9,167 matches
-
transforme într-o stare depresivă autentică. Braconnier (1987, 1995) notează următoarea situație: „criză de angoasă acută” în debutul manifestărilor patologie; transformare progresivă în „anxietate anticipativă”; evoluție spre „comportament depresiv”. Se știe că la adult există numeroase legături între anxietate și depresie. Se pare că la adolescent apariția anxietății/angoasei precede semnele depresive propriu-zise. DENISE - DE LA ANXIETATEA DE SEPARARE DE COPILARIE LA CRIZA ANXIO-DEPRESIVĂ A ADOLESCENȚEI Denise, 16 ani, suferă de două luni de crize de angoasă, ea se simte incapabilă, se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dacă debutul este tardiv: apariția tulburării la vârsta de 21 ani sau mai târziu. După Birmaher și colab. (1996), aproximativ 70% dintre subiecții cu tulburare distimică precoce vor prezenta ulterior un episod depresiv tipic, astfel încât unii autori vorbesc de „dublă depresie” în cadrul căreia se asociază tulburarea distimică și tulburarea depresivă. Într-un model de comprehensiune cu o componentă psihodinamică mai accentuată, identificarea tulburării distimice pune problema relațiilor dintre „situația depresogenă”, a cărei importanță în dezvoltarea normală a copilului sau a adolescentului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu o componentă psihodinamică mai accentuată, identificarea tulburării distimice pune problema relațiilor dintre „situația depresogenă”, a cărei importanță în dezvoltarea normală a copilului sau a adolescentului o cunoaștem, și expresia unei suferințe depresive asumate sau negate, definite ca „negare a depresiei”. Astfel, dincolo de o atitudine descriptivă semiologică, este imposibil să nu ne referim la un model de comprehensiune psihopatologică atunci când vorbim despre „poziție depresivă” și, a fortiori, despre „negare a depresiei”. Trebuie să definim ceea ce în psihopatologie, se înțelege prin „poziție
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei suferințe depresive asumate sau negate, definite ca „negare a depresiei”. Astfel, dincolo de o atitudine descriptivă semiologică, este imposibil să nu ne referim la un model de comprehensiune psihopatologică atunci când vorbim despre „poziție depresivă” și, a fortiori, despre „negare a depresiei”. Trebuie să definim ceea ce în psihopatologie, se înțelege prin „poziție depresivă”. În cazul echivalențelor depresive, depresia este prezentă: adolescentul trăiește veritabile afecte depresive, fie în mod direct, fie detectabile cu ușurință în spatele simptomului invocat. În schimb, atunci când este vorba despre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
semiologică, este imposibil să nu ne referim la un model de comprehensiune psihopatologică atunci când vorbim despre „poziție depresivă” și, a fortiori, despre „negare a depresiei”. Trebuie să definim ceea ce în psihopatologie, se înțelege prin „poziție depresivă”. În cazul echivalențelor depresive, depresia este prezentă: adolescentul trăiește veritabile afecte depresive, fie în mod direct, fie detectabile cu ușurință în spatele simptomului invocat. În schimb, atunci când este vorba despre „poziție depresivă”, adolescentul are un comportament general de negare, de refuz al oricărei manifestări depresive: tot
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ușurință în spatele simptomului invocat. În schimb, atunci când este vorba despre „poziție depresivă”, adolescentul are un comportament general de negare, de refuz al oricărei manifestări depresive: tot comportamentul său psihopatologic are drept scop dorința de a nu se confrunta cu această depresie. Acest comportament se observă foarte clar la pacienții cu anorexie mentală: numai după o perioadă destul de lungă de tratament psihoterapeutic, adolescenta poate să-și recunoască temerile legate de trăirea unei pierderi, de o profundă rană narcisiacă, de amenințarea prăbușirii, toate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această plictiseală intensă, constituie una dintre formele majore ale stării de proastă dispoziție și are drept rol tocmai evitarea efortului de reprezentare pe care îl implică elaborarea depresivă. Vom relua aceste idei în momentul abordării psihopatologice (vezi capitolul 6). JACQUES - DEPRESIA IMPOSIBILĂ Ascuns cu grijă, el supraveghea pregătirea lor, îi privea așezându-se în rând, „trompetistul” pregătindu-se să anunțe apelul, locotenentul său să inspecteze trupa. Îi urmărea cum așteaptă, cum sunt, eventual, nerăbdători. Ieșea înainte cu un aer măreț și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mișcare de o prietenă lângă care s-a refugiat, deoarece prima sa iubită l-a părăsit. Se consideră din acest moment un invalid neputincios. Această observație, pur produs al unei patologii narcisiace, are scopul de a revela imposibilitatea trăirii unei depresii atunci când, la vârsta de 15 ani, construcția narcisiacă perfectă și grandioasă a fost pusă în pericol de cele două agresiuni, acneea mai întâi și lovitura la ochi apoi. Jacques a evitat orice confruntare cu afectele depresive, cu această pierdere a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau la orfelinat. Simpla posibilitate de a trăi o emoție depresivă activa o reprezentare oedipiană prea aversivă și o imagine de sine prea devalorizantă. Negarea acestei stări depresive a fost posibilă prin supraimplicarea intelectuală, dar eșecul acestuia a reactivat imediat depresia, ca și cum aceasta ar fi rămas neschimbată de la vârsta de 15 ani. 2. IDENTIFICARE: EPIDEMIOLOGIE Studiile epidemiologice asupra depresiei la copil și adolescent au devenit mai numeroase după anii ’70. Este vorba despre studii descriptive transversale evaluând prevalența (număr de subiecți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o imagine de sine prea devalorizantă. Negarea acestei stări depresive a fost posibilă prin supraimplicarea intelectuală, dar eșecul acestuia a reactivat imediat depresia, ca și cum aceasta ar fi rămas neschimbată de la vârsta de 15 ani. 2. IDENTIFICARE: EPIDEMIOLOGIE Studiile epidemiologice asupra depresiei la copil și adolescent au devenit mai numeroase după anii ’70. Este vorba despre studii descriptive transversale evaluând prevalența (număr de subiecți bolnavi la un moment dat/populație totală medie) sau longitudinale prezentând mai ales informații asupra incidenței (număr de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la un moment dat/populație totală medie) sau longitudinale prezentând mai ales informații asupra incidenței (număr de cazuri noi apărute într-o perioadă anume/populație totală medie) sau, în sfârșit, studii analitice ce încearcă să definească „factorii de risc” ai depresiei. Aceste studii se aplică ori populației în general, prin izolarea unei categorii de vârstă, ori unei populații ce apelează la consultații, numite anchete asupra populației clinice. Dacă primele au avantajul numărului și reprezentativității, ele prezintă inconvenientul unei identificări prin auto-chestionar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
specialist în sănătate publică. O analiză a lui Gasquet (1994) a sistematizat aceste anchete epidemiologice diverse, problemele metodologice aferente și concluziile posibile. ANCHETE ASUPRA POPULAȚIEI GENERALE Aceste anchete folosesc în general auto-chestionare incluzând scări de evaluare ce permit calcularea scorurilor depresiei. Aceste auto-chestionare pun problema metodologică a diferenței dintre „depresia resimțită” de către subiectul însuși și „depresia evaluată” de clinician. Numeroși autori au insistat asupra obișnuitei supraevaluării prin această metodă, mai ales adolescența (Gasquet, 1994). Este cu certitudine posibil să se amelioreze
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1994) a sistematizat aceste anchete epidemiologice diverse, problemele metodologice aferente și concluziile posibile. ANCHETE ASUPRA POPULAȚIEI GENERALE Aceste anchete folosesc în general auto-chestionare incluzând scări de evaluare ce permit calcularea scorurilor depresiei. Aceste auto-chestionare pun problema metodologică a diferenței dintre „depresia resimțită” de către subiectul însuși și „depresia evaluată” de clinician. Numeroși autori au insistat asupra obișnuitei supraevaluării prin această metodă, mai ales adolescența (Gasquet, 1994). Este cu certitudine posibil să se amelioreze instrumentul de evaluare prin includerea unor criterii diagnostice de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diverse, problemele metodologice aferente și concluziile posibile. ANCHETE ASUPRA POPULAȚIEI GENERALE Aceste anchete folosesc în general auto-chestionare incluzând scări de evaluare ce permit calcularea scorurilor depresiei. Aceste auto-chestionare pun problema metodologică a diferenței dintre „depresia resimțită” de către subiectul însuși și „depresia evaluată” de clinician. Numeroși autori au insistat asupra obișnuitei supraevaluării prin această metodă, mai ales adolescența (Gasquet, 1994). Este cu certitudine posibil să se amelioreze instrumentul de evaluare prin includerea unor criterii diagnostice de clasificare a bolilor mentale (DSM-IV, CIM-10
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
supraevaluării prin această metodă, mai ales adolescența (Gasquet, 1994). Este cu certitudine posibil să se amelioreze instrumentul de evaluare prin includerea unor criterii diagnostice de clasificare a bolilor mentale (DSM-IV, CIM-10 etc.). Dar limita dintre starea depresivă evidentă, starea de depresie, proasta dispoziție, criza de plictiseală este adesea dificil de stabilit doar prin răspunsurile din auto-chestionare. Luarea în considerație a duratei simptoamelor pare a fi aici un element determinant. Albert și Beck (1975) folosesc versiunea prescurtată a scării de depresie Beck
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de depresie, proasta dispoziție, criza de plictiseală este adesea dificil de stabilit doar prin răspunsurile din auto-chestionare. Luarea în considerație a duratei simptoamelor pare a fi aici un element determinant. Albert și Beck (1975) folosesc versiunea prescurtată a scării de depresie Beck (Beck Depression Inventory: BDI) pe un eșantion de 63 de elevi cu vârste între 13-14 ani: 33,3% prezintă o depresie moderată sau severă și 35% au idei frecvente de suicid. Rutter și col. (1976) în urma unor convorbiri terapeutice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
simptoamelor pare a fi aici un element determinant. Albert și Beck (1975) folosesc versiunea prescurtată a scării de depresie Beck (Beck Depression Inventory: BDI) pe un eșantion de 63 de elevi cu vârste între 13-14 ani: 33,3% prezintă o depresie moderată sau severă și 35% au idei frecvente de suicid. Rutter și col. (1976) în urma unor convorbiri terapeutice cu 184 de adolescenți cu vârste între 14-15 ani (anchetă în Île de Weight) constată că 41,7% dintre băieți și 47
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt depresivi, iar 18% sunt „foarte depresivi”. Kaplan și colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei identifică 13,5% depresii lejere, 7,3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt „foarte depresivi”. Kaplan și colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei identifică 13,5% depresii lejere, 7,3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei identifică 13,5% depresii lejere, 7,3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau severă de prevalența tulburărilor depresive
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în cadrul populației generale. Ancheta folosește o culegere de date standardizate (Diagnostic Interview for Children and Adolescent: DICA); informațiile obținute sunt reexaminate independent de către doi psihiatri. Cu această metodologie, 8% dintre adolescenți (12 cazuri: 10 fete, 2 băieți) corespund criteriilor de depresie majoră (7 cazuri: 47%) sau de tulburări distimice (5 cazuri: 3,3%). În plus, 22% dintre adolescenți (33 de cazuri) prezentau simptoame depresive și 16,6% (28 de cazuri) se plângeau de o stare de tristețe și de izolare. Deykin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de 8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați), constată următoarele procente privind depresia: adolescenți între 13-14 ani (479 cazuri): 31,65%; adolescenți între 16-17 ani (559 de cazuri): 27,37%. Depresia este mai frecventă la fete decât la băieți în cele două grupe de vârstă. Autorul a utilizat o scară de evaluare personală
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați), constată următoarele procente privind depresia: adolescenți între 13-14 ani (479 cazuri): 31,65%; adolescenți între 16-17 ani (559 de cazuri): 27,37%. Depresia este mai frecventă la fete decât la băieți în cele două grupe de vârstă. Autorul a utilizat o scară de evaluare personală. O creștere destul de importantă a frecvenței a fost observată în două studii succesive: - 13-14 ani: primul studiu (1982
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
18 ani (trei întâlniri la un an interval fiecare), reprezentativi pentru acest segment de vârstă, studiază itemii următori: deprimare (după cum apreciază adolescentul însuși), melancolie, gânduri de suicid, dorință de a plânge, plictiseală. Nu este deci vorba despre o scară de depresie în sensul propriu al termenului. Nu s-a constatat o progresie majoră în funcție de vârstă între 16 și 18 ani dar, în schimb, de două ori mai multe fete decât băieți se gândesc la sinucidere (10% contra 5%), și se plictisesc
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deprimați (21% contra 7%) sau melancolici (32% contra 9%) și de șapte ori mai multe fete decât băieți au adesea dorința de a plânge (35% contra 5%). Autorii analizează, de asemenea, frecvența manifestărilor somatice, dintre care unele sunt legate de depresie. Astfel, 33% dintre adolescenți spun că sunt obosiți (20% băieți, 47% fete). În mod identic, 30% aproximativ au dificultăți de adormire (21% băieți, 35% fete). Fetele au mai des coșmaruri (5% băieți, 9% fete) și se trezesc mai des noaptea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]