23,330 matches
-
urâte năravuri. Aceleași năravuri demonstrate pe parcursul guvernărilor de cei care ne-au confiscat administrația publică în cât mai mult folos propriu, dorind să ne conducă, dar nicidecum să ne guverneze ca pe o societate liberă, stăpână la modul cu adevărat democratic pe deciziile ei. Școliți, băieții aceștia mai tineri, dar grăbiți pe căpătuială, n-au demonstrat peste înaintașii lor nici măcar interesul de a căuta noțiunea lingvistică a posturilor de miniștri pe care năvăleau. Nu și-au folosit cunoștințele anglofone pentru a
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
termină. Și totul spus cu acel aer doctoral de parcă ar fi găsit o soluție din domeniul științelor macroeconomiei și nu că i-a transpirat ideea din ADN-ul balcanic al birurilor și peșcheșurilor. Totul rostit cu aerul suav de conducător democratic și nu cu spiritul hulpav al celor puși să vămuiască feudal vadurile, podurile și trecătorile. Totul expus ca un precept de morală comunitară, în numele celei mai imorale și mai fățarnice guvernări în materie de fiscalitate. Cum i-o fi venit
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]
-
de Corneliu Leu, publicat în Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015. Dosarul alcătuit de securitate cu toate notele și concluziile de urmărire a episcopului Grigorie Leu începe încă din 1945, la câteva luni după instalarea guvernului „de largă concentrare democratică” al lui Petru Groza, prin elementele de tranziție de la vechea poliție de siguranță la formele „democratice” ale securității poporului (de exemplu ”Inspectoratul siguranței Iași”, devine „Direcția Regională a Securității Poporului Iași”). Astfel, la Episcopia Hușilor, după Sfintele Paști din anul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
cu toate notele și concluziile de urmărire a episcopului Grigorie Leu începe încă din 1945, la câteva luni după instalarea guvernului „de largă concentrare democratică” al lui Petru Groza, prin elementele de tranziție de la vechea poliție de siguranță la formele „democratice” ale securității poporului (de exemplu ”Inspectoratul siguranței Iași”, devine „Direcția Regională a Securității Poporului Iași”). Astfel, la Episcopia Hușilor, după Sfintele Paști din anul 1945 apare un informator foarte activ care își semnează notele informative „Scrutător”, văzându-se a fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
vorbește despre „preoții democrați” și, chiar când acuză, folosește ... Citește mai mult Dosarul alcătuit de securitate cu toate notele și concluziile de urmărire a episcopului Grigorie Leu începe încă din 1945, la câteva luni după instalarea guvernului „de largă concentrare democratică” al lui Petru Groza, prin elementele de tranziție de la vechea poliție de siguranță la formele „democratice” ale securității poporului (de exemplu ”Inspectoratul siguranței Iași”, devine „Direcția Regională a Securității Poporului Iași”). Astfel, la Episcopia Hușilor, după Sfintele Paști din anul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
cu toate notele și concluziile de urmărire a episcopului Grigorie Leu începe încă din 1945, la câteva luni după instalarea guvernului „de largă concentrare democratică” al lui Petru Groza, prin elementele de tranziție de la vechea poliție de siguranță la formele „democratice” ale securității poporului (de exemplu ”Inspectoratul siguranței Iași”, devine „Direcția Regională a Securității Poporului Iași”). Astfel, la Episcopia Hușilor, după Sfintele Paști din anul 1945 apare un informator foarte activ care își semnează notele informative „Scrutător”, văzându-se a fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
despre care vorbește președintele în exercițiu față de posibilitatea existentei în coaste a unuia ales, sună iar a atenționare către Bruxelles. Bineînțeles, profitându-se de faptul că, la ora de față, un asemenea talmudism procedural se remarcă peste tot în lumea democratică și, mai ales, se poate observa de peste tot, din orice colț al omenirii am privi această lume. Chiar și de peste Triunghiul Bermudelor pe care l-au survolat liderii europeni trezind curiozitatea noastră față de problemele democrației contemporane pe care le vor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
despre care vorbește președintele în exercițiu față de posibilitatea existentei în coaste a unuia ales, sună iar a atenționare către Bruxelles. Bineînțeles, profitându-se de faptul că, la ora de față, un asemenea talmudism procedural se remarcă peste tot în lumea democratică și, mai ales, se poate observa de peste tot, din orice colț al omenirii am privi această lume. Chiar și de peste Triunghiul Bermudelor pe care l-au survolat liderii europeni trezind curiozitatea noastră față de problemele democrației contemporane pe care le vor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
și nevoile lui presante spre a străjui o porțiune de fălnicie (a)temporală - exact cât ține piedestalul imponderabil și gonflabil al „scărbavnicei” puteri, pe care n-o putem ține (neam, zălog!) mai mult decât încălcând regulile „bășicatului” și „nărăvitului” sistem democratic (!)... Împopoțonat, pe un scaun prea scârțâit și umilit de „funduri târâtoare și trecătoare”, socotit prea strâmt și puțin înălțat pentru rotunjimile lor, scruta, mimând înțelepciunea atât de tânjită scurgerea leneșă a vremii, ori dirijând prin dosnică încolonare pe”mișmașii” timpurilor
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
impună, trebuie să ni-l autoimpunem, există o măsură în toate, inclusiv a bunului simț, o rușine, un respect elementar, o sinceritate și cu ce se mai asociază ele... Ne mai gospodăream și noi singuri și nu neapărat în „foruri democratice” ca să cadă bine „europenilor” și nu neapărat ca înainte, pe bază de convocator și trâmbiță, megafoane sau microfoane. Ne trebuie mulți ani de-aici înainte să ne revenim, alți conducători, dacă o fi cazul și străini, de nu reușim să
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
părăsirea căii tradiționale, pentru o opțiune de „prozelitism conjunctural” (cum s-ar pute crede), gestul lor l-am considerat ca fiind ilustrarea manifestă a liberei voințe, în consens cu procesele din societate, o translatarii în viața spirituală personală a principiului democratic al autodeterminării individuale. O autodeterminare la care subscriu fără a-i găsi neapărat cauze extranee, căutând cazuistica convertirii lor religioase, mai curând legată de avatarurile și frământările de conștiință ale fiecăruia în parte. Adâncită, natural, de dezamăgirile zilnice, de absența
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
înfrigurare să vedem ce va mai urma: Cine, de unde (de nicăieri și de aiurea), cu ce petiții, reclamații, idei și soluții năstrușnice va mai veni, pentru că mintea (și conștiința în virtutea libertății de expresie) lucrează, mai cu seamă într-un stat democratic ca acesta unde, culmea, este invocată discriminarea în condițiile în care alții ne laudă sau poate, chiar ne acuză de prea multă toleranță!... Prin urmare, ni se cere să refuzăm și să renunțăm la Chipul lui Iisus Hristos din Icoană
DESPRE VALOAREA SFINTELOR ICOANE.. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367379_a_368708]
-
o mișcare de cadre și în ziua în care aceste cadre vor fi puse în imposibilitate de a activa, însemnătatea mișcării scade." Armând Călinescu sublinia nocivitatea celor două extremisme, de stânga și de dreapta, comunist și legionar, împotriva edificiului constituțional, democratic al României și cerea măsuri ferme pentru eradicarea lor din viața politică și socială a țării, accentuând că: "pe când mișcarea comunistă este o mișcare de mase și urmărește răsturnarea însăși a societății actuale, pește ideea națională, Gardă de Fier este
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
comunistă constă în fortificarea instituțiilor statului, menite să asigure liniștea și securitatea cetățenilor și să mențină ordinea publică. Apelul sau către parlamentari sublinia rolul acestora în întărirea ordinii constituționale: "(...) să contribuți cu toate puterile la menținerea și la întărirea regimului democratic (...) se poate guverna normal astăzi cu instituțiile democratice obișnuite." Atenționând asupra pericolelor amenințătoare pentru un stat de drept, democratic, apărător al ordinii constituționale, Călinescu sublinia primejdiile care puteau veni din partea mișcărilor extremiste: "De altfel ce ne propun mișcările extremiste? Fie
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
asigure liniștea și securitatea cetățenilor și să mențină ordinea publică. Apelul sau către parlamentari sublinia rolul acestora în întărirea ordinii constituționale: "(...) să contribuți cu toate puterile la menținerea și la întărirea regimului democratic (...) se poate guverna normal astăzi cu instituțiile democratice obișnuite." Atenționând asupra pericolelor amenințătoare pentru un stat de drept, democratic, apărător al ordinii constituționale, Călinescu sublinia primejdiile care puteau veni din partea mișcărilor extremiste: "De altfel ce ne propun mișcările extremiste? Fie extremismul de dreapta, fie extremismul de stânga, ne
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
sau către parlamentari sublinia rolul acestora în întărirea ordinii constituționale: "(...) să contribuți cu toate puterile la menținerea și la întărirea regimului democratic (...) se poate guverna normal astăzi cu instituțiile democratice obișnuite." Atenționând asupra pericolelor amenințătoare pentru un stat de drept, democratic, apărător al ordinii constituționale, Călinescu sublinia primejdiile care puteau veni din partea mișcărilor extremiste: "De altfel ce ne propun mișcările extremiste? Fie extremismul de dreapta, fie extremismul de stânga, ne propun dictatură. Este formulă care realizează forță (...) dictatură nu are control
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
prin care să fie folosită limba romilor pentru binele copiilor romilor și să nu facă oarecare oameni industrie personală cu ea.” Câtă dualitate din partea acestor distinși erai ai limbii români! La Varșovia s-a adoptat alfabetul fără să fie consultați democratic romii din România. Într-adevăr, concurența este acerbă, iar limba nu mai este proprietatea romilor ci a kashtaleilor și a gajeilor, așa cum strălucit ei o și recunosc în „From victimhood to citizenship : the path of Romă integration”: „Unul din acești
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
care nu au fost deloc ușoare pentru el ... un purtător de cuvânt al națiunii române”. Într-o amplă și nuanțată analiză a activității mitropolitului Șaguna, Părintele Profesor Mircea Păcurariu a subliniat că prin Statutul organic, el a dat „cea mai democratică organizare a bisericii”, drept care fost consacrat drept „cel mai de seamă organizator și legiuitor bisericesc din perioada modernă a istoriei, mai ales dacă luăm în calcul și lucrările sale de Drept canonic, unele traduse în limbile latină, rusă și greacă
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
profesor de filozofie la acest for de învățămînt. Ca profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și la Universitatea din Iași (1860-1864), S. Bărnuțiu a reușit să creeze o școală, să dea un număr de elemente bine pregătite, care au cerut reforme democratice, ca votul universal și exproprierea moșiilor boierești și mănăstirești. Și la Iași, de la catedrele pe care le-a deținut, el a cerut pentru masele împilate, drepturi politice și condiții de viață omenești. Cu tot programul școlar extrem de încărcat, Simion Bărnuțiu
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
și dramei, iluminat însă de speranță, ca ultimă redută în bătălia dată în tranșeele vieții. Cândva... în amurg are ca temă abuzurile săvârșite într-o familie care trăiește după propriile-i norme morale și sociale. Copiii sunt „educați” în spiritul „democraticei” libertăți, fără constrângeri ori porniri etice și, deseori, lipsită de scrupul. Libertatea este prost înțeleasă, personajele rezervându-și chiar „dreptul” de a ucide. Unele dintre ele poartă stigmatul nedumnezeirii, al lipsei de credință, căzând cu ușurință pradă rătăcirii în așa-
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 27 FEBRUARIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367666_a_368995]
-
în utopii și himere. Era însă crezul lui de-o viață. A fost luat de nenumărate ori în „pleaznă” de numeroase partide și publicații. Il combăteau însă de pe alte poziții, decăt cele doctrinare. Ne deprindem, într-adevăr, greu, cu exercițiul democratic. Vorba cuiva... Am scris despre el, nu pentru că sunt adeptul principiilor sale, ci pentru că respect prin el constanta într-o anumită moralitate. Aceea de care avem, cu toții, atâta nevoie și pentru care el ardea, zilnic și cu fervoare... *** M-a
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
statului român postdecembrist. Odată cu declanșarea urmăririi lor penale, poate sunt în cele 6.500 de dosare anunțate de DNA a fi în lucru, deși la Iliescu sunt necesari alt tip de procurori, am păși cu adevărat într-o nouă Republică. Democratică. Așadar, demisia lui Vasile Blaga nu este deloc o surpriză neplăcută pentru PNL. Comunicatul dat mi se pare absolut normal. Și nici pentru țară. Din contra, abia acum s-a deschis o mare oportunitate pentru Partidul Național Liberal de a
TABLETA DE WEEKEND (167): JOHANNIS NU ARE DREPTATE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368584_a_369913]
-
de ani, de pe vremea Sov-Rom-urilor, care acaparaseră „frățește” mare parte din resursele noastre strategice de petrol, gaze, grâne, dar și minereuri rare (cu care au și finalizat în acei ani bomba atomică)? Ioan SCURTU: Am aflat că în anii regimului democratic de după 1989, în România s-au retras cărți din librării și chiar s-au ars! Motivul este simplu: publicul nu trebuie să cunoască decât ce „trebuie”, să i se dea „adevărul” cu „lingurița”, iar românii să înghită, fără să știe
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
pe Maniu și Brătianu, cerând arestarea lor. Apoi s-a „occidentalizat”, devenind ambasadorul României în SUA. În martie 1989 i-a cerut lui Ceaușescu să aplice reformele lui Gorbaciov (scrisoarea celor șase), iar din decembrie 1989 a devenit „ideologul” regimului democratic și a susținut la TVR emisiunea „Profeții despre trecut”. Rar poate fi întâlnit în istorie un asemenea cameleon! Nu cred că imediat după 1989 Occidentul „a mai avut parte de o încă o păcăleală” în privința României. Realitatea este că în
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
doar vorbe, pentru că la „sugestia” (de fapt la ordinul, dispoziția) UE și SUA, guvernul României a evitat realizarea unor obiective majore în colaborare cu chinezii. Se avuseseră în vedere metroul București-Otopeni, autostrăzi etc., dar s-au preferat firme din statele democratice: Bechtel - SUA și Salini Impregilo - Italia, care și-au bătut joc de România. Desigur, cu complicitatea guvernanților români, care au semnat asemenea contracte în schimbul unor comisioane consistente. Pe care DNA se preface că nu le cunoaște, și nici nu decide
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]