms („Ce rost mai are să povestim ceva?”), Scara tematizează delirul fugii dintr-o scenă în alta, Dispariția lui Flory este o rescriere punctuală (și punctual-distorsionată) a lui E.A. Poe din Balerca de Amontillado. Finalizarea corupe sursa prin șarja pastișei: infamul ins pe care se răzbună vindicativul narator nu mai este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
furioase, Prin munții cei gigantici, prin văile adânci; Suflați pe mări întinse, și undele spumoase Făceți-le să geamă spărgîndu-se de stânci. Precursor al lui Bacovia, Radu Ionescu introduce primul în elegiile sale clavirul răsunător, la care cântă fecioara în delir, invocând umbra iubitului mort: Subt mîna-mi tremurândă când pianul lin suspină Și tristele-i accente din sînu-i zbor încet, Și dulcele Bellini cu Norma lui divină Adoarme suferința ce arde al meu piept, Te văz pe dinainte-mi c-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mistic, dedicat pianului, cântă la clavir (tablou grațios) un "arhanghel". Ah! cât de mult îmi place armonia cea lină Ce sânul tău produce, o, pianule divin! Frumos ceresc arhanghel! începe dar de cântă, Te pune-acum la piano și cântă în delir, Înalță sus la ceruri armonia-i cea sântă, Și inima-mi și suflet dintr-însa se inspir. Poetul avea noțiuni de estetică, și într-un articol, Principiele criticei, publicat în Revista română, se sprijinea pe Hegel. I. C. FUNDESCU, ROMUL SCRIBAN
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stilul flamboaiant. Inspirația e byroniană, cu sălbăticii scitice, orgia de senzații e dannunziană. Cât s-a tradus în românește e mult mai crud și mai original și asprimea limbii cu care se cântă "răcnetul catastrofal" se potrivește violenței barbare a delirului. BONIFACIU FLORESCU, CAROL SCROB, TH. M. STOENESCU, MIRCEA DEMETRIADE Dintre numeroșii și azi obscurii literatoriști, Botifaciu Florescu (1848-1899), "homunculul" lui Eminescu, se semnală printr-o serie întreagă de "studii literare" și prin niște poeme în proză numite aquarele, soi de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]